Încercați, încercați, încercați

Președintele Henry B. Eyring

al doilea consilier în Prima Președinție

Salvatorul Își pune numele în inimile dumneavoastră. Și simțiți dragostea pură a lui Hristos față de alții și față de dumneavoastră.

Dragii mei frați și dragile mele surori, sunt recunoscător pentru ocazia de a vorbi. Această conferință a fost înălțătoare pentru mine și am fost edificat. Muzica interpretată și cuvintele rostite au fost purtate de Duhul Sfânt în inima noastră. Mă rog ca ceea ce vă voi spune să fie purtat în inima dumneavoastră de același Spirit.

Cu mulți ani în urmă, am fost primul consilier al unui președinte de district din partea de est a Statelor Unite. De mai multe ori, în timp ce călătoream către micile noastre ramuri, dânsul îmi spunea: „Hal, când întâlnești o persoană, comportă-te cu ea de parcă ar avea probleme grave și vei proceda corespunzător în mai bine de jumătate dintre situații”. Nu numai că avea dreptate, dar am și învățat de-a lungul anilor că procentajul estimat era prea mic. Astăzi doresc să vă încurajez să biruiți problemele pe care le aveți.

Viața noastră muritoare a fost concepută de un Dumnezeu iubitor pentru a fi un test și o sursă de progres pentru fiecare dintre noi. Vă amintiți cuvintele lui Dumnezeu cu privire la copiii Săi atunci când a creat lumea: „Și îi vom pune la probă prin aceasta pentru a vedea dacă ei vor face toate lucrurile pe care Domnul, Dumnezeul lor, le va porunci lor”¹.

Încă de la început, testele nu au fost ușoare. Ne confruntăm cu încercări datorită faptului că avem trupuri muritoare. Cu toții trăim într-o lume în care războiul lui Satana împotriva adevărului și a fericirii noastre personale devine din ce în ce mai intens. Lumea și viața dumneavoastră vi se pot părea din ce în ce mai agitate.

Aceasta este asigurarea mea: Dumnezeul iubitor care a permis să fiți supuși acestor teste a întocmit, de asemenea, o cale sigură pentru a le trece. Tatăl Ceresc a iubit atât de mult lumea, încât L-a trimis pe Fiul Său Preaiubit pentru a ne ajuta.² Fiul Său, Isus Hristos, Și-a dat viața pentru noi. Isus Hristos a purtat în Ghetsimani și pe cruce povara tuturor păcatelor noastre. El a îndurat toată suferința, durerea și efectele păcatelor noastre, astfel încât El să ne poată alina și întări în timpul fiecărei încercări din viață.³

Vă amintiți că Domnul le-a spus slujitorilor Săi:

„Tatăl și cu Mine suntem unul. Eu sunt în Tatăl și Tatăl este în Mine; și, deoarece M-ați primit, voi sunteți în Mine și Eu sunt în voi.

De aceea, Eu sunt în mijlocul vostru și Eu sunt Păstorul cel bun și Piatra Israelului. Cine va zidi pe această stâncă nu va cădea niciodată”⁴.

Profetul nostru, președintele Russell M. Nelson, ne-a oferit cuvinte de asigurare similare. Mai mult, dânsul a descris o modalitate prin care putem zidi pe acea stâncă și pune numele Domnului în inima noastră pentru a ne îndruma în încercările noastre.

Dânsul a spus: „Dumneavoastră, cei care poate că vă simțiți pentru o clipă descurajați, amintiți-vă: viața nu este menită să fie ușoară. Trebuie să avem parte de încercări și suferință în timpul vieții pe pământ. Pe măsură ce vă amintiți că «niciun cuvânt de la Dumnezeu nu este lipsit de putere» (Luca 1:37), să știți că El este Tatăl dumneavoastră. Sunteți un fiu sau o fiică creați după imaginea Sa, îndreptățiți, atunci când sunteți demni, să primiți revelație pentru a fi ajutați în eforturile dumneavoastră neprihănite. Puteți lua asupra dumneavoastră numele sfânt al Domnului. Puteți fi demni să vorbiți în numele sacru al lui Dumnezeu (vedeți D&L 1:20)”⁵.

