A rave ai tatou i te oro‘a i teie nei
Te raveraa i te oro‘a o te horo‘araa ïa ia tatou te hoê taime mo‘a i te hoê vahi mo‘a.
Hoê aore râ, a piti matahiti i ma‘iri, ua haere atu vau e hahaere i te « Haapiiraa Evanelia » i Logan, Utaha. Te fare i reira e tupu ai te haapiiraa ‘Evanelia’ i tata‘i-noa-hia a‘enei. Ua faaitehia ia‘u e a iriti ai te mau rave ohipa i te terono tahito o te fare pureraa, ua ite ratou te tahi mau pa‘epa‘e o tei ponaohia no te tahi taime. I to ratou tatararaa i te tapo‘i, ua ite ratou i te hoê faarii oro‘a. Mai te huru ra e e mea maoro to‘na vairaa i reira, no te mea ua hamanihia te mau hapaina i te hi‘o. Hoê o te mau hapaina, mai ta outou e ite ra i ô nei, i iritihia mai e faaite ia‘u—no te mea paha o vau ana‘e te mau taata paari a‘e o te haamana‘o nei i to ratou faaohipa-raa-hia.
To‘u iteraa i te hapaina hi‘o ua î ihora to‘u fereuriraa i te mau haamana‘oraa oaoa. Te mau hapaina hi‘o no te oro‘a i faaohipahia i te 12raa o to‘u matahiti, hoê tapa‘o faufaa roa no to‘u oraraa. Ua topa te 12raa o to‘u mahana fanauraa i te Sabati. Ua mata‘ita‘i au no na matahiti e rave rahi i te mau diakono ia opere i te oro‘a, no te faaineine ia‘u no te mahana e haamaitaihi ai au ia farii i te Autahua‘raa a Aarona e ia farii i te reira manuïaraa.
I te taeraa mai taua mahana ra, ua anihia vau ia haere po‘ipo‘i mai i te fare pureraa e farerei i te taea‘e Ambrose Call, Tauturu piti no te Episekoporaa o ta matou paroita. Ua ani mai o te taea‘e Call ia‘u i roto i te hoê piha haapiiraa e ua ani ia‘u ia faaoti i te pure. I muri a‘e ua iriti oia i te mau papa‘iraa mo‘a e ua tai‘o te tuhaa 13 no Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau :
« I ni‘a iho ia orua e ta‘u na tavini taea‘e nei, i te i‘oa o te Mesia ra te horo‘a‘tu nei au i te Autahu‘araa a Aarona ra, o tei mau i te mau taviri no te utuuturaa o te mau melahi, e no te evanelia no te tatarahapa, e no te bapetizo na roto i te utuhiraa no te haamatararaa i te hara ; e e ore roa te reira e iriti-faahou-hia‘tu mai ni‘a i te ao nei, e tae noa‘tu i te taime e e pûpû faahou atu ai te mau tamarii tamaroa o Levi i te hoê tusia i te Fatu na roto i te parau ti‘a ra ».
I muri mai ua ani te taea‘e Call ia‘u, ia horo‘a i to‘u mana‘o no teie tuhaa. Aita i mahora maitai ta‘u tatararaa, no reira te taea‘e Call i rave ai i te tahi taime no te haapapû ia‘u eaha mau te auraa no te hoê taata ia mau i te autahu‘araa mo‘a. Ia vai ti‘amâ te hoê e e mau i te autahu‘ araa : te horo‘araa ia‘u te mana no te faaohipa i te mana ta te Atua i horo‘a i te taata. Hoê tane o te mau i te autahu‘araa ma te ti‘amâ e nehenehe, ma te ti‘a roa, e faatere i te mau oro‘a ta te Atua i faaue mai no te faaora i te utuafare fetii. Teie mana no ô mai i te Faaora Iho, na roto i te hoê reni tamau e mauhia e te mau taea‘e no te autahu‘araa.
E mea maitai ta‘u aparauraa e te taea‘e Call, no te mea ua arata‘ihia vau i roto i te piha amuiraa a te pŭpŭ diakono. I reira, ua tuu te mau melo no te episekoporaa i to ratou rima i ni‘a i to‘u upoo, e na te episekopo, o to‘u ihoa metua tane, i horo‘a ia‘u te Autahu‘araa a Aarona e i faatoro‘a ia‘u ei diakono. Ua paturuhia vau e te tahi mau diakono ia riro vau e melo e ratou i roto i te hoê pŭpŭ o e autahu‘araa.
