Binecuvântări ale faptului de a privi din perspectiva Evangheliei

Vârstnicul Gary E. Stevenson

din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli

Din cuvântarea „A Gospel Perspective (Din perspectiva Evangheliei)” rostită în cadrul unei adunări de devoțiune desfășurată la Universitatea Brigham Young – Hawaii în data de 19 septembrie 2017.

Faptul de a privi din perspectiva Evangheliei vă va oferi mai multă claritate în legătură cu modul în care vă gândiți la prioritățile vieții dumneavoastră, la modul de a rezolva problemele și la cel în care vă înfruntați ispitele.

Ce mare binecuvântare este să fim membri ai Bisericii lui Isus Hristos în dispensația în care restaurarea cheilor împărăției și împlinirea profeției ne permit să vedem „Evanghelia [rostogolindu-se] până la marginile pământului, așa cum piatra care se desprinde din munte, fără ajutorul vreunei mâini, se rostogolește până când umple tot pământul” (Doctrină și legăminte 65:2)!

Această profeție, făcută de Daniel din Vechiul Testament și, ulterior, repetată în această dispensație, pare să se afle la mijlocul îndeplinirii ei când observăm astăzi peste 3.300 de țăruși organizați în Biserică. În ultimii 50 de ani, numărul membrilor Bisericii a crescut de la 2,1 milioane la peste 16 milioane.¹

Pentru mine, la fel de impresionant ca această creștere și această schimbare rapide este faptul că principiile și practicile Evangheliei rămân la fel, inclusiv tiparul de guvernare divină revelat Bisericii lui Isus Hristos. Acest tipar permite organizarea de țăruși, meniți „pentru apărare și pentru refugiu împotriva furtunii și împotriva mâniei când aceasta va fi revărsată fără amestec pe întreg pământul” (Doctrină și legăminte 115:6).

Dragi frați și surori, Domnul este generos în privința binecuvântărilor pe care ni le oferă. Faptul de a înțelege că binecuvântările sunt rezultatul supunerii noastre față de porunci și cel că ținerea poruncilor este o demonstrare a dragostei noastre față de Domnul sunt precepte prețioase pe care trebuie să le învățăm. Principii ale Evangheliei ca acestea ne oferă o perspectivă importantă.

Acest lucru duce la două aspecte pe care doresc să le subliniez. Menționez faptul că președintele Dallin H. Oaks, primul consilier în Prima Președinție, a împărtășit anterior aceste două aspecte tinerilor adulți necăsătoriți, în anul 2015.

Continuați să priviți din perspectiva Evangheliei

Președintele Oaks a spus că, „să vezi din perspectivă, înseamnă să vezi toate lucrurile în relația care există între ele, să vezi imaginea în întregime”². Vă spun câteva lucruri pe care le puteți înțelege când le priviți din perspectiva Evangheliei.

Sunteți copii ai unui Tată Ceresc iubitor (vedeți Doctrină și legăminte 76:24).
Sunteți aici, pe pământ, cu un scop, putând să alegeți (vedeți 2 Nefi 2:27; 10:23).
„Căci trebuie să fie o opoziție în toate lucrurile.” (2 Nefi 2:11)
Isus Hristos este Salvatorul nostru și Mijlocitorul nostru înaintea Tatălui (vedeți 1 Ioan 2:1; Doctrină și legăminte 110:4).

Gândiți-vă ce se întâmplă dacă faptul de a vedea din perspectiva Evangheliei devine lentila prin care priviți în fiecare aspect al vieții dumneavoastră. Faptul de a privi din perspectiva Evangheliei vă va oferi mai multă claritate în legătură cu modul în care vă gândiți la prioritățile vieții dumneavoastră, la modul de a rezolva problemele și la cel în care vă înfruntați ispitele. Acest lucru chiar vă va influența modul general în care vă abordați întreaga viață și diferitele hotărâri pe care le veți lua de-a lungul vieții.

