Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī
E pipi au nā Iesu Mesia
Tēnuare 2024


« E pipi au nā Iesu Mesia », Nō te pūai o te feiā ’āpī, Tēnuare 2024.

Tumu parau a te feiā ’āpī nō 2024

E pipi au nā Iesu Mesia

E pe’e ’outou i te Fa’aora ’e e ha’aparare ’outou i tāna parau ia vetahi ’ē.

Hōho’a
Pīhi o te tumu parau a te feiā ’āpī nō 2024

’Ua uiui ānei ’outou e nō te aha ’o Iesu i parau ai i te tahi ’o rātou, i muri a’e i tō rātou fa’aorara’ahia, ’eiaha e fa’a’ite i te ta’ata (hi’o Mareko 7:36) ? E riro te hō’ē o te mau tumu, nō ni’a ïa i te huru o te mau ’āpe’e i hina’arohia e ana. E mana’o paha ’outou ē, ’ia paraparau noa atu te ta’ata nō ni’a i tō rātou fa’aorara’ahia, e riro ïa ’ei mea maita’i nō Iesu i te ’umera’a mai i te mau pipi. Terā rā, ’aita ’o Iesu i hina’aro noa i te mau ’āpe’e. ’Ua hina’aro ’oia i te mau pipi.

’Ua parau ’o Iesu ia Petero ’e ia Anederea, « ’A pe’e mai iā’u » (Mataio 4:19). Te tātarara’a a Iosepha Semita i te ’īrava e tai’ohia nei :« ’O vau nei ho’i ’oia ’o tei pāpa’ihia e te mau peropheta ra ;’a pe’e mai iā’u » (’Iritira’a nā Iosepha Semita, Mataio 4:18 [i roto i te Mataio 4:19, nota raro o te ’api a]). Te tītaura’a manihini, e ’ere ïa i te ’āmuimuira’a nā muri iāna nō te hō’ē ma’a taime noa. ’Ua hina’aro ’oia ia rātou ’ia riro mai ’ei pipi nāna ē a muri noa atu.

’Aita ’oia i hina’aro ia rātou ’ia hi’o noa iāna i te ha’api’ira’a i te nūna’a, i te herera’a i te nūna’a ’e i te fa’atupura’a i te mau temeio. ’Ua hina’aro ’oia ’ia nā reira ato’a rātou. ’Ua hina’aro ’oia i tāna ’ohipa ’ia riro ’ei ’ohipa nā rātou. Te tātarara’a nō te parau, ma’iti i te Mesia, o te hina’arora’a ïa rātou e ha’api’i i te tāvini mai iāna i tāvini na, i te feruri mai iāna i feruri na. E ha’api’ipi’i rātou ia rātou iho ’ia ora mai iāna i ora na, ’e ’o ’oia tō rātou ’orometua nō te arata’i ia rātou, ’e e hōro’a ’oia i te tauturu ’o tā rātou e hina’aro ’ia maita’i roa atu rātou i te rirora’a mai iāna ra te huru.

Hōho’a
Iesu Mesia

Te ta’o Heleni nō te pipi, ’o mathetes ïa. Tōna tātarara’a, ’ua hau a’e i te ’āpe’e ’e ’aore rā i te pīahi. Pinepine te reira i te tātarahia ’ei rima tauturu. I te tau o te Mesia, nā te mau pipi e mā’iti i te ’orometua i pīha’iho iāna rātou e hina’aro ai i te ha’api’i ’ia riro ato’a mai ho’i rātou i muri iho ’ei ’orometua. ’Aita te Mesia i pe’e i te tā’ere i mātarohia. ’Ua tauihia te reira e ana ’e ’ua ’imi i tāna mau pipi. I teie mahana, tē pi’i nei te Mesia ia tātou ’ia haere i roto iāna ra. Te pi’i nei ’oia ia tātou ’ia riro ’ei pipi nāna ’e ’ia fa’a’ite i tāna parau i rotopū i tōna nūna’a ’oi roa’a ho’i ia rātou i te ora mure ’ore (hi’o 3 Nephi 5:13).

’Ua fa’a’ite te tahi feiā ’āpī tamāhine nō Haiti i tōna hina’aro ’ia riro ’ei pipi nā te Mesia nā roto i te tītau manihinira’a i tōna hoa melo ’ore ’ia haere mai nā muri iāna i te hō’ē ’āmuira’a NPFA. I te ha’amatara’a, ’aita te metua tāne ’o tōna hoa i hina’aro e fa’ati’a i tāna tamāhine. ’Ua fa’ata’a te feiā fa’atere o te Ēkālesia i te mau ’ohipa maita’i i fa’anahohia nōna ’e tōna mau tauturu feiā āpī pa’ari fa’ahiahia ’o tē ha’apa’o maita’i iāna. ’Ua fa’ati’a te metua tāne i tāna tamāhine ’ia haere, ’e i muri iho i tōna ’itera’a i te ta’a-’ē-ra’a i tupu i roto i tōna orara’a, ’ua hōro’a ato’a ’oia i tāna parau fa’ati’a nō te haere i te mau purera’a ’e—ono āva’e i muri iho—’ia bāpetizohia.

’Ua fa’a’ite te hō’ē feiā ’āpī tamāroa nō Rāparata, Amerika Apato’a, i tōna hina’aro ’ia riro ’ei pipi nā te Mesia nā roto i te hōro’ara’a i te tahi o tāna mōmona nā te hō’ē hoa ’a tere ai rāua nā ni’a i te pere’o’o utara’a ta’ata i te fare ha’api’ira’a. I tōna topara’a atu i ni’a i te mōmona taofe, fa’ata’a atu ra ’oia ē, ’aita ’oia i tāmata a’e nei i taua huru mōmona ra, nō te mea ’aita te hō’ē noa a’e ’o tōna fēti’i e inu nei i te taofe. Nā te reira i arata’i i te ’āparaura’a i ni’a i te ’Ēkālēsia, i arata’i i ni’a i te hō’ē tītaura’a manihini ’ia haere i te purera’a, ’e i te pae hope’a, ’ua tomo tōna hoa i roto i te ’Ēkālēsia ’e ’ua tāvini i te hō’ē misioni i te fenua Tīreni.

E’ita te tā’āto’ara’a tē paraparauhia e ’outou nō ni’a i te ’Ēkālesia ’e ’aore rā tē tītau manihinihia e ’outou i te hō’ē ’ātivite a te ’Ēkālēsia tē hīna’aro e ati mai. ’Aita e fifi. A’ita ato’a te tā’āto’ara’a tei paraparauhia e te Mesia i tōna ra tau tāvinira’a i te fenua nei i ’ati mai. Terā rā, mai te mea e mā’iti tātou ’ia riro ’ei pipi nā Iesu Mesia ’e ’ia fa’a’ite i tāna parau, e hōro’a mai ’oia i te itoito ’e te tauturu nō ’ō mai i te Atua ra. E ha’api’i tātou nāhea tātou ’ia riro roa atu ā mai iāna ra te huru, o tā te mau pipi ïa i rave.

Nene’i