2012
Te hoê piiraa no te hoê taata faafariuhia
Eperera 2012


Te hoê piiraa no te hoê taata faafariuhia

E taata faafariu-apî-hia vau e aita hoê ite to’u no te faata‘i i te piana. Tera râ, e mauruuru rahi to’u no to’u piiraa ei faata‘i piana no te amaa, tei taui roa i to’u oraraa.

I muri noa iho i to’u bapetizo-raa-hia i te 10raa o to’u matahiti i Lappeenranta, Finland, ua farii au i to’u piiraa matamua i roto i te Ekalesia. Ua tupu te reira i te matahiti 1960, e ua hinaaro roa to matou amaa iti na‘ina‘i i te hoê taata no te faata‘i i te mau himene i ni‘a i te piana i roto i te mau pureraa oro‘a. Ua anihia mai ia’u ia rave i te reira ohipa.

Noa’tu e, ua tura‘i to’u metua vahine i to’u taea‘e e ia’u nei ia haapii i te ohipa rima ihi, aita râ vau i ite i te ha‘uti i te piana, e aita ta matou e piana. Tera râ, ua hinaaro vau ia haapa‘o i to’u piiraa, no reira ua rave matou i te hoê faanahoraa.

I te pureraa pô utuafare, ua paraparau matou i te mea ta teie piiraa e horo‘a mai no matou paatoa. Tera râ, e vahine ivi to’u metua vahine e e piti na tamarii na‘ina‘i, ua ite matou e, e ere i te ohipa ohie no matou ia hoo mai i te hoê piana e ia aufau i te mau haapiiraa no te fata‘i i te piana. Ua faaoti a‘era matou ia rave i te tusia e titauhia.

Te tusia matamua i ravehia e to’u utuafare, e tusia moni ïa. Ua faaoti a‘era matou e, mai te pu‘e tau faatupuraa raau e tae atu i te tau haapoheraa raau, e na ni‘a iho noa matou i to matou pereoo taataahi eiaha râ e na ni‘a faahou i te pereoo uta taata. E mea itoito roa to’u taea‘e o Martti, e ua roaa ia’na te hoê aravihi taa ê no te taahi i te pereoo taataahi—noa’tu e mea na roto i te hiona e i ni‘a i te pape paari. Ua faaea vau i te hoo i te rahiraa o to’u mau ahu e ua haapii au i te nira. Ua haapii atoa matou ia ora ma te tarani. Ua haamata matou i te hoê faaapu i piha‘i iho i te fare o to’u na metua ruau e ua haaputu i te maa no te tau toetoe. Ta matou « mau tau faafaaearaa » o te mau tere ïa o to matou mama i te hiero no Suisse e aore râ, te mau amuamuraa ohie na rapae (pique-nique) e te mau puhaparaa aita i atea roa i to matou nohoraa.

Te piti o te tusia i ravehia e to’u utuafare, te tusia ïa no te taime. Ua opere matou i te mau ohipa no te fare e ua faanaho faahou i te tahi atu mau ohipa ta matou e ta te fare haapiiraa, ia taimehia to’u no te haapii i te faata‘i i te piana. Na roto i te reira mau faatusiaraa ta matou e te rave-itoito-raa matou i te ohipa, ua pinepine to matou metua vahine i te ite e, aita to matou e taime vata no te topa i roto i te mau fifi mai te tahi atu mau tamarii o to matou faito matahiti. To’na vairaa mau, ua riro to’u piiraa ei piiraa no te utuafare na mua roa a‘e a ite ai au i te ha‘uti i te hoê nota.

Ua haamata vau i te rave i te mau haapiipiiraa i piha‘i iho i te hoê orometua haapii nota i te fare haapiiraa no to matou oire. Ua haapii au ma te faaohipa i te hoê patapataraa api parau e i ni‘a i te hoê piana a te ekalesia. I te revaraa to’u orometua, ua hoo mai matou i ta’na piana, e ua fariihia vau ia haapii i piha‘i iho i te hoê orometua tu‘iroo i roto i to matou oire.

Ua haapii au o vau ana‘e i te faata‘i i te mau himene pureraa, e ua hau‘ti au i piha‘i iho i te raatira himene o te amaa. Ua faaitoito mai te mau taata atoa ia’u—noa’tu e, e « hape » rii te nota i te tahi taime. Ua huru ê roa to’u orometua i to’na iteraa e, ua ha‘uti au i mua i te taata hou a ite maitai ai i te ha‘uti e i te tamau aau i te mau himene. Tera râ, e mea maitai a‘e e ha‘uti e te hoê noa rima i te ore roa’tu.