I te pureraa oro‘a i taua ahiahi ra, ua nehenehe au no te taime matamua ia faaohipa i te autahu‘araa na roto i te opereraa i te oro‘a i te mau melo o ta matou paroita. Ua faarii au hoê auraa âpi no te oro‘a i te reira mahana. I tou hi‘oraa i te vairaa oro‘a i te tereraa na roto i te mau aroa o te mau melo o te fare pureraa, ua ite au e ere hoê huru to te taata ia rave i te oro‘a. Vetahi pu‘eraa, ua rave ïa mai tei matarohia area râ e mea rahi tei rave i te oro‘a ma te faatura rahi.
I te mau matahiti i ma‘iri, ua haere au i te mau pureraa oro‘a e rave rahi, e ia‘u nei e auraa hau atu to‘na i te tahi noa‘tu pureraa. Te raveraa i te oro‘a o te horo‘araa ïa ia tatou te hoê taime mo‘a i te hoê vahi mo‘a. E rave tatou i te reira ma te au i te faaueraa ta te Fatu i horo‘a ia tatou i te tuhaa 59 o Te Mau Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau :
« E ia ti‘a ia oe ia paruru ia oe iho ia ore oe ia viivii i te mau mea no teie ao, e haere ïa oe i te fare pureraa a pûpû atu ai i ta oe ra oro‘a i to‘u mahana mo‘a ra » (irava 9).
Mai te matamua mai â, hou a faanahonahohia‘i te fenua nei, ua hohora te Atua i te hoê hoho‘a ia nehenehe Oia e ninii mai i te mau haamaitairaa i ni‘a i Ta‘na mau tamarii, niuhia i ni‘a i to ratou haapa‘o i Ta‘na mau faaue. Ua ite Oia e, noa‘tu â, e arata‘i- ê-hia tatou i te tahi mau taime e te mau mea o te ao nei e hinaaro tatou ia faahamana‘o tamau tatou i te mau fafauraa e Ta‘na mau tohuraa.
Hoê o te mau faaueraa matamua i horo‘ahia ia Adamu oia ia haamori i te Fatu e ia pûpû i te fanau‘a matamua o ta‘na nana ei tusia Na‘na. Ua horo‘ahia teie oro‘a no te faahaamana‘o i te nunaa e e haere mai o Iesu Mesia i te ao nei e horo‘a hope roa Ia‘na iho ei tusia.
« E ua haapa‘o ihora Adamu i te mau faaueraa a te Atua.
« E i muri a‘e i te mau mahana e rave rahi ra, ua fâ maira te hoê melahi a te Atua ia Adamu na ô maira : Eaha oe i pûpû ai te mau tusia i te Fatu ? E ua parau atura Adamu ia‘na : Aita vau i ite, maori râ, ua faaue mai te Fatu ia‘u.
« E i reira, ua parau maira te melahi, na ô maira : E hoho‘a te reira no te tusia o te Fanau Tahi a te Metua tei î i te aroha e te parau mau » (Mose 5:5–7).
Mai te reira mai taime e tae atu i te tau o to tatou Faaora, ua faauehia te mau tamarii a te Metua i te Ao ra ia pûpû i te mau tusia. I hope te reira i te tusia taraehara a te Faaora. I reira, i te ru‘i hou e faati‘a ai Oia i taua tusia ra, ua faatupu te Faaora i te oro‘a oia te Oro‘a a te Fatu no te tauturu ia tatou ia haamana‘o noa Ia‘na e te taraehara Ta‘na i rave no te taatoaraa o te taata. No reira, i te ture tahito no te tusia e no te oro‘a, ua haapapû te Fatu ia ore tatou e haamo‘e i Ta‘na mau tohuraa e te titauraa ia pee Ia‘na e ia haapa‘o tatou i To‘na hinaaro.
I roto i te Faufaa Api te vai nei hoê aamu no to te Fatu haamaitairaa i te oro‘a e Ta‘na mau pipi. E itehia te reira i roto i te Mataio, pene 26 :
« E te amu ra ratou, ua rave ihora Iesu i te pane, e oti a‘era i te haamaitai i te Atua, vavahi ihora, tuu atura i te mau pipi ra, na ô atura, A rave, a amu ; o ta‘u tino teie.
« Ua rave ihora ho‘i oia i te a‘u‘a, haamaitai atura i te Atua, tuu atura ia ratou ra, na ô atura, A inu outou atoa ;
« O to‘u ïa toto, e toto no te faufaa apî, ia haamaniihia no te taata e rave rahi ia matara te hara » (mau irava 26–28).
Te faaite nei te Buka a Moromona ia tatou, i roto i te 3 Nephi pene 18, i te hoê aamu faataa-maitai-hia no ni‘a i to te Faaora faatereraa i te oro‘a e te mau Ati Nephi :
« E ua faaue atura Iesu i ta‘na ra mau pipi e hopoi mai i te pane e te uaina ia‘na.
