Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī
Here nō te ha’api’i mai, here nō te fa’a’ite
Tiurai 2024


« Here nō te ha’api’i mai, here nō te fa’a’ite », Nō te pūai o te feiā ’āpī, Tiurai 2024.

Here nō te ha’api’i mai, here nō te fa’a’ite

Nā Liam N. nō Tānemāta mai, e tuha’a te ’evanelia nō te hō’ē orara’a ’ārearea ’e te mahora.

Hōho’a
tamāroa e ha’uti ra i te tītā

Hōho’a nā Ashlee Larsen

E nehenehe te tāvinira’a ia vetahi ’ē e au ’ei rave rahi ’ohipa ta’a ’ē. Mea au nā Liam e tāvini nā roto i te ha’utira’a i te pehe nō vetahi ’ē.

Te fare ha’api’ira’a ’aore rā te fa’a’ana’anataera’a ? Te ’ohipa ’aore rā te ’āreareara’a ? Tē vai ra paha hō’ē uira’a maita’i a’e : Nō te aha pa’i e fāri’i noa hō’ē ? ’Ia nehenehe ana’e iāna, e tāmata Liam N. 14 matahiti, nō Tānemāta i te ’ite mai i te hō’ē ’aifāitora’a maita’i.

« E mea au nā’u e ha’uti i te pehe », tē parau ra ’oia. « E ha’uti au i te tītā, te pu’erutu, te tītā marū, te piāna ’e te ’ukulele. Tē mana’o nei au ē, te ha’utira’a i te pehe ’o te hō’ē ïa rāve’a nō te fa’a’ite i tō’u mau nino’a mana’o. Mea au ato’a nā’u ’ia ha’uti nō vetahi ’ē nō te fa’a’oa’oa ia rātou. »

’Ia ’ore ana’e ’oia e ha’uti i te pehe, e nehenehe ’oe e ’ite ia Liam e tu’e ra i te pōpō, e tāora ra te pōpō i roto te ’ete, ’aore rā, e ha’uti ra i te perē fa’anu’u ’e tōna mau hoa. « Mea au ato’a nā’u te ’ihiora ’e te ihi feti’a », tē parau ra ’oia. « Mea ’ana’anatae roa ’ia hi’o nāhea te mau mea ato’a ’ia tū’ati. ’Ua poiete te Atua i te mau mea ato’a ’e e mea fa’ahiahia mau. »

Hōho’a
tamāroa e tāora ra i te pōpō i roto i te ’ete
Hōho’a
mau tamari’i e ha’uti ra i te perē fa’anu’u

Ta’a ’ē atu tāna mau fa’a’ana’anataera’a, ’ua ’ite mai Liam i te taime nō te rave pūai i te ’ohipa, i te ’ōperera’a ānei i te mau ve’a i roto i tōna tuha’a ’oire ’aore rā i te ’imi maita’i i te fare ha’api’ira’a.

Hōho’a
e taea’e ’e e tuahine e ta’ahi ra i te pere’o’o ta’ata’ahi

Tē ha’api’i mai nei Liam i te fa’a’aifāto i te mau mea ’o tāna e hina’aro nei ’e tāna e hina’aro e rave. E mea ’ohipa roa paha ’oia, tē vai ra rā hō’ē ’ohipa ’o tāna e fa’ata’a nei i te mau mahana ato’a—te ’Evanelia a Iesu Mesia.

Hōho’a
’utuāfare

Tē ora nei Liam i te fenua toro rahi nō Tānemāta ’e tōna nā metua ’e tōna nā taea’e ’e tuahine ’āpī ’o Filippa ’e ’o Max.

E fā pae minuti

« ’Aita i maoro a’enei, ’ua fa’aoti au e tai’o hō’ē a’e pene o te Buka a Moromona—hō’ē noa pene—i te mahana tāta’itahi », tē fa’ata’a nei Liam. « E rave paha te reira e pae minuti. E hōro’a mai rā te reira i te hō’ē fa’aitoitora’a hau atu iā’u, nō reira ’ua ineine au nō te rave i te reira fā ».

’Ua tauturu te tai’ora’a i te mau pāpa’ira’a mo’a i te mau mahana ato’a ia Liam, hau atu i tāna i mana’o na. « E mahana ’ino ana’e tō’u i te tahi taime, e nehenehe te tai’ora’a i te hō’ē mea tāmāhanahana e tura’i iā’u i ni’a atu ā. Mai te peu rā e mahana maita’i, e nehenehe ato’a te reira e fa’aha’amana’o iā’u ’ia vai te ’ā’au mehara ē, e tupu maita’i te mau mea. Tē ’oa’oa nei au i te ha’apa’ora’a i tā’u fā. »

Hōho’a
e taure’are’a tamāroa e tai’o ra i te pāpa’ira’a mo’a

E mea ’ohipa roa Liam ma te mau fa’a’ana’anataera’a ’e te mau hōpoi’a. Tē ravera’a rā i te taime i te mau mahana ato’a nō te tai’o i te Buka a Moromona, ’ua riro ïa ’ei ha’amaita’ira’a nō tōna orara’a.

« ’O vai ’aita e hina’aro i te ’oa’oa ? »

’Ua māuruuru Liam i te pāturura’a tāna i fāri’i ’a tāmata ai ’oia i te hōro’a i te taime nō te ’evanelia. « ’O tō’u ana’e nā taea’e ’e tuahine ’e ’o vau te mau melo nō Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei i roto i tā mātou fare ha’api’ira’a, nō reira e rave rahi tō’u mau hoa maita’i e ’ere i te melo. Tē mana’o nei rā vau ē, tē vai ra te hō’ē autā’atira’a maita’i i roto i te ’Ēkālesia i Tānemāta. ’Ua mātau ri’i te mau ta’ata ato’a i te tahi ’e te tahi, e mea maita’i roa ’ia ’āmui ana’e te tā’āto’ara’a ».