E na ni‘a vau i to’u pereoo taataahi ia haere i ta’u mau haapiipiiraa, e i te tau toetoe, e tamata vau i te haere na raro e aore râ, na ni‘a i te iri faahee mai te mea e, e nehene. I te Sabati, o vau ana‘e iho ia haere i te pureraa, e tae ïa vau i te fare pureraa hoê hora na mua a‘e, e e taime ïa to’u no te haapiipii rii. E na ni‘a vau i te pereoo uta taata i te haere ia tae roa te anuvera i te 15 teteri i raro a‘e i te 0. Aita roa’tu vau e haape‘ape‘a mai te mea e, e uahia e e hionahia; ua tere vitiviti roa te hora a haere ai au no te mea, e rave rahi himene nehenehe ta’u no te apee ia’u. Ia haere au, e haere au na roto i te afaa e te mau pionie (a hi‘o « Haere mai, e te Feia Mo‘a », Te mau himene, no. 18), e haere atoa vau na ni‘a i te mou‘a i Ziona (a hi‘o « E te mau nunaa e », Te mau himene, no. 4), e e ti‘a vau i piha‘i iho i te feia apî o te ore roa e hape (a hi‘o « A haapa‘o tatou i te Evanelia », Te mau himene, no. 156). Eita roa’tu vau e paruparu na roto i taua huru patururaa ra, noa’tu e, to’u utuafare e o vau ana‘e te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei i roto i to matou oire i te hitia o te râ no Finlande, i piha‘i iho noa i te otia o te fenua Rusia.

I roto i te roaraa o te mau matahiti, ua maitai roa ta’u ha‘utiraa, e e nehenehe ta’u e ha‘uti i te tahi atu mau nota taa ê atu i te mau nota i papa‘ihia. Ua haapii au ia ma‘iti i te mau himene na roto i te pure ia nehenehe i te Varua ia parahi mai i roto i te pureraa. E te vahi faufaa roa’tu, ua roaa to’u iteraa papû no ni‘a i te evanelia na roto i te himene. E haamana‘o ohie au i te mau mana‘o, te mau parau e te mau parau poro‘i o te mau himene ia tae noa mai te tahi feaaraa. Ua ite au e, e parau mau te mau parau tumu e te mau oro‘a o te evanelia, i te mea e, ua haapii mai au i te reira hoê reni i muri i te tahi e hoê nota i muri i te tahi.

Te haamana‘o nei au i te hoê mahana taa ê a tamatahia ai ta’u fafauraa i ni‘a i taua mau parau tumu ra. 14 to’u matahiti; e mea au na’u te ohipa au, e ua moemoea noa vau ia au i roto i te mau Ha‘utiraa tuaro rarahi. Aita vau e ha‘uti i te Sabati, noa’tu râ te reira, ua haere noa vau i te puairaa. I te pae hopea, a fatata noa mai ai te Ha‘utiraa Rahi no Mexico, ua ani maira te hoê taata faaineine ia’u ia amui atoa i roto i te faaineineraa taa ê.

Tera râ, e tupu te faaineineraa i te mau Sabati poipoi atoa i te hora no te Haapiiraa Sabati. Ua feruri au e, e nehenehe ta’u e haere i te faaineineraa e ia ma‘iri i te Haapiiraa Sabati no te mea, e tae mai au i te fare pureraa i te taime no te pureraa oro‘a i te ahiahi. Ua haaputu vau i te moni no te tarahu pereoo e ua faanahonaho vau i te mau mea atoa. I te mahana maa hou te faaineineraa matamua, ua faaite au i to’u metua vahine i ta’u faanahoraa.

Ua ite au i te pe‘ape‘a e te inoino i roto i to’na mata, tera râ, hoê noa pahonoraa ta’na i horo‘a mai, oia hoi, na’u e rave i te ma‘itiraa, e ua haapiihia vau i te mea ti‘a. I taua pô ra, aita ta’u e nehenehe e iriti i te mau parau ra « Ma‘iti i te Maitai » (Te mau himene, no. 144) i rapae i to’u feruriraa. Ua haruru noa te mau parau i roto i to’u upoo mai te hoê pehe puta.

I te hoê poipoi Sabati, ta’u pute no te au i ni‘a i te tahi rima e ta’u pute himene i ni‘a i te tahi atu rima, ua feruri au e, e mana‘o to’u metua vahine e, te haere ra vau i te pureraa. Ua haere au i te vahi tapearaa pereoo. I te vahi tapearaa pereoo, tei to’u pae te peroo no te haere i te vahi auraa, e tei ô mai te tapearaa o te pereoo no te haere i te fare pureraa. A tia‘i noa ai au, ua riri au. I roto i to’u taria te ta‘i noa ra te himene ra « Have I Done Any Good [Ua rave anei au i te maitai] ? » (Hymns, no. 223)—te himene i faaineinehia no te Haapiiraa Sabati i taua mahana ra. Ua ite au e, e himene fifi rii, e te mau parau fifi, e te mau nota teitei, e nehenehe i teie himene e ino atu mai te mea e, e ere te mea maitai te faata‘iraa upaupa.

A feruri noa ai au, ua tere maira na pereoo toopiti. Ua tapea maira te pereoo no te haere i te auraa no te rave ia’u, e ua tapea maira te pereoo no te haere i te fare pureraa, e ua hi‘o maira te taata faahoro i ni‘a ia’u, ma te maere no te mea, tera te pereoo ta’u i mataro i te rave. Ua hi‘o noa maua i te tahi e te tahi no te tahi tau tetoni te maoro. Eaha ta’u e tia‘i ra ? Ua ma‘iti au i te Fatu (a hi‘o « Who’s on the Lord’s Side [O vai to te pae o te Fatu] ? » Hymns, no. 260). Ua fafau vau ia haere i te vahi Ta’na e hinaaro ia haere au (a hi‘o « E Pee Au ia Oe », Te mau himene, no. 165). Era ê te tau no to’u raveraa i ta’u faaotiraa ia haapa‘o i te mau faaueraa (a hi‘o « Auraro i te ture », Te mau himene, no. 187).