Privind din această perspectivă, știm că Domnul dorește ca noi să luăm din împărtășanie în fiecare săptămână și ca noi să studiem din scripturi și să ne rugăm la El zilnic. Mai mult, știm că Satana ne va ispiti să nu-L urmăm pe Salvatorul nostru sau să nu dăm ascultare îndemnurilor șoptite ale Duhului Sfânt. Putem fi, așadar, mai conștienți de faptul că Satana se străduiește să ne ia libertatea de a alege și capacitatea de a ne împotrivi eforturilor sale prin intermediul dependenței, inclusiv a drogurilor și pornografiei.

În antiteză totală, lentila Evangheliei ne oferă o viziune clară asupra importanței faptului de a întemeia familii – alegând să ne căsătorim și să creștem copii în neprihănire. Această perspectivă ne deschide, de asemenea, ochii să vedem că dușmanului i-ar plăcea să distrugă unitatea familiei și să amestece rolurile genurilor, ducând astfel la o scădere a valorii pe care societatea o acordă întemeierii și întăririi familiilor.

Mențineți un echilibru spiritual

Președintele Oaks a declarat: „Când tinerii adulți privesc din această perspectivă – când văd imaginea întreagă – este vital ca ei să mențină un echilibru spiritual în viața lor. Pentru a face aceasta, trebuie să vă abțineți de la unele dintre atracțiile lumii și, de asemenea, să faceți lucrurile necesare pentru a vă apropia de Salvator”³.

Pe de o parte, aveți parte de multe aspecte care vă presează și de priorități ale vieții de toate dimensiunile și de toate felurile, toate necesitând atenție, concentrare și îndrumare. Lista în cazul fiecăruia dintre dumneavoastră poate diferi foarte mult, în funcție de circumstanțele personale, însă printre lucrurile din ea, veți găsi, în mod sigur, educație, serviciu, căsătorie, precum și bunăstare psihică și fizică. Bineînțeles, provocarea dumneavoastră este să creați un echilibru între aceste lucruri importante din viață și spiritualitatea dumneavoastră.

Președintele Oaks v-a sfătuit, de asemenea, că trebuie să fiți atenți „cum vă alocați timpul, astfel încât să nu vă înfometați din punct de vedere spiritual atunci când principalele dumneavoastră activități planificate constau în alte lucruri. Acest principiu explică de ce este îndeosebi important ca tinerii adulți să urmeze sfatul de a frecventa adunările Bisericii, de a sluji în cadrul Bisericii, de a studia din scripturi zilnic, de a se ruga zilnic în genunchi alături de familie, precum și de a sluji în chemări în cadrul Bisericii”⁴.

În mijlocul nevoilor dumneavoastră personale și diferite, când veți acționa pentru a vă pune în echilibru aspectele vieții și responsabilitățile pe care le aveți și spiritualitate, veți ajunge să vă dați seama că acel echilibru poate fi realizat. Domnul nu vă cere să faceți ceva ce nu puteți. L-am auzit, de multe ori, pe președintele Thomas S. Monson (1927–2018) că „pe cei pe care Domnul îi cheamă, Domnul îi pregătește”⁵. Eu cred că acest lucru este valabil îndeosebi pentru membrii Bisericii.

Deși menținerea acestui echilibru ar putea părea un lucru intimidant, vă promit că unul dintre cele mai mărețe miracole din viața dumneavoastră muritoare va fi capacitatea dumneavoastră de a găsi un echilibru între spiritualitatea dumneavoastră și celelalte roluri importante pe care le aveți în viață. Acest lucru poate avea loc într-un mod care vă va permite nu doar să vă mențineți spiritualitatea și rolurile importante pe care le aveți în viață într-un statu-quo, ci și să progresați și să vă dezvoltați în amândouă dintre aceste aspecte importante.

Motivul principal pentru care acest lucru este posibil este acela că Domnul este punctul de reazem. El este punctul de echilibru suprem. Și El este interesat în mod divin de dumneavoastră, de fiecare în parte, deoarece fiecare sunteți un copil al Său. Însă acest rezultat depinde de concentrarea și acțiunile dumneavoastră corespunzătoare de a găsi echilibrul.