« E te haere ra ratou e tii i te pane e te uaina, ua faaue atura oia i te tiaa taata e parahi i raro i ni‘a ho‘i i te fenua.
« E hopoihia maira te pane e te uaina na te mau pipi ra, ua rave atura oia i te pane, vavahi ihora, haamaitai atura ; e ua horo‘a‘tura na te mau pipi, faaue atura ia amu ratou.
« E amu ihora ratou, e paia a‘era, ua faaue atura e ho atu i te tiaa ra.
« E amu ihora te mau taata, e paia a‘era, ua na ô atura oia i te mau pipi ra, Inaha, e faatoro‘ahia te hoê no outou, e na‘u e horo‘a‘tu i te mana no‘na ia vavahi oia i te pane, e e haamaitai ho‘i, e e horo‘a‘tu i te mau taata o ta‘u nei Ekalesia, ia ratou e faaroo, e e bapetizohia i to‘u ra i‘oa.
« E mai ta‘u i rave iho nei, mai ta‘u i vavahi te pane, e i haamaitai atu, e i horo‘a‘tu na outou na, e na reira atoa outou i te rave e a muri noa‘tu.
« E na reira outou i te rave ei haamana‘oraa i to‘u tino, o ta‘u i faaite atu ia outou na. E e riro ïa ei faaite i te Metua, e te haamana‘o ra outou ia‘u e a muri noa‘tu. E a haamana‘o tamau â outou na ia‘u, e vai noa ta‘u Varua i roto ia outou e a muri noa‘tu.
« E oti a‘era taua mau parau na‘na ra, ua faaue atura i ta‘na ra mau pipi e rave i te uaina i te au‘a, a inu ai i to reira, e e ho atoa‘tu i te taata ia inu atoa ratou.
« E ua na reira ratou, e ua inu i to te reira, e pa‘ia a‘era ; e ua ho atu i te taata e ua inu ihora ratou e pai‘a a‘era.
« E oti a‘era te reira i te mau pipi ra, ua na ô atura Iesu ia ratou, E ao to outou o te mea ta outou i rave ihora, o te haapa‘oraa ïa i ta‘u faaue, e na te reira e faaite i te Metua e, e au ia outou te rave i ta‘u i faaue atu ia outou na » (te mau irava 1–10).
E mea teatea Ta‘na mau arata‘iraa i te mea e e hinaaro tatou i te rave i Ta‘na i faaue ia tatou ia rave. Papû roa e titauhia tatou e, i teie tau e faauehia faahouhia tatou ia rave i te oro‘a. Mai ta Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau i parau ia tatou :
« E mea ti‘a ïa i to te Ekalesia ia ta‘iruru pinepine mai ia amu i te pane e te uaina ei haamana‘oraa i te Fatu ra o Iesu » (PH&PF 20:75).
Te tumu no te raveraa i te oro‘a oia ïa, no te faa‘âpi i ta tatou mau fafauraa ta tatou i rave e te Faaora.
Ua haapii Elder Delbert L. Stapley ia tatou i teie a parau ai oia no te mau fafauraa :
« E fafauraa te evanelia a to tatou Fatu o Iesu Mesia i rotopu i te Atua e to‘na nunaa. Ia bapetizohia tatou e te hoê tavini tei mau i te mana o te Atua, e fafau tatou ia rave i te hinaaro o te Atua e ia haapa‘o i ta‘na mau faaueraa. Na roto i te raveraa i te oro‘a te faa‘âpi nei tatou i te mau fafauraa atoa i faaîhia e te Fatu e te faaite nei tatou iho ia rave i ni‘a ia tatou te i‘oa o ta‘na Tamaiti, e ia haamana‘o â ia‘na e e haapa‘o i ta‘na mau faaueraa » (i roto i te Conference Report, Atopa 1965, 14).
Ua riro te oro‘a ei hoê o te mau oro‘a mo‘a roa i roto i te Ekalesia. Na roto i te raveraa ma te ti‘amâ i te oro‘a e horo‘a te reira ia tatou te hoê manuïaraa no te tupuraa i te pae varua.
Te haamana‘o nei au i to‘u vai tamarii raa, e ha‘utihia hoê pehe nehenehe i te taime opereraa o te oro‘a. Ua ani vitiviti te mau taea‘e ia matou ia tape‘a i te reira faanahoraa no te mea ua faatumu to matou varua i ni‘a i te pehe eiaha râ i ni‘a i te tusia taraehara a to tatou Fatu e Faaora. I te taime no te haamaitairaa i te oro‘a, e faaatea tatou i te ao nei. Hoê taime te reira no te faaâpiraa pae varua, ia ite tatou te auraa hohonu pae varua no te oro‘a i horo‘ahia ia tatou tata‘i tahi. Mai te peu e faariro tatou i te raveraa i te oro‘a ei peu matauhia, e ore tatou e faarii i te manuïaraa no te tupuraa âpi i te pae varua.
