Liahona
Curajul de a împărtăși ce prețuiesc cel mai mult
Iulie 2024


„Curajul de a împărtăși ce prețuiesc cel mai mult”, Liahona, iulie 2024.

Curajul de a împărtăși ce prețuiesc cel mai mult

Urmând exemplul episcopului meu și al soției sale, mi-am stabilit obiectivul de a împărtăși un exemplar al Cărții lui Mormon în fiecare călătorie pe care o făceam în calitate de majoretă.

Imagine
Tânără arătând către o pagină dintr-o carte ținută de un tânăr.

Când eram mică, îmi plăcea foarte mult să văd cum găinile bunicii își adunau puii sub aripi în timpul furtunilor pentru a-i ține în siguranță și a-i proteja. Această imagine a devenit mai importantă pentru mine după ce am citit despre ea în Cartea lui Mormon (vedeți 3 Nefi 10:4-6). Când eram tânără adultă, episcopul meu și soția sa, care călătoreau mult pentru afacerea lor, mi-au spus că împărtășeau cuiva un exemplar al Cărții lui Mormon în fiecare călătorie pe care o făceau.

Acest lucru m-a inspirat. Îi admiram și exemplele lor mi-au ajuns la inimă. Am hotărât că, dacă voi avea ocazia să călătoresc în afara statului Utah, S.U.A., le voi urma exemplul și voi împărtăși câte un exemplar al Cărții lui Mormon de fiecare dată.

În calitate de majoretă la Universitatea Brigham Young, călătoream frecvent alături de echipa de majorete. Înainte de prima mea călătorie, am cumpărat un exemplar al Cărții lui Mormon și mi-am scris mărturia în el. Doream să-mi dezvolt curajul de a împărtăși altora ce prețuiam cel mai mult: mărturia mea și Cartea lui Mormon. Doream să fiu ca episcopul meu și ca soția lui. Doream să fiu ca Isus Hristos. Doream să ajut la adunarea altora și să-i ajut să vină la El.

Am învățat repede că, dacă mă rugam înainte de fiecare călătorie pentru a fi condusă la persoana care avea nevoie de ea, o persoană avea să apară la momentul potrivit și locul potrivit, astfel încât eu să pot împărtăși Cartea lui Mormon în mod firesc și ușor. Cu cât exersam mai mult, cu cât împărtășeam mai ușor. Călătoriile mele au devenit mai pline de însemnătate pentru mine. Am fost întotdeauna încântată să găsesc beneficiarul, binecuvântat de Tatăl Ceresc, al acestui testament sacru al lui Hristos.

Când călătoream, mă gândeam: „Unde să mă duc să-l găsesc pe cel la care mă trimite Tatăl Ceresc de data aceasta? Ce îi pot spune pentru a-i transmite cât de prețioasă este Cartea lui Mormon pentru mine?”. Gândurile și acțiunile mele au început să se concentreze pe altceva decât propriile nevoi și distracții și am simțit mai multă dragoste pentru toți cei pe care i-am întâlnit. Am încercat să-i privesc prin ochii Salvatorului. M-am rugat ca ei să accepte darul divin pe care Tatăl Ceresc mă trimisese să-l ofer.

Am fost tristă când ultimul meu an s-a încheiat. Pentru mine, faptul de a fi majoretă la UBY fusese, toată viața, o aspirație. Mi-ar fi plăcut experiența incredibilă de a fi majoretă indiferent de situație, dar ocazia de a împărtăși un exemplar al Cărții lui Mormon în fiecare călătorie alături de echipa de majorete mi-a îmbogățit viața în moduri frumoase, neașteptate.

Împărtășirea Cărții lui Mormon a fost o modalitate valoroasă și ușoară de a face mai semnificativă experiența mea de la universitate. Știu că oamenii cărora le-am împărtășit Cartea lui Mormon au fost îndrumați în mod anume să o primească. Știu, de asemenea, că, în tapiseria incredibilă a vieții mele, Tatăl Ceresc a țesut o mare îndurare duioasă și iubitoare: El mi-a permis să simt dragostea Sa pentru copiii Săi într-un mod special în fiecare călătorie pe care am făcut-o.

După ce am absolvit, am hotărât să continui întotdeauna să caut pe cineva căruia să-i pot împărtăși mărturia mea. Cu timpul, mi-am dezvoltat o capacitate mai mare de a-mi împărtăși mărturia și am simțit mai multă alinare făcând acest lucru. Am învățat să nu mă mai tem să o împărtășesc. Cred că fiecare poate să-și împărtășească mărturia mai ușor dacă exersează și cere ajutor divin.

Faptul de a alege să urmez exemplul bunului meu episcop și al soției sale a făcut ca viața mea să aibă mai multă însemnătate în multe moduri. M-a învățat să înțeleg că Domnul îi cunoaște pe fiecare dintre copiii Săi. El ne iubește și este nerăbdător să ne adune pe toți sub aripa Sa. Ce binecuvântare este să înțelegem frumoasele metafore pe care le folosește când descrie adunarea Sa! El ne adună așa cum găina își adună și își protejează, cu blândețe, puii.

Autoarea articolului locuiește în Utah, S.U.A.

Tipărește