Buka a te Paraimere ’e Taime fa’a’itera’a
Me: Te haapii nei te mau peropheta ia tatou ia ora i te evanelia tei faaho‘i-faahou-hia mai


Me

Te haapii nei te mau peropheta ia tatou ia ora i te evanelia tei faaho‘i-faahou-hia mai

« Aita a te Fatu ra a Iehova e peu i rave, maori râ ia faaite i ta’na parau i mo‘e i ta’na ra mau tavini i te mau peropheta» (Amosa 3:7).

A faananea i te mau mana‘o i horo‘ahia i ô nei ma te tuu atoa mai i to oe iho mana‘o. I te mau hepetoma atoa, a faanaho i te mau rave‘a no te (1) faaite i te haapiiraa tumu, (2) tauturu i te mau tamarii ia taa maitai i te reira, e (3) tauturu ia ratou ia faaohipa i te reira i roto i to ratou oraraa. A ui ia oe iho, « Eaha ta te mau tamarii e rave atu no te haapii mai, e nahea e nehenehe ai ia’u ia tauturu ia ratou ia farii i te Varua ? »

Hepetoma 1 e te 2: Na te peropheta ora e arata‘i nei i te Ekalesia i raro a‘e i te faatereraa a Iesu Mesia.

Faaite i te haapiiraa tumu (hi‘o i te hoho‘a e ha‘uti i te hoê ha‘uti): A faaite i te hoê hoho‘a no te peropheta ora. A ani i te tahi mau tamarii ia faatere i te Paraimere, na roto i te hoê raveraa ohie noa, mai te ou‘au‘araa, te poporaa i te rima. A faatoro i te hoho‘a no te peropheta e a faataa’tu e, o oia te Peresideni o te Ekalesia e e mea ti‘a ia tatou ia rave i te mea ta’na e ani mai ia tatou ia rave. A ui: « O vai ta te peropheta e pee nei ? » A faaite i te hoê hoho‘a no Iesu Mesia, e a faataa’tu e, te ohipa nei te peropheta i raro a‘e i Ta’na faatereraa.

Tauturu ia taa maitai (tauaparau i te mau haapiiraa a te peropheta): A faaite i te mau tamarii i te ve‘a Ensign e aore râ Liahona no te amuiraa rahi i tupu iho nei. A faataa’tu e, i te amuiraa rahi, e haapii mai te peropheta ia tatou i te mea ta Iesu Mesia e hinaaro ia rave tatou. A ma‘iti i te tahi faahitiraa mai roto mai i te mau a‘oraa a te peropheta, e a ani manihini i te mau tamarii ia tai‘o puai mai i te reira. Ohipa amui, a faaineine i te hoê tapura no te mau mea ta te mau tamarii e nehenehe e rave no te pee i te peropheta.

Tauturu ia faaohipa (papa‘i i te hoê hoho‘a): A horo‘a i te tamarii tata‘itahi i te hoê api parau. A ani manihini ia ratou ia tufetu i te reira na te ropuraa. A ani ia ratou ia papa‘i i te hoho‘a o te peropheta i ni‘a i te afaraa o te api parau e i ni‘a i te tahi afaraa, ia papa‘i ratou i te hoê parau e aore râ te hoho‘a no te hoê rave‘a ia pee ratou i te peropheta. A ani manihini i te mau tamarii ia ti‘a mai e ia tape‘a i ta ratou hoho‘a e ma te himene i te faaho‘iraa no te himene ra « Suis les prophètes » (CPE, 110–11).

No te hepetoma 2, a haapii i te mau tamarii i te hoê mea ta te peropheta i haapii i te hoê amuiraa rahi i tupu iho nei. A faaineine ai oe i te mau ohiparaa ta oe e faaohipa’tu, a feruri e nahea oe ia faaite atu i te haapiiraa a te peropheta e ia tauturu atu i te mau tamarii ia maramarama e ia faaohipa i te reira i roto i to ratou oraraa.

