Cei care-L urmează pe Hristos

Vârstnicul Walter F. González

din preşedinţia Celor Şaptezeci

Cei care-L urmează pe Hristos îşi modelează viaţa după Salvator ca să păşească în lumină.

Anul trecut în octombrie, soţia mea şi cu mine i-am însoţit pe sora şi vârstnicul Neil L. Andersen la inaugurarea săpăturilor la construcţia unui nou templu în Córdoba, Argentina. Conform obiceiului, după aceea a avut loc o conferinţă de presă. O jurnalistă, care nu era membră a Bisericii noastre, a comentat că observase cât de bine s-au comportat soţii cu soţiile lor. Apoi, pe neaşteptate, ea a întrebat: „Este acest lucru real sau ficţiune?”. Sunt sigur că ea a văzut şi a simţit ceva diferit privitor la membrii noştri. Poate că ea a observat dorinţa membrilor noştri de a-L urma pe Hristos. Această dorinţă este împărtăşită de membrii Bisericii din toată lumea. În acelaşi timp, milioane de oameni care nu sunt membri ai Bisericii au, de asemenea, dorinţa de a-L urma.

De curând, soţia mea şi cu mine am fost impresionaţi de oamenii pe care i-am văzut în Ghana şi Nigeria. Majoritatea nu erau membri ai Bisericii noastre. Eram fericiţi să vedem dorinţa lor de a-L urma pe Hristos exprimată în multe dintre discuţiile lor avute în căminele lor, în maşinile lor, exprimată pe pereţii lor şi pe panourile lor publicitare. Nu mai văzusem atât de multe biserici creştine una lângă alta.

În calitate de sfinţi din zilele din urmă este datoria noastră să invităm milioanele de oameni ca aceştia să vină şi să vadă ce poate adăuga Biserica noastră la lucrurile bune pe care ei le au deja. Orice persoană de pe oricare continent, din oricare regiune sau cultură poate afla pentru ea însăşi că profetul Joseph Smith I-a văzut pe Tatăl şi pe Fiul într-o viziune. Ea poate şti că mesageri cereşti au restaurat preoţia şi poate şti despre Cartea lui Mormon că este un alt testament al lui Isus Hristos. Aşa cum spun cuvintele Domnului către Enoh: „Dreptatea [a fost trimisă] din cer; şi adevărul [a fost trimis] din pământ pentru a depune mărturie despre Singurul Fiu Născut [al Tatălui]”¹.

Salvatorul a promis: „Cine Mă urmează pe Mine, nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii”². Cei care-L urmează pe Hristos îşi modelează viaţa după Salvator ca să păşească în lumină. Pentru a recunoaşte cât de mult Îl urmăm, ne sunt de ajutor două trăsături. Prima, cei care Îl urmează pe Hristos sunt oameni iubitori. A doua, cei care Îl urmează pe Hristos fac şi ţin legăminte.

Prima trăsătură, aceea de a fi iubitori, este probabil un lucru pe care jurnalista din Córdoba l-a observat la membrii Bisericii noastre. Noi Îl urmăm pe Hristos, deoarece Îl iubim. Când Îl urmăm pe Mântuitor din iubire, noi urmăm exemplul Său. Datorită dragostei, Salvatorul a fost supus voinţei Tatălui în orice situaţie. Salvatorul nostru S-a supus chiar şi când aceasta însemna să suporte o mare durere fizică şi psihică, chiar şi când aceasta însemna să fie biciuit şi batjocorit, chiar şi când aceasta însemna că duşmanii Lui aveau să-L tortureze, în timp ce prietenii Lui L-au părăsit. Sacrificiul ispăşitor, lucru unic în misiunea Salvatorului, este cea mai măreaţă exprimare a dragostei care a avut loc vreodată. „Pedeapsa, care ne dă pacea, a căzut peste El, şi prin rănile Lui suntem tămăduiţi”³.

Aşa cum Hristos L-a urmat pe Tatăl în orice situaţie, noi trebuie să-L urmăm pe Fiul Său. Dacă procedăm astfel, nu contează cu ce fel de persecuţie, suferinţă, durere sau „ţepuş în carne”⁴ ne confruntăm. Nu suntem singuri. Hristos ne va ajuta. Îndurarea blândă a Domnului ne va face măreţi în orice situaţie⁵.

Să-L urmăm pe Hristos poate însemna să abandonăm multe lucruri dragi, aşa cum a făcut Rut, moabita. Fiind nou convertită, din dragoste faţă de Naomi şi Dumnezeu, ea a lăsat totul în urmă pentru a trăi conform religiei sale⁶.

Poate însemna, de asemenea, să ţinem piept adversităţii şi ispitei. În tinereţea sa, Iosif a fost vândut ca sclav. El a fost luat de lângă ce îndrăgea mai mult. Mai târziu, a fost ispitit să încalce legea castităţii. El a rezistat ispitei şi a zis: „Cum aş putea să fac eu un rău atât de mare şi să păcătuiesc împotriva lui Dumnezeu?”⁷. Dragostea lui faţă de Dumnezeu era mult mai puternică decât orice adversitate sau ispită.

