Abordarea pornografiei: protejăm, reacționăm și vindecăm
Dintr-o cuvântare de referință rostită în cadrul conferinței Coaliția din Utah împotriva pornografiei din anul 2018 desfășurată în orașul Salt Lake, Utah.
Aceste trei puneri în practică ale dragostei ne pot ajuta copiii cu experiențele legate de pornografie cu care s-ar putea confrunta.
Mă doare să recunosc influența pornografiei chiar și asupra celor mai tineri din societatea noastră – copiii noștri. Fiind o urgie de proporții epice, pornografia poate provoca rușine, înșelăciune, sentimente denaturate, pierderea autocontrolului, dependență copleșitoare și irosirea totală a timpului, gândurilor și energiei. Este mare nevoie ca noi toți – părinți, familii, învățători, conducători – să ne vedem, să ne prețuim și să ne protejăm cu adevărat copiii și tinerii.
Dragostea se numără printre cele mai mari daruri ale lui Dumnezeu. Să-L iubim pe Dumnezeu și să ne iubim aproapele sunt acele două cele mai mari porunci care ne-au fost date de Însuși Isus Hristos. Eu cred că dragostea este, de asemenea, arma noastră cea mai puternică în lupta împotriva pornografiei.
Cu siguranță, așa cum spune și cunoscutul slogan, „pornografia ucide dragostea”, însă să ne aducem aminte, de asemenea, că dragostea ucide pornografia. Aceasta nu înseamnă că dragostea noastră față de cineva îi poate schimba dependența sau comportamentul. Însă, dragostea ne poate motiva – cum ne pregătim, cum reacționăm, cum ascultăm – îndeosebi în ceea ce-i privește pe copiii noștri. Dacă dorim să avem vreo speranță în privința eradicării acestei urgii din lume, dragostea trebuie să fie atât în vârful, cât și la baza acțiunilor noastre.
Doresc să sugerez trei puneri în practică ale dragostei asupra cărora sper să ne concentrăm, să le acceptăm și să ni le însușim. Aceste trei puneri în practică ale dragostei sunt legate de trei faze ale experiențelor cu pornografia cu care copiii noștri s-ar putea confrunta.
Prima, spunem „Te iubesc” protejându-i cu adevărat. A doua, spunem „Tot te iubesc” prin modul în care reacționăm față de expunerea lor la pornografie, indiferent dacă este intenționată sau nu. Și, a treia, spunem „Te voi iubi mereu” sprijinindu-i cu dragoste în timp ce lucrează asupra vindecării, dacă pornografia a fost o obsesie sau o dependență pentru ei. În fiecare aspect, dragostea este cheia.
1. Protecția: „Te iubesc”.
Imaginați-vă un copil pe care-l iubiți. Când îi spuneți acestui copil: „Te iubesc”, ce înseamnă acest lucru? În principiu, înseamnă că oferim protecție, astfel încât să-i putem ajuta pe cei pe care-i iubim să devină cât pot de buni și să înfrunte provocările vieții. Parte a protecției este crearea unor relații puternice, de încredere și statornice. Aceste tipuri de relații ne ajută să ne apropiem copiii. Când clădim relații puternice de încredere și ne protejăm copiii și nepoții – sau când protejăm orice copil – le oferim un loc sigur la care să apeleze. Această protecție îi ajută să înțeleagă cine sunt și-i ajută să-și înțeleagă relația cu Dumnezeu. Faptul de a se simți apreciați și iubiți îi ajută pe copii să-L înțeleagă și să se bizuie pe Tatăl Ceresc grijuliu care dă instrucțiuni întru fericirea lor.
Sunt îngrijorată că este posibil ca mulți părinți să nu înțeleagă, deocamdată, cât de periculoasă este cu adevărat pornografia sau să creadă că este doar problema băiatului din vecini. Realitatea este că această problemă are efect asupra băieților noștri și fetelor noastre, iar noi nu vorbim suficient despre ea.
Cu mulți ani în urmă, soțul meu și cu mine am auzit o povestire plină de învățături pe care le-am spus-o de multe ori copiilor noștri. Povestirea este despre un șarpe cu clopoței care a rugat un băiat care era în trecere să-l ducă în vârful muntelui pentru a vedea un ultim apus înainte ca el, șarpele, să moară. Băiatul a ezitat, însă șarpele cu clopoței i-a promis că nu-l va mușca dacă-l va duce. După această concesie, băiatul l-a dus pe șarpe, cu grijă, în vârful muntelui, unde au văzut apusul împreună.