Din ce am observat și din experiența personală, se pare că, de-a lungul vieții, avem tendința să înclinăm mai mult balanța de o parte sau de alta. Pentru a menține echilibrul în viață, trebuie să acționăm și să avem grijă în mod constant. Să alegem, în mod activ, să rămânem cumpătați.

În mod interesant, dezechilibrul se poate produce de ambele părți. Pot fi momente în care vă dați seama că trebuie să aveți grijă să vă concentrați asupra școlii sau profesiei, iar „slujirea în cadrul Bisericii să fie făcută în timpul alocat acesteia”⁶. Însă, aduceți-vă aminte ca Domnul să rămână punctul dumneavoastră de reazem, astfel încât să vă găsiți echilibrul spiritual corespunzător.

Domnul vă va ajuta

Când continuăm să privim din perspectiva Evangheliei, este ușor să înțelegem adevărul fundamental că Domnul ne va ajuta. Un principiu fundamental al Evangheliei este acela că suntem copii ai unor Părinți Cerești iubitori. Este firesc pentru Ei să ne ajute în orice mod pentru a ne întoarce la căminul nostru ceresc.

Doresc să vă împărtășesc un exemplu privind modul în care Domnul vă poate ajuta. Unul dintre conducătorii tinerilor pe care i-am avut, Thad Carlson, mi l-a împărtășit în urmă cu mulți ani. Thad, care a murit de curând, a avut o influență uriașă asupra mea când eram copil. El a crescut în timpul Marii Crize Economice, fiind al nouălea copil din cei 14 ai părinților lui. Familia lui își câștiga existența din agricultură și creșterea vitelor. A fost o perioadă dificilă din punct de vedere financiar, iar cea mai mare avuție a lor era cireada lor de vite.

În tinerețea lui Thad, una dintre responsabilitățile sale era să aibă grijă și, când era necesar, să mâne cireada pentru a se asigura că a găsit cea mai bună hrană – o responsabilitate mare pentru un copil. A putut să facă acest lucru cu ajutorul unui ponei inteligent care știa exact ce să facă având nevoie de foarte puțină îndrumare. Numele poneiului era Old Smoky. Însă Old Smoky avea o problemă: nu dorea niciodată să fie prins. Ori de câte ori cineva se apropia de el, fugea știind că urma să fie pus la muncă.

Într-o zi, după ce Old Smoky a fost prins, i s-a pus frâul și i s-a pus șaua, tânărul Thad l-a călărit către pășunea unde păștea cireada. Pământul era uscat, la fel și pășunea, însă Thad a remarcat că iarba din afara pășunii, de-a lungul unor șine de cale ferată, era mai înaltă și mai verde. Prin urmare, s-a gândit să mâne vitele în afara pășunii îngrădite și să le lase să se bucure de hrana bună aflată de-a lungul șinelor de cale ferată.

Cu ajutorul lui Old Smoky, Thad a mânat cireada în afara pășunii, iar vitele au început să se miște încoace și încolo, de-a lungul șinelor de cale ferată, mâncând din iarba mai bună și mai verde. Vitele mulțumite păreau să-și poarte de grijă, prin urmare Thad a descălecat și s-a așezat pe frâu admirând împrejurimile, jucându-se și amuzându-se. Dorind să se ducă și el în iarba verde, Old Smoky s-a îndepărtat, într-un final, iar frâul a ieșit de sub Thad.

Acest moment feeric și liniștit s-a întrerupt brusc în momentul în care Thad a auzit, dintr-o dată, un zgomot puternic în depărtare. Era șuieratul unei locomotive care venea cu viteză chiar pe șinele unde cireada lui lenevea împrăștiată chiar în fața lui! El și-a dat seama că urmările puteau fi devastatoare pentru cireadă și pentru familia lui dacă nu acționa repede pentru a duce cireada înapoi pe pășune, departe de trenul care se apropia. Simțea că nu se va putea ierta vreodată pentru neîndeplinirea responsabilității care-i fusese dată.

