Buka a te Paraimere ’e Taime fa’a’itera’a
Atopa: E faaite au i te evanelia i te mau tamarii atoa a te Atua


Atopa

E faaite au i te evanelia i te mau tamarii atoa a te Atua

« Ia anaana ïa i mua i te aro o te taata nei, ia hi‘o ratou i ta outou parau maitai, e ia haamaitai i to outou Metua i te ao ra » (Mataio 5:16).

A faananea i te mau mana‘o i horo‘ahia i ô nei ma te tuu atoa mai i to oe iho mana‘o. I te mau hepetoma atoa, a faanaho i te mau rave‘a no te (1) faaite i te haapiiraa tumu, (2) tauturu i te mau tamarii ia taa maitai i te reira, e (3) tauturu ia ratou ia faaohipa i te reira i roto i to ratou oraraa. A ui ia oe iho, « Eaha ta te mau tamarii e rave atu no te haapii mai, e nahea e nehenehe ai ia’u ia tauturu ia ratou ia farii i te Varua ? »

Hepetoma 1: E tauturu te oraraa i te evanelia ia’u ia riro ei misionare i teie nei.

Faaite i te haapiiraa tumu e tauturu ia taa maitai (faaroo i te hoê aamu): A pia i te hoê hoho‘a o te mau misionare. A ani i te mau tamarii eaha te ohipa a te mau misionare. A faati‘a i te aamu i muri nei e aore râ te tahi i roto i te Friend e aore râ te Liahona: « I te hoê mahana ua patoto e piti na misionare i te uputa o te hoê fare. Na James vahine i iriti i te uputa. Ua parau atura te mau misionare ia’na e, no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei raua. Ua ani manihini o James vahine i teie na misionare ia tomo mai e ua parau atu raua ia’na e hinaaro anei oia e haapii rahi atu â no ni‘a i te Ekalesia … Ua parau atu o James vahine e, ua matau oia i te hoê utuafare no te Ekalesia e ora ra i piha‘i iho i to’na fare. Ua parau faahou oia e, e mea maitai roa te mau tamarii o taua utuafare ra, to ratou huru e ta ratou mau ohipa. E ha‘uti maitai ratou e te tahi mau pu‘eraa e e faatura atoa ratou i te ohipa a vetahi ê. Ua parau o James vahine e, ua hinaaro oia ia haapii mai no ni‘a i te ekalesia o te haapii nei i teie mau tamarii ia riro ei tamarii maitai » (Primaire 2, 69). A ui: « E mea nahea te mau tamarii e ora ra i piha‘i iho i te fare o James vahine i te riroraa ei misionare ? » A faataa’tu e, i te taime atoa e ora ai tatou i te evanelia, e mau misionare ana‘e ïa tatou. A ani manihini i te mau tamarii ia faahiti na muri ia oe i te parau, « E tauturu te oraraa i te evanelia ia’u ia riro ei misionare i teie nei », a haapuai i te parau i teie nei.

Hepetoma 2: E tauturu te oraraa i te evanelia ia’u ia riro ei misionare i teie nei.

Tauturu ia taa maitai (himene i te hoê himene e tauaparau i te mau faatureraa o te evanelia): A hamani e 13 tareta, i ni‘a i te reira a papa‘i i « Ta’u mau parau tumu no te evanelia » (a hi‘o « Sharing Time: Keep the Commandments », Friend, Tiunu 2006, 36). A opere i te tahi o te mau tareta i te mau tamarii, e a ani ia ratou ia faatere i te reira i te tahi e te tahi a himene noa ai ratou i te himene « Je voudrais déjà partir en mission » (CS, 90). Ia hope te himene, a ani i te tamarii tata‘itahi e tape‘a ra i te hoê tareta ia tai‘o puai mai i taua faatureraa ra e i muri iho, ia faaite mai oia e, nahea te oraraa i teie faatureraa e tauturu ia’na ia riro ei hoê misionare i teie nei. A haamata faahou â ma te taui haere i te mau tareta.

Hōho’a
te mau tamarii e himene ra

E tauturu te himeneraa no te hoê haapiiraa tumu i te mau tamarii ia haapii mai e ia haamana‘o i te reira. E haapii hau mai te mau tamarii mai te mea e ite ratou i te hoê hoho‘a e aore râ te aparimaraa mai te au i te pehe.

Tauturu ia faaohipa (faataa i te opuaraa): A ani i te tamarii tata‘itahi ia ma‘iti i te hoê faatureraa o te evanelia o ta ratou e tamata i te ora maitai a‘e i te hepetoma i muri nei. A ani ia ratou ia papa‘i e aore râ ia papa‘i i te hoê hoho‘a no te faatureraa i ni‘a i te hoê api parau e ia hi‘o ratou i te reira i te mau mahana atoa ei faahaamana‘oraa. A ani manihini ia ratou ia faaite mai i to ratou iteraa i roto i te Paraimere i te hepetoma i muri nei.

Hepetoma 3: E nehenehe ta’u e faaite i te evanelia i to’u utuafare e i to’u mau hoa.