După ce l-a dus pe șarpe înapoi, în vale, băiatul și-a pregătit ceva de mâncare și un pat pentru a înnopta. Dimineață, șarpele a întrebat: „Băiețelule, mă duci, te rog, la mine acasă? A sosit timpul să părăsesc această lume și aș dori să mă întorc acasă”. Băiatul se simțise în siguranță, iar șarpele se ținuse de cuvânt, prin urmare a hotărât să-l ducă pe șarpe acasă, așa cum îl rugase.
El a luat, cu grijă, șarpele, l-a ținut aproape de piept și l-a dus înapoi în deșert, acasă, pentru a muri. Chiar înainte să pună șarpele jos, șarpele cu clopoței s-a întors și l-a mușcat de piept. Băiatul a țipat și a aruncat șarpele jos. „Domnule Șarpe, de ce ai făcut aceasta? Acum, voi muri cu siguranță!” Șarpele s-a uitat în sus la el și a rânjit: „Știai ce sunt când m-ai ridicat”.
În lumea din zilele noastre, văd mulți părinți care le oferă propriilor copii un șarpe. Mă refer la telefoanele inteligente. Nu putem pune telefoane mobile cu acces la Internet în mâinile copilașilor noștri care nu sunt suficient de mari încât să fi fost învățați suficient, care încă nu au capacitățile necesare de a raționa și de a lua hotărâri, și care n-au control parental și alte instrumente care să ajute la protejarea lor. Jason S. Carroll, profesor în domeniul vieții de familie la Universitatea Brigham Young, a declarat: „Ne protejăm copiii până când se pot proteja singuri”. Trunchiul cerebral, care găzduiește centrii plăcerii ai creierului, se dezvoltă primul. Capacitățile de a raționa și de a lua hotărâri din lobul frontal se dezvoltă total doar mai târziu. „Așadar, copiii au pedala de accelerație fără frâna total funcțională.”1
Fiecare telefon trebuie să aibă protecții, chiar și cele ale adolescenților. Acesta este un sfat bun și pentru adulți. Nimeni nu este imun la mușcătura unui șarpe veninos. Unii părinți aleg telefoane mobile cu clapetă pentru copiii lor pentru a limita apelarea și trimiterea de mesaje.
În afară de telefoanele inteligente, există nenumărate alte dispozitive cu ajutorul cărora pot fi accesate platforme nedorite prin intermediul Internetului. Un studiu recent a indicat că 79% din expunerea nedorită la pornografie are loc acasă.2 Copiii pot fi expuși la aceasta prin intermediul tabletelor, telefoanelor inteligente, consolelor de jocuri, aparatelor portabile de redare DVD și al televizoarelor inteligente, numind doar câteva dintre aceste dispozitive. Cunosc familii care au stabilit o singură zonă din casa lor, prin care se trece des, în care pot fi folosite dispozitive electronice. Aceste familii o numesc „camera pentru media” și toate dispozitivele lor sunt ținute la vedere, pentru ca toată lumea să poată vedea la ce sunt folosite. Niciodată nu este doar o singură persoană în cameră folosind un dispozitiv care are acces la Internet.
Alte familii au optat pentru reguli, cum ar fi: fără telefoane în dormitoare sau la baie. Altele au spus, pur și simplu: „Nu folosești niciodată telefonul când ești singur”. Iar altele oferă acces treptat la aplicații pe care copiii lor le pot folosi cu software care permite telefonului copilului să fie configurat de părinte. În acest fel, părinții îi învață că încrederea este dobândită și că protejarea telefonului este importantă.
Indiferent care sunt nevoile individuale ale familiei noastre, fie ca noi să ne învățăm fiecare membru al familiei să folosească tehnologia în mod înțelept și pozitiv încă de la început – pentru a-și forma o mentalitate morală. Să ne educăm copiii în moduri constructive pentru a folosi tehnologia în scopuri bune. Îi putem învăța să evalueze întrebându-se: „Folosirea acestui lucru va servi unui scop bun?”. Alegerile noastre privind modul în care ne învățăm familia acum vor avea efect asupra generațiilor viitoare.
În calitate de părinți, sper că vom lua în considerare importanța relațiilor noastre cu propriii copii și a acțiunilor concrete pe care le întreprindem pentru a-i proteja. Când întărim aceste relații de dragoste, copiii vor înțelege mai bine de ce avertizează Dumnezeu împotriva relelor pornografiei, ei vor ști cum s-o evite și vor fi pregătiți dacă se confruntă cu ea.