Hou a tu‘ati ai to’u feruriraa i to’u aau, ua na mua a‘ena to’u tino. Ua horo atu vau i te tahi pae i te purumu e ua tarape i te tahi taata faahoro pereoo. Ua aufau vau i te tarahu pereoo e ua haere au i muri roa i te pereoo o te tere ra i te pae no te fare pureraa, ma te hi‘o i to’u mau moemoea no te ohipa au ia tere atu i te tahi pae.

Ua mana‘o te mau taata e, ua ta‘i au i taua mahana ra no te mea e, ua farii au i te Varua. Tera râ, te tumu mau vau i ta‘i ai no te mea ïa e, te moemoea ta’u i moemoea noa na mai to’u vai-tamarii-raa mai â, ua mo‘e ê ïa te reira, e no te mea ua haamâ vau i te feruriraa i te haere e au i te Sabati. Tera râ, i taua Sabati ra, mai te mau Sabati na mua’tu e na muri mai, ua rave au i to’u piiraa.

I te tau a ineine ai au no te haere i te fare haapiiraa tuarua, ua haapii au i te mau melo e rave rahi o te amaa ia arata‘i i te himene e ia faata‘i i te piana. I roto i te fare haapiiraa tuarua ua tamau noa vau i te fata‘i i te piana e ua haapii atoa vau i te fata‘i i te hamonia. Ua mana‘o vau e, eita vau e tae faahou i Amerika Latino no to’u faaru‘eraa i te ohipa au no te tata‘uraa, tera râ, ia hope ta’u parau tuite « master » i te fare haapiiraa teitei no Brigham Young University, ua tavini au i te hoê misioni i « Colombie ». I roto i ta’u misioni, ua haapii au i te taata ia faata‘i i te piana. Ua hinaaro vau ia vaiiho mai i taua mau feia mo‘a ra i te horo‘a no te himene. E haere mai te mau tamarii e te feia apî no « Colombie » e rave rahi maire te atea i ni‘a i te mahana ve‘ave‘a no te haapii i te faata‘i i te piana. Ua haamata atoa ratou i te ha‘uti hoê ana‘e rima e tae roa’tu i te taime ua nehenehe ia ratou ia ha‘uti e piti rima. E ua rahi atu ta ratou faatusiaraa i ta’u no te haapii i te faata‘i i te piana.

Ua hau i te 50 matahiti i teie nei to’u bapetizo-raa-hia. Ua ratere au na te mau vahi e rave rahi i rapae i to’u fenua o Finlande, tera râ, noa’tu te vahi ta’u i haere, te vai ra ihoa te hinaaro i te hoê taata ia ha‘uti i te mau himene. Ua patu te reo o te himene i te mau araturu no te ite e no te here i te mau vahi e rave rahi.

I teie mahana, e mea taere rii to’u mau rima e ua roohia i te rumati. E rave rahi mau faata‘i upa maitai tei mono ia’u. E mea pinepine to’u metua vahine i te otootorii ia hi‘o ana‘e oia i muri i to’u mau matahiti apîraa i roto i te Ekalesia e i te mau tusia tei ravehia e au, te rahiraa maire ta’u i haere, e te mau mea i erehia e au. Ua riaria oia i te mea e, no te toetoe i roohia ai au i te rumati. Tera râ, ua amo vau i ta’u « aroraa » ma te oaoa. Ua ninii au i to’u mau oaoa e to’u mau oto i roto i te himene. Ua haapii au ia ata e ia ta‘i na roto i to’u mau manimani rima.

Te himene nei to’u aau ma te mauruuru ia feruri ana‘e au e, ua ani mai te Metua i te Ao ra e to’u ho‘i mau ti‘a faatere i te hoê tamahine apî roa ia rave i te hoê ohipa teimaha roa. Ua tauturu taua piiraa ra ia’u ia roaa te hoê iteraa paari no ni‘a i te evanelia e ua ti‘a ia’u ia tauturu ia vetahi ê ia ite i te Varua na roto i te himene. Ua riro vau ei faaiteraa papû e, e hinaaro te feia faafariu-apî-hia i te hoê piiraa—noa’tu e tamahine iti na‘ina‘i o te ite ore i te parau no te piana. Na roto i to’u piiraa matamua, ua ite a‘era vau e, aore hoê mea e ore e ti‘a i te Atua, e e faanahonahoraa e e opuaraa Ta’na no Ta’na mau tamarii tata‘itahi. E na roto i te himene, ua roaa ia’u te hoê iteraa papû aueue ore no ni‘a i te evanelia a Iesu Mesia tei faaho‘ihia mai.

Hoho‘a na Mike Malm

Nene’i