Thad a sărit repede în picioare și a fugit să prindă frâul lui Old Smoky. Old Smoky l-a văzut pe Thad venind și s-a îndepărtat repede de el, nedorind să fie prins. Gâfâind și fiind disperat, imaginându-și vitele moarte și tragedia familiei, Thad a știut că trebuia să acționeze repede.

Ulterior, a spus ce s-a întâmplat: „Învățătoarea de la Societatea Primară ne-a învățat să ne rugăm și a reiterat învățăturile mamei mele. Neavând o altă opțiune, am căzut în genunchi și am început să mă rog pentru a primi ajutor să îndepărtez vitele de șine”.

Thad nu a auzit un glas, însă, în minte, i-a venit un gând clar: „Vezi cum vitele pot merge pe lângă Old Smoky, iar el nu se mișcă? Așadar… acum că ești în genunchi, puneți și mâinile pe jos. Prefă-te că ești vită și mergi, în patru labe, către Old Smoky”.

Thad a spus: „Am făcut acest lucru. El nu s-a mișcat. I-am apucat frâul, l-am dus la gard, l-am încălecat, și am alergat ca vântul pentru a duce vitele înapoi pe pășune. Old Smoky a fost neobișnuit de sclipitor la fiecare întoarcere și răsucire”.

Mai târziu, când Thad era la liceu, a înțeles pe deplin că primise un răspuns clar la rugăciunea sa într-un moment critic. El a spus: „Îngeri i-au slujit lui Old Smoky mai presus de puterea mea, iar familia noastră a fost scutită de o tragedie”. Ulterior, el a spus: „Acesta a fost primul dintre numeroasele îndemnuri pe care [urma] să le primesc. «Și orice veți cere voi de la Tatăl în numele Meu, care este drept, crezând că voi veți primi, iată, lucrul acesta vă va fi dat vouă» (3 Nefi 18:20)”.⁷

Noi, toți, avem vita noastră pe care trebuie s-o îndepărtăm de șine înainte să vină trenul. Pericolele de care avem parte sunt sub multe forme și de diferite dimensiuni. Unele sunt tot la fel de grave ca situația periculoasă în care s-a aflat Thad, având consecințe care ne amenință viața sau sufletul, nouă sau celor dragi ai noștri.

Alte situații de care avem parte pot să nu aibă consecințe atât de grave, însă pot avea un efect nedorit asupra minții și inimii noastre. Un lucru este sigur – fiecare dintre noi vom avea parte de adversitate și suferință în viața noastră, deoarece ele fac parte din viața noastră muritoare. Însă aduceți-vă aminte, Domnul ne va ajuta!

Îndrăgesc următoarele cuvinte din Cartea lui Mormon: „Noi vedem că Dumnezeu este grijuliu cu fiecare popor, în orice țară ar fi el; da, El îi va număra pe oamenii Săi, iar inima Lui miloasă este peste tot pământul” (Alma 26:37).

Aceasta înseamnă fiecare dintre noi. Ce alinare minunată să știm că Domnul ne va ajuta!

Credința, speranța și perspectiva Evangheliei

Ca rezumat, vă încurajez să vă aduceți aminte să continuați să priviți din perspectiva Evangheliei. Priviți lumea din jurul dumneavoastră prin lentila Evangheliei lui Isus Hristos.

Mențineți un echilibru spiritual. Cu toții avem de-a face cu provocări și ocazii în ceea ce privește diferitele roluri pe care le avem în viață, iar ele sunt cel mai bine îndeplinite când le punem în echilibru cu credința noastră în Isus Hristos și în ispășirea Sa.

În final, aveți credința și speranța că Domnul vă va ajuta. Această cunoaștere este ce vă ajută să înfruntați provocările care sunt o parte inevitabilă a misiunii dumneavoastră din viața muritoare.