2. Reacția: „Tot te iubesc”.
Purtarea de conversații plăcute, deschise care încurajează copiii să-și împărtășească gândurile, experiențele și întrebările părinților lor nu este un lucru ușor. Putem invita copii de toate vârstele să vină să discute cu noi dacă sau când încep să aibă orice problemă legată de pornografie, oricât de mică – de la expunerea timpurie și neatentă la vizionarea ocazională, la vizionarea intensă și până la vizionarea obsesivă. Discuțiile purtate din timp sunt mai bune, iar copiii vor veni mult mai ușor când știu că sunt iubiți și nimic din ceea ce spun sau fac nu poate schimba acea dragoste.
Cu toate acestea, un copil vine foarte rar de bunăvoie. Se întâmplă, de regulă, când un părinte atent întreabă copilul: „Este ceva în neregulă?” sau îi spune: „Nu pari să fii în apele tale”. Cu cât copilul simte mai multă dragoste, cu atât mai ușor îi este să se deschidă.
Această confirmare a dragostei este stabilită în mintea lor prin experiențe mici care se repetă. Problemele minore care sunt discutate cu dragoste stabilesc temelia unei reacții sănătoase, astfel încât atunci când se ivesc probleme mari, comunicarea este încă deschisă. Cel mai important, copiii știu că reacția dumneavoastră va fi: „Tot te iubesc. Nu încetez să te iubesc doar pentru că ceva s-a întâmplat. Te voi iubi mereu”.
Din anumite motive, nu vorbim foarte mult cu tinerii și copiii despre una dintre cele mai puternice urgii și una dintre cele mai mari ispite pe care o vor înfrunta. Repulsia noastră față de acest subiect îi face să ajungă să afle despre el de pe Internet, de la alți copii sau adolescenți sau chiar prin intermediul mijloacelor de informare în masă cunoscute. Unii dintre noi ezită chiar să folosească termenul pornografie în preajma copiilor dorind să le protejeze inocența. Este atât de stânjenitor. Probabil că părinții noștri nu ne-au vorbit atât de deschis. Dacă discuția noastră încurajează curiozitatea? Dacă vor dori să afle mai multe? Cum ne așteptăm ca propriii copii să discute cu noi despre pornografie dacă nu vorbim niciodată cu ei despre ea?
Dragi părinți, noi trebuie să începem conversația și să nu așteptăm ca propriii copii să vină la noi. Îmi place foarte mult sugestia de a avea conversații frecvente, confortabile, cu regularitate, în loc să fie un eveniment singular. Beneficiile conversațiilor sincere sunt acelea că părinții și conducătorii de încredere sunt experții, nu Google-ul; conversația poate să aibă loc într-un mediu sigur; și discuția sporește încrederea copilului. Dorim ca acești copii să se simtă pregătiți și încrezători, nu speriați. Dorim să vorbim cu ei, nu să le vorbim.
În calitate de părinți și de învățători, nu putem ajuta copiii dacă nu învățăm noi înșine. Faptul de a preda despre ce este și despre de ce trebuie evitată este esențial. Putem învăța și putem ajuta copiii să înțeleagă de ce pornografia este un lucru greșit, de ce este atât de periculoasă, de ce nu dorim ca ea să le facă rău și ce trebuie să facă atunci când se confruntă cu ea.
Le oferim copiilor noștri de ce-uri suficiente în moduri adecvate vârstei lor? Dacă singurul motiv pe care li-l oferim pentru a evita pornografia este „Este un lucru rău”, acesta se poate dovedi a fi un motiv necorespunzător. În schimb, trebuie să prezentăm cât de multe „de ce-uri” putem pentru a stabili un imperativ moral care ne motivează tinerii.
Sunt foarte multe motive pentru a evita pornografia, însă, mai jos, sunt prezentate doar câteva motive din partea organizației Fight the New Drug (Împotriviți-vă noului drog) care ar putea capta atenția tinerilor noștri.
-
Pornografia vă poate schimba modul de funcționare a creierului, iar studiile arată că poate chiar să vi-l micșoreze și să vi-l facă mai puțin activ.
-
Pornografia poate duce la dependență.
-
Pornografia va distruge încredere în sine.
-
Pornografia vă poate face să rămâneți singuri.
-
Pornografia le poate face rău celor pe care-i iubiți.
-
Pornografia poate ruina sexualitatea sănătoasă.