Hepetoma 3: Te haapii nei te mau peropheta ia’u ia aufau i te tuhaa ahuru.

Faaite i te haapiiraa tumu (tai‘o i te hoê papa‘iraa mo‘a e faaroo i te hoê aamu): A faataa’tu e, ua riro na o Malaki ei hoê peropheta no te Faufaa Tahito, e ua haapii oia i te nunaa ia aufau i te tuhaa ahuru. A ani i te hoê tamarii ia tai‘o Malaki 3:10 e na te tahi mau tamarii e faaroo maitai i te mea ta te Fatu i fafau ia tatou ia aufau ana‘e tatou i te tuhaa ahuru. A faataa’tu e, « te iritiraa i te mau haamaramaramaraa o te ra‘i ra », o te mau haamaitairaa ïa ta tatou e farii ia aufau tatou i te tuhaa ahuru.

Tauturu ia taa maitai (hi‘o i te hoê haapiiraa tao‘a): A ani manihini e 10 tamarii ia haere mai i mua. A horo‘a ia ratou tata‘itahi i te hoê apara (e aore râ te tahi atu maa hotu) e a ani ia ratou ia tape‘a i ta ratou apara i ni‘a mai te huru ra o ratou te tumu apara. A ani i te hoê atu tamarii ia haere mai e « pafa‘i » i te mau apara e e tuu i roto i te hoê panie. A faataa’tu e, te tuhaa ahuru o te ahururaa ïa o ta tatou mau apî, e e moni i te rahiraa taime, noa’tu râ, e itehia i te tahi mau taime e aufau te mau taata i te mea o ta ratou e fana‘o ra. A ui e hia apara ta te tamarii e horo‘a i te episekopo no te tuhaa ahuru.

Hōho’a
te mau tamarii e pafa‘i ra i te mau apara

Tauturu ia faaohipa (tauaparau i te tuhaa ahuru): A faaite i te api parau no te tuhaa ahuru na reira atoa te hoê vehi rata. A tauaparau i te tereraa o te aufauraa i te tuhaa ahuru. A ani manihini i te mau tamarii ia faaite mai nahea to ratou utuafare i te haamaitairaahia na roto i te aufauraa i te tuhaa ahuru. A faaite i te iteraa papû no te mau haamaitairaa e roaa mai na roto i te haapa‘oraa i te parau a‘o a te mau peropheta ia aufau i te tuhaa ahuru.

Hepetoma 4: Te haapii nei te mau peropheta ia’u ia ora i te Parau Paari.

Faaite i te haapiiraa tumu (tai‘o i te hoê papa‘iraa mo‘a): A ani i te mau tamarii ia faati‘a mai no te hoê taime a faaara ai to ratou na metua ia ratou i te hoê fifi. A ui ia ratou no te aha to ratou na metua i faaara ai ia ratou. A faataa’tu e, ua here te Metua i te Ao ra ia tatou e te faaara nei ia tatou i te mau fifi na roto i Ta’na mau peropheta. A ani i te hoê tamarii ia tai‘o Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 89:4, e a ani i te toe‘a o te mau tamarii ia faaroo eaha ra te i‘oa o teie faaararaa. A faataa’tu e, ua farii te peropheta Iosepha Semita i te reira faaararaa, te Parau Paari, ei hoê heheuraa no ô mai i te Atua ra.

Tauturu ia taa maitai (tai‘o i te papa‘iraa mo‘a): Na mua a‘e te Paraimere e haamata ai, a tapiri i te mau papa‘iraa i muri nei i raro a‘e i te mau parahiraa: PH&PF 89:7, PH&PF 89:8, PH&PF 89:9, PH&PF 89:10, PH&PF 89:12, PH&PF 89:16. A faataa’tu e, ua horo‘a te Metua i te Ao ra ia tatou i to tatou tino tahuti e ua hinaaro Oia ia tatou ia aupuru i te reira ; ua horo‘a Oia ia tatou i te Parau Paari no te tauturu ia tatou ia ite eaha te mau mea e tauturu i to tatou tino e eaha te mau mea e tuino i te reira. A ani i te mau tamarii ia hi‘o i raro a‘e i to ratou mau parahiraa no te imi i te mau faahororaa no te mau papa‘iraa mo‘a. A ani i te tamarii tata‘itahi tei ite i te hoê faahororaa papa‘iraa mo‘a ia tai‘o puai mai i te reira. A aparau eaha te auraa o te mau irava tata‘itahi. A haamaramarama’tu e, « te mau inu puai », o te ava taero ïa e « te mau inuraa veavea », o te taofe ïa e te ti.

