Pentru a avea pace în cămin
Una dintre cele mai mari binecuvântări pe care o putem oferi lumii este puterea unui cămin clădit pe învăţăturile lui Hristos în care Evanghelia este propovăduită, unde legămintele sunt onorate şi dragostea abundă.
Multe glasuri din lumea în care trăim ne spun că trebuie să trăim într-un ritm alert. Întotdeauna există mai multe de făcut şi mai multe de realizat. Cu toate acestea, adânc, în interiorul fiecăruia dintre noi, există nevoia de a avea un loc de refugiu în care să domnească pacea şi liniştea, un loc unde să ne putem odihni şi reface pentru a ne pregăti pentru presiuni viitoare.
Locul ideal pentru acea pace se află în căminele noastre, unde am făcut tot ce ne stă în putinţă ca Domnul Isus Hristos să fie punctul central.
Unele cămine au un tată care este deţinător demn al preoţiei şi, de asemenea, o mamă credincioasă, devotată care, împreună, conduc căminul în neprihănire. Multe cămine au o configuraţie diferită. Indiferent de circumstanţele dumneavoastră, vă puteţi clădi căminele şi vieţile pe învăţăturile Domnului Isus Hristos, deoarece El este sursa adevăratei păci în această viaţă.
Asiguraţi-vă că fiecare decizie pe care o luaţi, indiferent dacă este laică sau spirituală, se bazează pe ceea ce ar dori Salvatorul să faceţi. Când El este punctul central al căminului dumneavoastră, atunci acolo există pace şi linişte. Există un spirit de siguranţă care umple căminul şi care este simţit de toţi cei care locuiesc acolo.
Succesul îndeplinirii acestei învăţături nu depinde doar de părinţi, deşi responsabilitatea de a conduce căminul este a lor. Copiilor li se poate încredinţa responsabilitatea de a contribui la îmbunătăţirea eforturilor de a-L pune pe Hristos în centrul vieţii familiei. Este important ca părinţii să-i înveţe pe copii să observe modul în care acţiunile lor afectează fiecare persoană care locuieşte în casă. Copiii care sunt ajutaţi să fie responsabili pentru faptele lor, fie ele neprihănite sau nu, ajung să devină cetăţeni demni de încredere în împărăţia lui Dumnezeu.
Sunt sigur că puteţi identifica principiile fundamentale care ajută la clădirea căminului dumneavoastră pe învăţăturile Salvatorului. Sfatul profeţilor de a ne ruga şi de a studia scripturile zilnic în mod individual şi împreună cu familia şi de a desfăşura săptămânal seara în familie reprezintă stâlpii de susţinere în clădirea unui cămin în care Hristos se află în centrul vieţii familiei. Fără aceste activităţi obişnuite, va fi dificil să găsim pacea mult dorită de care avem nevoie şi refugiul care să ne adăpostească de lume.
Fiţi supuşi învăţăturilor primite de la profeţi pe care Hristos doreşte să le urmaţi. Nu respingeţi prin raţionamentul uman fericirea viitoare sărind anumite etape în loc să puneţi în practică principiile sănătoase ale Evangheliei. Amintiţi-vă: deciziile mărunte sunt cele mai importante. Neglijenţele sau neatenţia aparent nesemnificative pot cauza probleme mari. Mai mult, obiceiurile simple, constante şi bune au ca rezultat o viaţă plină de binecuvântări îmbeluşugate.
Voi, copii de la Societatea Primară, voi tineri băieţi şi tinere fete care faceţi parte din programele pentru tineri, precum şi voi misionari loiali care slujiţi în prezent realizaţi multe lucruri într-un mod mai eficient decât am avut eu posibilitatea când eram de vârsta voastră. În viaţa premuritoare, v-aţi dovedit a fi curajoşi, supuşi şi puri. Acolo aţi muncit din greu pentru a dezvolta talente şi abilităţi pentru a fi pregătiţi să înfruntaţi viaţa muritoare cu mult curaj, demnitate, onoare şi succes.
Nu cu mult timp în urmă, aţi început viaţa muritoare cu toate acele abilităţi excelente şi posibilităţi nelimitate. Cu toate acestea, există un pericol real în mediul care vă înconjoară. Potenţialul vostru mare şi abilitatea pot fi limitate sau distruse dacă cedaţi contaminării diabolice care vă înconjoară. Cu toate acestea, Satana nu este la fel de puternic precum Salvatorul. Soarta lui Satana este decisă. El ştie că a pierdut, dar doreşte să distrugă cât mai mulţi oameni. El va încerca să vă distrugă bunătatea şi abilităţile exploatându-vă slăbiciunile. Rămâneţi de partea Domnului şi veţi învinge de fiecare dată.