-
Pornografia are strânsă legătură cu violența.
-
Pornografia îi face pe oameni să devină, într-un final, necinstiți.
-
Pornografia vă va răpi timpul și energia.
-
Pornografia provoacă depresie, anxietate și rușine.
Aș adăuga faptul că pornografia este contrară poruncilor lui Dumnezeu. Cu aceste motive și cu multe altele, ne susținem cazul împotriva pornografiei, însă cunoașterea fără implementare duce la frustrare. Trebuie să stabilim limite și așteptări rezonabile și utile. Faptul de a ajuta copiii să-și creeze propriul raționament de a sta departe de pornografie este esențial. Dacă un copil nu hotărăște singur ce poziție are în legătură cu acest subiect, există o mare probabilitate ca el să fie inclus în actualele statistici zguduitoare.
3. Vindecarea: „Te voi iubi mereu”.
Când copiii sunt expuși la pornografie și prinși în capcana ei, ei se chinuie să reacționeze, să-și revină și să se vindece. Sprijinul sincer, serios, constant, ferm și oferit cu răbdare este necesar când copiii își asumă responsabilitatea pentru a-și reveni și pentru a-și croi drumul înainte în viață. Nimeni nu poate să ofere acest gen de sprijin așa cum o poate face un părinte. După ce i-am învățat adevărul, în mod personal și cu atenție, după ce am stabilit, cu bunătate, o relație de încredere și am încurajat conversațiile, copiii trebuie să știe că, în pofida greșelilor și alegerilor lor, vor fi siguri că vor auzi: „Te voi iubi mereu indiferent de ceea ce se întâmplă”.
Îmi aduc aminte de o întâmplare din viața familiei noastre care a avut loc în urmă cu mulți ani. Soțul meu și cu mine eram plecați de acasă, iar fiul nostru cel mai mare avea grijă de ceilalți copii. Am fost sunați de un vecin îngrijorat care ne-a anunțat că o mașină de pompieri era în fața casei noastre. Ne-am dus repede acasă și am văzut că fiul nostru, în vârstă de 10 ani, se jucase în curtea din spate în preajma unui câmp de două hectare și jumătate de iarbă înaltă și uscată. El încercase să vadă dacă putea să aprindă un foc cu pietre de cremene.
În mod evident, a reușit! Când am ajuns noi, micul incendiu fusese stins de departamentul de pompieri, pompierii îi făcuseră morală fiului nostru, iar vecinii începuseră să plece. Fiul nostru se simțea rușinat, era speriat, plângea și știa că făcuse ceva rău.
Am intrat cu toții în casă. Fiul nostru era atât de speriat, încât, deși situația era gravă, tot ceea ce am putut să facem a fost să-l îmbrățișăm pe acest băiat drag și să-l asigurăm de dragostea noastră și că ne bucuram că nu fusese rănit.
Când copiii sunt expuși la pornografie și mai ales când sunt prinși în mrejele ei, se vor simți rușinați, speriați și vor plânge. Este greu să discuți deschis despre ceva ce a fost făcut în secret. Provoacă sentimente de rușine și de vulnerabilitate. Este posibil ca ei să aibă parte de eșecuri și de provocări pe parcurs, în timp ce se recuperează și se vindecă. Nevoia lor de dragoste constantă este critică. Părinții trebuie să știe că dragostea lor va ajuta întotdeauna, însă nu va fi tot ceea ce este necesar.
În procesul de vindecare, va trebuie să canalizați o parte din acea dragoste pe care o aveți față de copilul dumneavoastră găsind resursele de ajutor potrivite. Dragostea dumneavoastră este temelia a ceea ce trebuie să se întâmple, însă dacă cineva pe care-l iubiți este prins în acele mreje, mai mult ca sigur va trebui să căutați specialiști care-l pot ajuta pe cel drag al dumneavoastră și care vă pot ajuta și pe dumneavoastră.
Pe măsură ce dumneavoastră și cel drag al dumneavoastră căutați vindecare, sper că veți găsi tărie în Cel care are puterea de a vindeca toate rănile, de a uni oamenii și de a crea relații care sunt peste capacitatea noastră actuală de a ni le imagina. Salvatorul nostru, Bunul Vindecător, are puterea de a salva. Le putem fi părinți copiilor noștri și îi putem îndrepta către El, însă doar El le poate fi Salvator. Iar lucrul minunat este faptul că El ne iubește copiii într-un mod mai perfect decât o facem noi – indiferent de ceea ce se întâmplă.