Ei L-auvăzut
Aceşti oameni L-au văzut, cu adevărat, pe Salvatorul înviat, dar şi voi puteţi fi, în felul vostru, martori ai lui Hristos.
Cum credeţi că ar fi să fiţi martori ai Salvatorului înviat? În vremea lui Isus, sute de oameni nu au trebuit să-şi imagineze acest eveniment – ei l-au trăit. Scripturile relatează despre cel puţin douăsprezece situaţii în Noul Testament şi multe altele în Cartea lui Mormon în care Domnul înviat li S-a arătat oamenilor. Aceste persoane au fost martore la unul dintre cele mai mari miracole din istorie: Isus Hristos a învins moartea şi a făcut posibil ca fiecare dintre noi să trăiască din nou. Este uimitor, nu-i aşa?
Aşadar, ce înseamnă exact să fii martor al lui Hristos? Să recapitulăm câteva dintre aceste evenimente din scripturi şi să ne gândim cum putem, chiar fără a-L vedea fizic, să fim şi noi martori ai lui Hristos.
Maria Magdalena
Maria Magdalena a fost prima martoră. În dimineaţa duminicii de după răstignire, ea a venit la mormânt, împreună cu alte câteva femei, pentru a unge trupul Domnului. Când a văzut că mormântul era gol, Maria a plâns. Cineva s-a apropiat de ea venind din spate şi a întrebat: „Femeie, de ce plângi?”. Imaginaţi-vă ce uimită a fost când şi-a dat seama că era Isus, înviat din morţi (vezi Ioan 20:1-18).
Doi ucenici pe drumul către Emaus
Cleopa şi un alt ucenic mergeau pe drumul către Emaus când li s-a alăturat un străin. Nu L-au recunoscut pe noul lor tovarăş de drum, dar, în timp ce luau cina împreună, străinul a frânt pâinea. Atunci li s-au deschis ochii şi şi-au dat seama că, tot timpul, călătoriseră alături de Salvator. „Nu ne ardea inima în noi… ?”, s-au întrebat unul pe celălalt gândindu-se la confirmarea pe care o simţiseră că El fusese, într-adevăr, cu ei (vezi Luca 24:13-34).
Cei zece apostoli
Cei doi ucenici care călătoriseră către Emaus împreună cu Hristos s-au întors în Ierusalim şi găsind zece dintre apostoli le-au spus despre experienţa trăită de ei. În timp ce vorbeau, Salvatorul Însuşi li S-a arătat spunând: „Uitaţi-vă la mâinile şi picioarele Mele, Eu sunt; pipăiţi-Mă şi vedeţi: un duh n-are nici carne, nici oase, cum vedeţi că am Eu” (vezi Luca 24:36-41, 44-49).
Apostolul Toma
Apostolul Toma nu a fost prezent când Salvatorul li S-a arătat prima dată celorlalţi apostoli, de aceea nu a crezut că Hristos înviase. După o săptămână, Hristos li S-a arătat, din nou, apostolilor. De data aceasta, Toma a fost acolo şi, pentru că L-a văzut pe Hristos, a crezut că El înviase. Salvatorul l-a avertizat pe Toma în legătură cu faptul de a crede numai după ce a văzut: „Pentru că M-ai văzut, ai crezut. Ferice de cei ce n-au văzut, şi au crezut” (vezi Ioan 20:24-29).
Cei unsprezece apostoli la Marea Tiberiadei
Într-o zi, nu la mult timp după înviere, mai mulţi dintre apostoli s-au dus să pescuiască în Marea Tiberiadei, dar nu au avut prea mult succes. În dimineaţa următoare, Salvatorul li S-a arătat şi i-a sfătuit să arunce mreaja în partea dreaptă a corabiei. Când au făcut acest lucru, mreaja a prins atât de mulţi peşti, încât cu greu au putut să o tragă. După ce au mâncat împreună, Salvatorul a propovăduit despre importanţa faptului de a sluji altora spunând: „[Paşteţi] oile mele”. Apostolii aveau să-şi petreacă restul vieţii făcând tocmai acest lucru – propovăduind oamenilor despre Hristos – şi, în unele cazuri, dându-şi chiar şi viaţa pentru acest scop (vezi Ioan 21:1-22).
Nefiţii de pe meleagurile americane
În timpul răstignirii, meleagurile americane au fost devastate de cutremure de pământ, de incendii, de alte dezastre naturale şi de trei zile de întuneric pentru a se semnala moartea Salvatorului. Ulterior, Hristos a coborât din cer şi a vorbit unui grup de 2.500 de oameni care se adunase lângă templul din ţara Abundenţa. El i-a invitat pe oameni să simtă urmele rănilor din mâinile şi picioarele Sale şi din coasta Sa, a rostit o cuvântare şi a binecuvântat copiii nefiţilor, unul câte unul. A doua zi, s-au adunat şi mai mulţi oameni, iar Salvatorul li S-a arătat şi le-a propovăduit. În final, ucenicii au întemeiat Biserica lui Hristos iar nefiţii au dobândit o mărturie atât de puternică, încât ei şi, de asemenea, lamaniţii s-au convertit la Domnul (vezi 3 Nefi 11-18; vezi, de asemenea, 3 Nefi 8-10; 4 Nefi 1).
Martori atunci şi martori acum
Hristos S-a arătat, de asemenea, multor altora, inclusiv mai multor femei care veniseră la mormânt pentru a o ajuta pe Maria Magdalena să ungă trupul lui Hristos, unui grup de peste 500 de bărbaţi, lui Iacov şi lui Pavel (vezi Matei 28:9; Faptele apostolilor 9:4-19; 1 Corinteni 15:6-7; vezi, de asemenea, 3 Nefi 19; 26:13).
S-ar putea să nu avem ocazia de a-L vedea pe Salvator aşa cum L-au văzut aceşti martori, dar voi puteţi fi totuşi martori ai lui Hristos. Îl puteţi căuta personal pe Salvator, aşa cum a făcut Maria când s-a dus la mormânt, învăţând mai mult despre El. Sau vă puteţi exercita credinţa în El ţinând poruncile şi urmând sfaturile profeţilor. Sau puteţi să recunoaşteţi binecuvântările Salvatorului în viaţa voastră, aşa cum au făcut cei doi ucenici care mergeau către Emaus. În această perioadă de Paşte, gândiţi-vă ce înseamnă să fii martor al lui Hristos. Aceşti oameni au fost literalmente martori care chiar L-au văzut pe Hristosul înviat – dar acesta nu este singurul mod în care puteţi să fiţi martorii Lui în viaţa voastră.