Faaite i te haapiiraa tumu (faaroo i te hoê aamu): Na mua a‘e te Paraimere e haamata ai, a tai‘o i te a‘oraa a Elder Robert C. Oaks no te amuiraa rahi no atopa 2000, « Te opereraa i te evanelia » (a hi‘o Liahona, Novema 2000, 95–96). A faati‘a i te mau tamarii i te aamu no te pape anani. A faataa’tu e, e mea monamona a‘e te evanelia i te pape anani e e mea ti‘a ia tatou ia opere i te reira. A ani i te mau tamarii ia faahiti mai, « E nehenehe ta’u e faaite i te evanelia i to’u utuafare e i to’u mau hoa ».

Tauturu ia taa maitai (faaroo i te tahi manihini): A titau i te hoê misionare e aore râ te hoê misionare tei faaoti i ta’na misioni ia paraparau no te mau rave‘a e nehenehe i te mau tamarii e faaite i te evanelia ia vetahi ê (mai te riroraa ei hi‘oraa maitai, te ani-manihini-raa i te mau hoa ia haere mai i te Paraimere, e te faaiteraa i te iteraa papû) e nahea teie tutavaraa ta ratou ia faaite i te evanelia e tauturu i te Metua i te Ao ra e te mau misionare.

Tauturu ia faaohipa (faaroo i te hoê aamu e faaite i te mana‘o): A faahaamana‘o i te mau tamarii e, e nehenehe ta ratou e riro ei mau misionare i teie nei. A faaite i hoê taime a faaite ai oe e aore râ te tahi taata i te evanelia ia vetahi ê. A ani i te mau tamarii ia ti‘a i ni‘a, te hoê i muri mai i te tahi, e ia parau i te hoê ta‘o i roto i te parau « E nehenehe ta’u e faaite i te evanelia ». A ani manihini i te tamarii e parau mai i te ta‘o « evanelia » ia feruri mai i te hoê rave‘a no’na ia faaite i te evanelia i to’na utuafare e aore râ to’na mau hoa. A rave faahou i te reira ia au i te taime e toe ra.

Hepetoma 4: E puai atu to’u iteraa papû ia faaite ana‘e au i te evanelia.

Hōho’a
vairaa pape e te û maa

E faatupu te mau haapiiraa tao‘a i te anaanatae e te rotahiraa o te mau tamarii i ni‘a i te hoê parau tumu o te evanelia.

Faaite i te haapiiraa tumu (hi‘o i te hoê haapiiraa tao‘a): faaî i te hoê faarii pape. A faataa’tu e, te taime atoa e faaite ai tatou i te evanelia, e tupu rahi mai to tatou iteraa papû. A tuu i te hoê topata û maa i roto i te pape. A faaite i te tahi mau hi‘oraa e nahea tatou e nehenehe e faaite i te evanelia, a tuu faahou i te tahi topata û maa no te hi‘oraa tata‘itahi, tera noa û eiaha e taui. A faaite e, mai te û e huru puai mai ia topata-tata‘itahi-hia, e puai atoa to tatou iteraa papû i te taime atoa e faaite ai tatou i te evanelia.

Hōho’a
te tapura ereere

Tauturu ia taa maitai (tauaparau i te iteraa papû): A tuu i te mau tao‘a i muri nei i roto i te hoê pute: te hoê hoho‘a no Iesu Mesia, te hoê hoho‘a no Iosepha Semita, te hoê hoho‘a no te peropheta ora, te hoê Buka a Moromona, e te parau « Ekalesia mau ». A papa‘i i te parau iteraa papû i ni‘a i te tapura ereere, e a ui i te mau tamarii eaha te hoê iteraa papû. A tauaparau i ta ratou pahonoraa. A faati‘a i te aamu i muri nei: « Ua mehameha te hoê tamahine ia faaite i to’na iteraa papû no te mea aita i papû roa ia’na to’na mau mana‘o mau. Ua ite râ oia e, e mea faufaa te reira, no reira, i te hoê mahana ua faaitoito oia e ti‘a i ni‘a no te faaite i to’na iteraa papû, ma te faahiti i na mea e pae ta’na e ti‘aturi nei. I te otiraa, ua tae mai i to’na aau te tahi mana‘o maitai taa ê e ua ite e, ua puai faahou mai to’na iteraa papû. A hohora i te mau tamarii i na mea e pae ta teie tamahine i faaite i roto i to’na iteraa papû na roto i te hutiraa i rapae i te mau tao‘a i roto i te pute. A tauaparau i te tao‘a tata‘itahi, e a apapa i te reira i mua i te piha.

Tauturu ia faaohipa (faaite i te hi‘oraa): A horo‘a i te tamarii tata‘itahi ia faaite mai i te hoê hi‘oraa e nahea oia ia faaite atu i te evanelia. I taime atoa e faahiti te hoê tamarii i te hoê ohipa, a tuu i te hoê topata û maa i roto i te faarii pape no te faaite e, e nehenehe ta te evanelia e haapuai i to tatou iteraa papû. (Mai te mea e Paraimere rahi ta outou, e tapŭpŭ paha ïa oe i te mau tamarii ia nehenehe i te tamarii tata‘itahi ia faaite mai i to’na mana‘o.)

Nene’i