Astăzi, avem printre noi întruchiparea modernă a lui Rut şi Iosif peste tot în lume. Când fratele Jimmy Olvera din Guayaquil, Ecuador, şi-a primit chemarea în misiune, familia lui se confrunta cu greutăţi mari. În ziua când să plece, i s-a spus că, dacă iese pe uşă, nu va mai avea o familie. Cu inima frântă, el a ieşit pe uşă. Când era în misiune, mama sa l-a rugat să stea mai mult în misiune fiindcă primeau foarte multe binecuvântări. Astăzi, fratele Olvera slujeşte în calitate de patriarh al ţăruşului.

A-L iubi cu adevărat pe Hristos ne oferă tăria necesară pentru a-L urma. Domnul Însuşi a arătat acest lucru când L-a întrebat pe Petru de trei ori: „Mă iubeşti?”. După ce Petru a reafirmat dragostea lui faţă de El cu voce tare, Domnul i-a spus lui Petru despre greutăţile ce aveau să vină. Apoi, a venit porunca: „Vino după Mine”. Întrebarea Salvatorului adresată lui Petru poate, de asemenea, să ne fie adresată nouă: „Mă iubeşti”, urmată de porunca de a acţiona: „Vino după Mine”⁸.

Dragostea are o influenţă puternică în inimile noastre asupra efortului nostru de a fi supuşi. Dragostea faţă de Salvator ne inspiră să ţinem poruncile. Dragostea faţă de mamă, de tată sau soţ ori soţie ne poate inspira, de asemenea, să fim supuşi principiilor Evangheliei. Modul în care îi tratăm pe alţii reflectă cât de mult Îl urmăm pe Salvator având dragoste unii pentru alţii⁹. Ne arătăm dragostea faţă de El când suntem „foarte cinstiţi şi drepţi în toate lucrurile”¹⁰ şi când facem şi ţinem legăminte.

A doua trăsătură pe care o au cei care-L urmează pe Hristos este de a face şi a ţine legăminte, aşa cum a făcut El. Moroni a evidenţiat faptul că „vărsarea sângelui lui Hristos… este în legământul Tatălui pentru iertarea păcatelor voastre, pentru ca voi să deveniţi sfinţi, fără de pată”¹¹.

Profetul Joseph Smith ne-a învăţat că înainte chiar de organizarea acestui pământ, se făceau legăminte în cer¹². Profeţii şi patriarhii din vechime au făcut legăminte.

Însuşi Salvatorul a dat exemplu. El a fost botezat de către cineva care deţinea autoritatea corespunzătoare, pentru a împlini tot ce trebuia împlinit. Prin intermediul botezului Său, Salvatorul a mărturisit Tatălui că El avea să fie supus în ţinerea tuturor poruncilor Tatălui¹³. Ca în zilele de demult, noi, de asemenea, Îl urmăm pe Hristos şi facem legăminte prin intermediul rânduielilor preoţiei.

A face legăminte este un lucru pe care milioanele de oameni care nu sunt membri ai Bisericii noastre îl pot adăuga la lucrurile foarte bune pe care le au deja. A face legăminte este o exprimare a dragostei. Este un mod de a-I spune: „Da, eu Te voi urma, deoarece Te iubesc”.

Legămintele includ promisiuni „chiar ale vieţii veşnice”¹⁴. Toate lucrurile vor conlucra spre binele nostru dacă ne amintim de legămintele noastre¹⁵. Ele trebuie făcute şi ţinute pentru a primi în totalitate promisiunile care le însoţesc. Dragostea faţă de Salvator şi amintirea legămintelor noastre ne ajută să le ţinem. Luarea din împărtăşanie este un mod de a ne aminti de ele¹⁶. Un alt mod este de a merge cât mai des la templu. Îmi amintesc de un cuplu de tineri căsătoriţi din America de Sud care a vrut să se despartă fiindcă nu se înţelegeau. Un conducător al preoţiei i-a sfătuit să meargă la templu şi să dea atenţie mărită cuvintelor şi promisiunilor din cadrul legămintelor făcute acolo. Ei au făcut întocmai, iar mariajul lor a fost salvat. Puterea legămintelor noastre este mai mare decât orice încercare pe care o înfruntăm sau o vom înfrunta.

Mă adresez membrilor care nu sunt activi în punerea în practică a Evangheliei: vă rog, întoarceţi-vă! Simţiţi binecuvântarea de a vă aminti şi reînnoi legămintele atunci când luaţi din împărtăşanie şi când mergeţi la templu. Făcând astfel, vă exprimaţi dragostea şi dorinţa de a-L urma cu adevărat pe Hristos. Aceasta vă va pregăti să primiţi toate binecuvântările promise.

Îi invit pe cei care nu sunt membri ai Bisericii noastre să-şi exercite credinţa, să se pocăiască şi să fie demni să primească legământul botezului în Biserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă. Făcând astfel, vă veţi arăta dragostea faţă de Tatăl nostru Ceresc şi dorinţa de a-L urma pe Hristos.

Eu mărturisesc că noi suntem mai fericiţi când urmăm învăţăturile Evangheliei lui Isus Hristos. Pe măsură ce ne străduim să-L urmăm, vom primi binecuvântările cerului. Eu ştiu că promisiunile Sale vor fi împlinite dacă facem şi ţinem legămintele şi devenim adevăraţi ucenici ai lui Hristos. Eu mărturisesc despre marea Lui dragoste pentru fiecare dintre noi şi fac aceasta în numele lui Isus Hristos, amin.