Trăiţi într-o lume în care progresul tehnologic apare într-un ritm ameţitor. Este dificil pentru mulţi din generaţia mea să ţină pasul cu posibilităţile. În funcţie de modul în care este folosită tehnologia, aceste progrese pot fi o binecuvântare sau o piedică. Tehnologia, când este înţeleasă şi folosită în scopuri neprihănite, nu trebuie să fie o ameninţare, ci mai degrabă un amplificator al comunicării spirituale.
De exemplu, mulţi dintre noi deţinem un dispozitiv electronic personal care încape în buzunar. Rareori ne lipsim de el; îl folosim de multe ori în cursul fiecărei zile. Din nefericire, aceste dispozitive pot fi o sursă de mizerie şi timp pierdut. Dar, folosită cum se cuvine, această tehnologie poate fi un instrument de protecţie împotriva răului creat de societate.
Cine şi-ar fi putut imagina, nu cu foarte mulţi ani în urmă, că toate lucrările canonice şi ani întregi de mesaje din cadrul conferinţelor generale vor avea loc în buzunarul vostru? Simplul fapt de a le avea în buzunarul vostru nu vă va proteja, dar studierea acestor lucrări şi mesaje, meditarea asupra lor şi ascultarea lor în timpul momentelor liniştite ale fiecărei zile va îmbunătăţi comunicarea spirituală.
Fiţi înţelepţi cu privire la modul în care folosiţi tehnologia. Marcaţi pe dispozitivul vostru versete importante şi folosiţi-le în mod frecvent. Dacă voi, dragi tineri, aţi reciti un verset din scripturi la fel de des precum unii dintre voi trimit mesaje text, aţi putea, în scurt timp, să memoraţi sute de versete din scripturi. Acele versete vor deveni o sursă puternică de inspiraţie şi îndrumare, prin intermediul Duhului Sfânt, în momentele dificile.
Depunerea tuturor eforturilor pentru a invita influenţa blândă, îndrumătoare a Duhului Sfânt în vieţile noastre este vitală în încercările pe care le facem pentru a ne clădi căminele pe învăţăturile Salvatorului. Faptul de a urma cu supunere acele îndemnuri ne întăreşte şi mai mult.
O pace sporită va fi dobândită pe măsură ce asociaţi eforturile de a fi supuşi cu slujirea oferită celor din jurul dumneavoastră. Foarte mulţi oameni care au ceea ce ei percep a fi talente modeste folosesc acele talente cu umilinţă şi generozitate pentru a binecuvânta vieţile celor din jurul lor. Egoismul reprezintă rădăcina multor rele. Antidotul pentru combaterea acestui rău este exemplificat în viaţa Salvatorului nostru. El ne arată modul în care să ne dedicăm vieţile slujirii celor din jurul nostru şi să renunţăm la egoism.
Am învăţat un adevăr care s-a repetat atât de frecvent în viaţa mea încât am ajuns să-l înţeleg ca fiind o lege absolută. Defineşte modul în care supunerea şi slujirea relaţionează cu puterea lui Dumnezeu. Când ne supunem poruncilor Domnului şi slujim în mod altruist copiilor Săi, consecinţa firească este puterea de la Dumnezeu – puterea de a face mai mult decât am putea face singuri. Capacitatea noastră de a înţelege, talentele şi abilităţile noastre se dezvoltă deoarece primim tărie şi putere de la Domnul. Puterea Sa este o componentă fundamentală pentru clădirea unui cămin care să fie plin de pace.
Când Salvatorul este pe primul plan în căminul dumneavoastră, acesta va deveni în mod firesc un refugiu nu doar pentru familia dumneavoastră, ci şi pentru prieteni care trăiesc în circumstanţe mult mai dificile. Ei vor fi atraşi de liniştea pe care o simt acolo. Primiţi-i cu dragoste în căminul dumneavoastră pe aceşti prieteni. Ei vor creşte şi vor progresa în acel mediu în care Hristos este pe primul plan. Împrieteniţi-vă cu prietenii copiilor dumneavoastră. Fiţi pentru ei un exemplu demn de urmat.