I te hoê taime, ua parau Elder Melvin J. Ballard :
« O vau te hoê ite e te vai nei hoê varua i te taime no te haamaitairaa i te oro‘a o te tamahanahana nei i te varua mai te upoo e tae i te avae ; e ite oe te mau pepe o te varua ia faaorahia, e ua mama te zugo. E tae mai te maitai e te oaoa i te varua tei ti‘amâ e tei hinaaro papû mau ia rave i teie maa pae varua » (« The Sacramental Covenant », Improvement Era, Atopa 1919, 1027).
Ia rave tatou i te oro‘a ma te ti‘amâ, e haamana‘o tatou i te tusia a to tatou Fatu e Faaora, i te mea e ua horo‘a Oia i To‘na ora e ua rave i ni‘a Ia‘na te mau hara a to te ao ia ti‘a tatou ia faarii te haamaitairaa no te tahuti ore. E rave tatou i ni‘ia tatou iho te i‘oa o to tatou Faaora e e tohu ia haamana‘o noa Ia‘na e ia haapa‘o i Ta‘na mau faaueraa—oia ho‘i « e ora outou na roto i te mau parau atoa na roto mai i te vaha o te Atua » (PH&PF 84:44).
E te mau metua, teie ia outou te hopoi‘a no te haapii i ta outou mau tamarii i te faufaa no te haereraa i te pureraa oro‘a i te hebetoma tata‘i tahi. Ia riro te reira i te hoê faanahoraa tamau no te utuafare. E hinaaro te utuafare tata‘i tahi i te râ taime no te faa‘âpi e no te faaoti ia haapa‘o i te evanelia mai te au i te mau haapiiraa a te Faaora. Te mau utuafare, tei faaineine maitaihia, e haere ratou i te pureraa oro‘a e te varua faatura, e te aau mehara no te manuïaraa ia rave i te oro‘a.
Te haamana‘o nei au i te hoê mea ta to‘u utuafare i ora i te taime faaoreraa haapiiraa i te hoê vahi faafaearaa. No te mea te taime no to matou faaearaa e rae‘ahia te hoê Sabati, ua faatano matou ia haere i te pureraa oro‘a i te hoê fare pureraa i tapiri. Ua na reira atoa e rave rahi hanere taata ê atu e faaea ra i teie vahi. Ua î roa te fare pureraa. Hou a haamata ai te pureraa, ua ani te episekopo i te mau diakono ti‘amâ atoa e tei ‘ahu maitai, ia haere mai opere i te oro‘a. Hoê numera tano, faaahuhia i te mau pereue uouo e te mau taamu arapoa, ua haere maira i mua no te faarii i te mau arata‘iraa e e nahea ia opere no teie rahiraa taata. Ua faaterehia te oro‘a ma te faatura e te au maitai. I to‘u hi‘oraa i te mau taata, ua ite au e ua î rave rahi i te varua no te oro‘a.
I to matou ho‘iraa i te vahi faaearaa, i reira hoê taa-ê-raa rahi o te mau ohipa e au no te mahana Sabati ia faaau i to te mau mahana o te hebedoma. Ua vai taamu noa te mau poti i te uahu ; aita i rahi te taata ‘au i roto i te roto ; e te ahu no te mahana Sabati e mea au maitai. Teie mau utuafare, ua ite ratou te îraa o te mau tohu a te Faaora : na roto i te haereraa i te fare no te pure i To‘na mahana mo‘a no te faa‘âpi i ta ratou mau fafauraa e e haapa‘o i te mau faaueraa, ua roaa ia ratou ia ore ratou ia viivii i te mea o teie nei ao (hi‘o PH&PF 59:9).
Ia faatupu teie parau i roto ia tatou tata‘i tahi hoê faatura rahi roa no te Sabati. Ia rahi to tatou iteraa no te maitai taa ê ia nehenehe tatou ia rave i te oro‘a e to‘na auraa i roto i to tatou oraraa. Ia haamana‘o tamau tatou Ia‘na e ia haapa‘o i Tamau faaueraa, o tei horo‘ahia ia tatou te îraa e te opuaraa o te oraraa e te ti‘aturiraa o te mau tau amuri atu e tae mai. Na te Fatu teie ohipa ta tatou e rave nei. Te ora nei te Atua. O Iesu te Mesia, te Faaora o te ao nei. Ua horo‘ahia ia tatou te parau faati‘a ia riro ei tuhaa no teie faanahoraa rahi o te evanelia ; ua riro te oro‘a mo‘a ei tuhaa faufaa no taua faanahoraa ra. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.