2020
El m-a făcut din nou întreagă
octombrie 2020


El m-a făcut din nou întreagă

Prietena mea a auzit că sunt bolnavă și mi-a trimis un puzzle făcut în casă special pentru mine.

Imagine
puzzle of a name

Ilustrație de Joshua Dennis

Crezusem întotdeauna că sunt o persoană sănătoasă. De aceea, am fost șocată când m-am trezit într-o dimineață, simțind o apăsare în piept atât de puternică, încât era pe punctul să explodeze. Am fost dusă în grabă la spital, dar, după ore de teste, medicii nu au putut găsi problema. Ei m-au trimis acasă, chiar dacă încă simțeam o durere îngrozitoare. Astfel a început un chin care a durat șapte luni, pline de programări la medici, stat în spital și cea mai puternică durere pe care am simțit-o vreodată în viața mea.

Am început să devin deprimată. A trebuit să renunț la orele de la facultate și să mă mut înapoi cu părinții mei. Nu puteam să ies cu prietenii. Mă durea prea mult ca să mă pot ocupa de vreuna din pasiunile mele. Simțeam că toate lucrurile de care îmi păsa – aspirațiile mele, relațiile mele, talentele mele – fuseseră distruse și, acum, părțile fostei mele ființe păreau imposibil de pus din nou împreună. Am început să mă întreb: Cum a putut Tatăl Ceresc să permită să mi se întâmple acest lucru?, Nu mă iubea?

După o altă vizită dezamăgitoare și dureroasă la medic, tot ce-mi doream era să mă ghemuiesc și să plâng. Dar, când am ajuns acasă, am văzut ceva ciudat pe verandă: o cutie de pantofi veche, uzată, acoperită cu bandă adezivă și adresată mie.

Scrisoarea de pe cutie mi-a dezvăluit faptul că pachetul era de la una dintre prietenele mele. Ea auzise că sunt bolnavă și voia să mă înveselească. Când am deschis cutia de pantofi, am văzut că era plină cu piese mici de polistiren. Era un puzzle făcut în casă special pentru mine.

Când am compus puzzle-ul, am început să plâng. Puzzle-ul a format numele meu, înconjurat de mesaje încântătoare de dragoste și încurajare. Am simțit că părțile sfărâmate ale ființei mele erau puse, acum, din nou împreună, în timp ce asamblam darul prietenei mele.

Peste puțin timp, am început să iau un medicament care mi-a ameliorat simptomele și i-a ajutat pe medici să stabilească un diagnostic. Sufeream de o boală rară, dar curabilă și, cu medicamentația adecvată, mă puteam întoarce la viața normală.

Chiar dacă trupul meu se vindeca, știam că nu voi uita niciodată ceea ce învățasem. Datorită darului încântător al prietenei mele, am știut că sunt iubită și că Tatăl Ceresc nu mă uitase. După luni de zile în care m-am simțit sfărâmată, mulțumită bunătății unei prietene și dragostei Tatălui meu din Cer, am devenit din nou întreagă.

Tipărește