Una dintre cele mai mari binecuvântări pe care o putem oferi lumii este puterea unui cămin clădit pe învăţăturile lui Hristos în care Evanghelia este propovăduită, unde legămintele sunt onorate şi dragostea abundă.
Cu ani în urmă, după efectuarea unui tur în cadrul misiunii, soţia mea, Jeanene, mi-a vorbit despre un misionar pe care l-a întâlnit. Jeanene l-a întrebat despre familia lui. Ea a fost surprinsă când acesta a răspuns că nu avea familie. Acesta a mai explicat faptul că, la naştere, mama sa l-a lăsat în grija statului. El şi-a petrecut copilăria mergând de la un centru de plasament la altul. Când era adolescent el a fost binecuvântat să găsească Evanghelia. O familie iubitoare din episcopia sa l-a ajutat să aibă ocazia de a sluji în misiune.
Mai târziu, Jeanene a întrebat-o pe soţia preşedintelui de misiune despre acest vârstnic bun. Ea a aflat că, în urmă cu doar câteva luni, acest misionar stătuse în casa misiunii timp de câteva zile din cauza unei boli. În timp ce se afla acolo, li s-a alăturat în timpul unei seri în familie. Înainte de a se întoarce în câmpul misiunii, el l-a întrebat pe preşedintele de misiune dacă, la sfârşitul misiunii sale, ar putea petrece din nou două sau trei zile în casa misiunii. El dorea să observe modul în care funcţiona o familie clădită pe învăţăturile lui Hristos. El dorea să-şi întemeieze familia după modelul familiei lor.
Faceţi tot ce vă stă în putinţă pentru a întemeia o astfel de familie. Întindeţi-vă braţele către cei care trăiesc în circumstanţe potrivnice. Fiţi prieten adevărat. Acest tip de prietenie trainică este asemenea asfaltului care umple găurile vieţii şi care face călătoria mai lină şi mai plăcută. Nu trebuie să fie o resursă folosită pentru a dobândi avantaje personale, ci o comoară care trebuie apreciată şi împărtăşită. Primiţi-i cu dragoste în căminele dumneavoastră pe cei care au nevoie să fie întăriţi de o astfel de experienţă.
În încheiere, mă adresez acelora care iubesc un membru al familiei care nu face alegeri bune. Acest lucru ne poate pune la încercare răbdarea şi rezistenţa. Trebuie să avem încredere în Domnul, că la momentul ales de El vom primi un răspuns pozitiv la rugăciunile noastre şi la eforturile noastre de salvare. Noi facem tot ce putem să slujim, să binecuvântăm şi să recunoaştem supuşi voia Domnului în toate lucrurile. Ne exercităm credinţa şi ne amintim că există unele lucruri care trebuie lăsate în grija Domnului. El ne invită să lăsăm poverile la picioarele Sale. Având credinţă, putem şti că această persoană dragă care s-a rătăcit nu este abandonată, ci sub supravegherea unui Salvator iubitor.
Vedeţi binele în ceilalţi, nu greşelile lor. Uneori, un păcat are nevoie de o atenţie specială pentru a fi îndepărtat, dar apreciaţi întotdeauna virtuţile persoanei respective.
Când simţiţi că există doar un fir subţire de speranţă, acesta nu este, de fapt, doar un fir, ci un link masiv de conectare, asemenea unui dispozitiv de conservare a vieţii menit să vă întărească şi să vă înalţe spiritual. Vă va oferi mângâiere astfel încât să nu vă mai temeţi. Străduiţi-vă să trăiţi demni şi puneţi-vă încrederea în Domnul.
Nu trebuie să ne îngrijorăm dacă nu putem face simultan toate lucrurile pe care Domnul ne-a sfătuit să le facem. El ne-a spus, de asemenea, că există un timp şi o vreme pentru toate lucrurile. Ca răspuns la rugăciunile noastre sincere pentru îndrumare, El ne va îndruma în ceea ce trebuie accentuat în fiecare fază a vieţii noastre. Noi putem învăţa, progresa şi deveni ca El, pas cu pas.
Eu depun mărturie că trăirea unei vieţi supuse, înrădăcinată ferm în Evanghelia lui Isus Hristos, oferă cea mai mare asigurare de pace şi refugiu în căminele noastre. Vor mai exista numeroase provocări sau tristeţi, dar chiar şi în mijlocul dificultăţilor, ne putem bucura de pace interioară şi fericire profundă. Eu mărturisesc că ispăşirea lui Isus Hristos reprezintă sursa acelei păci abundente, în numele lui Isus Hristos, amin.