Te mau hoa ma te peu mōrare ta’a ’ē, e mea huru fifi i te tahi taime. « E fenua Tānemāta, i reira e rave rahi taure’are’a e inu nei i te ’ava nō tō rātou matahiti ’āpī » ’ua fa’ata’a mai Liam. « E mea fifi paha, i te taure’are’ara’a, ’ia parau ē ’aita i te mau ’ohipa mai teie ». Tē tāmata nei rā Liam i te vai maheu nō ni’a i te mea tāna e ti’aturi nei, ’ia ti’a ia vetahi ’ē ’ia māramarama maita’i i tāna mau mā’itira’a.

Hōho’a
tamaiti e ha’uti ra i te tītā marū

E nehenehe te tāvinira’a ia vetahi ’ē e au ’ei rave rahi ’ohipa ta’a ’ē. Mea au nā Liam e tāvini nā roto i te ha’utira’a i te pehe nō vetahi ’ē.

« I te tahi taime i te fare ha’api’ira’a, e piha ha’api’ira’a ana’e tā mātou nō ni’a i te keresetiano, e ui mai te mau ’orometua ’aore rā te mau hoa i te mau uira’a nō ni’a i tō’u ha’apa’ora’a fa’aro’o. ’Ua tāmata vau i te fa’ata’a maita’i i te reira mai tā’u e nehenehe », ’ua parau Liam. « ’Ua ani manihini ato’a vau i te hō’ē o tō’u mau hoa maita’i i tō’u bāpetizora’a. ’Ua hōro’a vau iāna ’e i tōna māmā i te hō’ē Buka a Moromona, ’e ’ua paraparau vau ia rāua nō te tahi mau mea ’o tā’u e ti’aturi nei. Nā rāua e fa’aoti e aha tā rāua e rave i te reira. ’Ua tae mai te mana’o iā’u ē, ’ua tano maita’i tō’u ani-manihini-ra’a ia vetahi ’ē ’ia putapū i te hō’ē ā ’oa’oa ’e tō’u, nō te mea ’o vai ’aita e hina’aro i te ’oa’oa ? »

Hōho’a
mau taea’e ’e mau tuahine

’O Liam ’e tōna nā taea’e ’e tuahine ana’e te mau melo nō te ’Ēkālesia i tā rātou fare ha’api’ira’a. E rave rahi rāve’a tō rātou nō te riro ’ei mau hi’ora’a maita’i ’ei mau pipi nā te Mesia.

Ha’amata nā te auhoara’a

’Ua ’ite Liam ē, te fa’ata’ara’a atu i te mea tāna e ti’aturi nei ’aore rā te hōro’ara’a i te hō’ē Buka a Moromona i te hō’ē hoa, e ’ere ’o te reira ana’e te rāve’a nō te riro ’ei pipi nā Iesu Mesia. I te tahi taime, tē ani-manihini-ra’a ia vetahi ’ē ’ia putapū i te ’oa’oa o te ’evanelia e ha’amata ’ōhie noa nā roto i te hō’ē auhoara’a ’e te hō’ē here mau.

« ’Ua here mau vau i te ’ā’amu o Amona i roto i te Buka a Moromona », ’ua parau Liam. « Tē mana’o nei au e mea fa’ahiahia e ’aita ’oia i parau ’āfaro atu i te ari’i Lamoni ’e i te parau atu iāna ē, ‘e fa’aro’o ānei ’oe i te mea tā’u e ti’aturi nei’, ’ua fa’ahoa atu rā ’oia iāna ē tae roa ’ua ui ta’a ’ē atu te ari’i ia Amona, ‘nāhea ’oe e nehenehe ai e riro ’ei mea fa’ahiahia ?’ »

« E nehenehe ato’a tātou e ha’amau i te mau aura’a ’e o vetahi ’ē », tē parau ra Liam. « Pēnei a’e e haere mai rātou e hi’o ia tātou ’e e ui mai ia tātou e aha te mea e hōro’a nei ia tātou i te pūai hau atu ».

Hōho’a
mau taea’e ’e mau tuahine

E ha’amaita’ira’a nō te orara’a

’Ua mana’o roa Liam ē, te orara’a i te ’evanelia ’ua hōro’a mai iāna i te hō’ē pūai hau atu. ’Ua riro te reira ’ei hō’ē ha’amaita’ira’a nō tō’u orara’a hau atu ā i te perē fa’anu’u, te pehe, te tū’aro ’aore rā i te tahi atu mea ’o tāna i hōro’a nei i te taime.

« Tē māuruuru nei au te roa’ara’a te evanelia i roto i tō’u orara’a, nō te mea ’aita vau e mana’o nei ē, e riro vau ’ei hō’ē ā ta’ata ’aita ana’e ’oia », tē nā reira ra ’oia. « Tē mana’o nei au ’ua mātau maita’i te Fatu iā’u, ’o vau iho iā’u. ’Ua ’ite ē, tē ora nei te Atua ’e te Mesia. Tē fa’a’ite nei rāua ia tātou i te ’ē’a e pe’e ’e tē tauturu nei ia tātou ’ia maita’i atu ā. »

Nene’i