Cugetări
Dovleci sau pepeni?
Autoarea articolului locuieşte în Utah, S.U.A.
Uneori, nu există o alegere greşită. Există doar o alegere.
Ilustraţie de Carolyn Vibbert
Tatăl meu a fost destul de surprins să vadă că seminţele de dovleac pe care le-a plantat anul trecut au răsărit în mijlocul parcelei de pământ cultivate cu pepeni. Pepenii creşteau destul de bine – dar şi dovlecii. De fapt, creşteau atât de bine, încât tatăl meu a fost tentat să lase dovlecii să crească. El a ştiut că, dacă îi lăsa, dovlecii aveau să împiedice creşterea pepenilor.
Deci, trebuia să facă o alegere. Putea fie să scoată dovlecii pentru ca pepenii să aibă mai multe şanse de a creşte frumos, fie să lase dovlecii să crească şi să înghesuie pepenii, ceea ce ar fi făcut ca atât dovlecii, cât şi pepenii să fie mai mici. Dovleci sau pepeni? Această alegere era între două opţiuni bune.
Cântărindu-le, tatăl meu a luat hotărârea de a scoate dovlecii care creşteau frumos. A făcut această alegere nu doar pentru că dovlecii au răsărit târziu, dar şi pentru că s-a hotărât că dorea pepenii pe care planificase să îi aibă mai mult decât dorea dovlecii care au apărut în mod surprinzător.
Această experienţă m-a dus cu gândul la alegerile pe care le facem, în special în relaţiile cu alţii. Fie în ceea ce îi priveşte pe membrii familiei noastre, pe prieteni, pe angajatori sau pe cei cu care ieşim la întâlnire sau ne căsătorim, când avem de-a face cu o alegere între două lucruri bune, uneori este dificil să recunoaştem varianta corectă sau cea mai bună, mai ales când dorim să evităm alegerile greşite. Uneori, teama de a face alegerea greşită ne paralizează şi acea teamă ne poate împiedica să mergem înainte cu credinţă. Dar, adevărul este că, uneori, nu există alegere greşită. Există doar o alegere. În ceea ce-l priveşte pe tatăl meu, el şi-a bazat alegerea pe lucrul pe care îl preţuia mai mult. Nu i-a plăcut să vadă cum îi mor dovlecii, dar a ştiut că avea să regrete paguba pe care urmau să o producă pepenilor mai târziu.
De multe ori, în viaţă, nu contează ce alegeri facem. De pildă, ce ar trebui să mănânc la micul dejul? Ce culoare ar trebui să aibă rochia pe care o voi purta azi? Când ne confruntăm cu o alegere între două lucruri bune, putem face ceea ce a făcut tatăl meu, ne putem întreba, pur şi simplu: „Ce preţuiesc mai mult?”. Apoi, luăm o hotărâre şi mergem mai departe cu credinţă, având încredere că Domnul ne va corecta dacă, cumva, am făcut o alegere greşită.
Dar unele alegeri contează mult. Preşedintele Thomas S. Monson a spus odată: „Deciziile se află în mod constant înaintea noastră. Pentru a le lua cu înţelepciune, avem nevoie de curaj – curajul de a spune nu, curajul de a spune da. Deciziile, cu adevărat, hotărăsc destinul” („Cele trei principii ale alegerii”, Liahona, nov. 2010, p. 68). Când ne confruntăm cu acest gen de alegeri, o întrebare mai bună pe care trebuie să o adresăm este: „Ce preţuieşte Domnul mai mult?” Dacă ştim răspunsul la acea întrebare, tot ce trebuie să facem este să aliniem lucrurile pe care le preţuim cu cele pe care El le preţuieşte şi, apoi, să facem alegerea respectivă. Va fi mereu alegerea cea bună.