Portrete de credință
Ilir Dodaj
Durrës, Albania
Slujirea nu este mereu un lucru comod, dar, ca tată și episcop, Ilir Dodaj a încercat să le arate copiilor săi că este un lucru care merită întotdeauna osteneala.
Fotograf Cody Bell
O soră mai în vârstă din episcopie a avut o tumoare la stomac și a avut nevoie de ajutor zilnic deoarece nu se putea da jos din pat. În cele din urmă, a întrebat dacă pot veni eu, nu alt deținător al preoției sau altă persoană, deoarece ea era foarte bolnavă și avea să moară. Ea s-a simțit bine avându-l pe episcopul ei lângă ea.
Într-o zi, m-am operat la inimă și, o perioadă scurtă de timp, nu am putut să o vizitez. Când am vizitat-o, din nou, ea a spus: „Episcope, cum poți să vii să mă ajuți dacă tocmai te-ai operat de inimă?”.
I-am spus: „Chemarea mea este să slujesc altora”.
Urma să moară curând, iar trupul ei începea să fie din ce în ce mai slăbit. Era greu să o văd în acea stare, dar ei nu îi era teamă de moarte. Îl iubea pe Dumnezeu și cunoștea planul salvării. „Eu știu că Dumnezeu are un plan minunat pentru mine”, a spus ea.
Când a decedat, m-am gândit la experiențele pe care le-am avut alături de ea și la cât de minunată este chemarea mea de episcop. Sunt recunoscător să îi pot sluji, iubi și ajuta pe alții. Iubesc Evanghelia.