Tauturu ia faaohipa (ha‘uti i te hoê ha‘uti): A tuu i roto i te hoê pute i te tahi hoho‘a no te tahi maa, te inu, e te tahi atoa mau mea maitai e te tahi mau mea ino no te tino. A ani i te hoê tamarii ia ma‘iti i te hoê hoho‘a i roto i te pute e ia faaite i te reira i te tahi mau tamarii. A ani i te mau tamarii ia hamămă i to ratou nei vaha mai te mea e mea maitai te reira, e aore râ, ia tapiri i to ratou vaha mai te mea e mea ino te reira. A tai‘o Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 89:18–21 e a aparau no te mau haamaitairaa ta tatou e farii ia pee ana‘e tatou i te a‘o a te peropheta ia ora i te Parau Paari.

Hōho’a
te mau tamarii e hi‘o nei i te mau hoho‘a

E nehenehe ta te mau tamarii e haapii na roto i te mau ohiparaa e te faaha‘utiraa tino i te hoê huru ia vai faatura noa.

Te mau tauturu a te arata‘i himene

Te hoê himene e nehenehe e rave no teie ava‘e, « Mauruuru Matou, E te Atua » (Te mau himene, no. 10). Teie i muri nei te tahi mau mana‘o e nehenehe e faaohipa no te haapii i te hoê himene. Noa’tu e ua faaohipahia te tahi mau api parau i roto i teie hi‘oraa, na roto i te tahi mau hoho‘a himene, e nehenehe e faaohipahia no te haapii i te mau tamarii rii.

A papa‘i i te mau irava atoa o te himene i ni‘a i te tahi api parau û ĕê (e aore râ a faaohipa i te hoê û no te hoê pereoda). A tatuhaa te mau irava atoa ei piti tuhaa. A faaohipa i te hoê o te mau rave‘a i muri nei no te haapii atu i te himene:

  1. A tapiri haere i te mau api parau na roto i te piha. A tuu i te tahi mau tamarii ia apapa afaro i te mau irava parau a himene noa ai oe e te tahi pu‘eraa tamarii i te himene. A himene e a aparau no te mau irava atoa, e i muri iho a himene paatoa i te himene.

  2. A haamata na ni‘a i te mau api parau tei tapirihia i ni‘a i te tapura ereere. A himene amui i te himene e te mau tamarii. A ani i te hoê tamarii ia iriti mai i te hoê api parau, e a himene faahou i te himene. A na reira noa e pau roa’tu te mau api parau i te iritihia.

  3. A tuu i te tuhaa matamua o te irava tata‘itahi i ni‘a i te tapura ereere, i roto i te apaparaa ti‘a e a ano‘ino‘i haere atu ai i te mau tuhaa piti i ni‘a i te tapura ereere. A himene i te tuhaa matamua o te irava e a ani i te mau tamarii ia imi i te tuhaa piti o te irava, e a faataa’tu ai i te auraa o te irava.

  4. A vahi i te mau tamarii ei piti pŭpŭ. A ani i te hoê pŭpŭ ia himene i te tuhaa mamatua o te irava tata‘itahi e na te tahi pŭpŭ e himene i te tuhaa piti. A taui i te mau pŭpŭ e a himene faahou â.

Hōho’a
te mau api parau (i papa‘ihia)

E roaa te mau api parau papa‘ihia i ni‘a i te sharingtime.lds.org

Nene’i