Cuvintele președintelui Nelson ne amintesc de promisiunea din rugăciunea de împărtășanie, o promisiune pe care Tatăl nostru Ceresc o îndeplinește dacă facem ce am promis, în schimb, să facem.

Ascultați cuvintele: „O Dumnezeule, Tată Veșnic, noi Te rugăm, în numele Fiului Tău, Isus Hristos, să binecuvântezi și să sfințești această pâine pentru sufletele tuturor acelora care se împărtășesc din ea, pentru ca ei să mănânce în amintirea trupului Fiului Tău și să-Ți mărturisească Ție, o Dumnezeule, Tată Veșnic, că ei doresc cu adevărat să ia asupra lor numele Fiului Tău, și să-și amintească totdeauna de El și, să țină poruncile pe care El le-a dat lor, pentru ca ei să poată avea totdeauna Spiritul Său cu ei. Amin”⁶.

De fiecare dată când spunem cuvântul amin după ce este rostită rugăciunea în numele nostru, noi promitem că, prin luarea din pâine, suntem dornici să luăm asupra noastră numele sfânt al lui Isus Hristos, să ne amintim întotdeauna de El și să ținem poruncile Sale. În schimb, ni se promite că vom avea întotdeauna Spiritul Său cu noi. Datorită acestor promisiuni, Salvatorul este stânca pe care putem sta în siguranță și fără frică în timpul fiecărei furtuni pe care o înfruntăm.

În timp ce am cugetat asupra cuvintelor legământului și binecuvântărilor corespondente promise, m-am întrebat ce înseamnă să ne dorim cu adevărat să luăm asupra noastră numele lui Isus Hristos.

Președintele Dallin H. Oaks a explicat: „Este important că, atunci când luăm din împărtășanie, nu depunem mărturie că luăm asupra noastră numele lui Isus Hristos. Depunem mărturie că ne dorim cu adevărat să facem aceasta. (Vedeți D&L 20:77.) Faptul că doar depunem mărturie despre dorința noastră adevărată sugerează că trebuie să se întâmple altceva înainte ca noi să luăm de fapt numele sacru asupra noastră în cel mai important sens”⁷.

Declarația că „[dorim] cu adevărat să [luăm] asupra [noastră]” numele Său ne sugerează că, deși am luat numele Salvatorului asupra noastră când am fost botezați, acest lucru nu se încheie la botez. Trebuie să lucrăm, în mod continuu, să luăm numele Său asupra noastră de-a lungul vieții noastre, inclusiv când ne reînnoim legămintele la masa împărtășaniei și facem legăminte în templele sfinte ale Domnului.

Așa că apar două întrebări esențiale pentru fiecare dintre noi: „Ce trebuie să fac pentru a lua numele Său asupra mea?” și „Cum voi ști că progresez?”.

Declarația președintelui Nelson sugerează un răspuns util. Dânsul a spus că noi putem lua numele Salvatorului asupra noastră și putem vorbi în numele Său. Când vorbim în numele Său, noi Îi slujim. „Căci, cum poate un om să cunoască stăpânul pe care nu l-a slujit și care este un străin pentru el și departe de gândurile și intențiile sale?”⁸

Faptul de a vorbi în numele Lui necesită o rugăciune spusă cu credință. Este nevoie de rugăciune fierbinte adresată Tatălui Ceresc pentru a afla ce cuvinte am putea rosti pentru a-L ajuta pe Salvator în lucrarea Sa. Trebuie să fim demni de a primi promisiunea: „Fie prin propriul Meu glas, fie prin glasul slujitorilor Mei, este același lucru”⁹.

Totuși, pentru a lua numele Său asupra noastră trebuie să facem mai mult decât să vorbim în numele Său. Trebuie să avem anumite sentimente în inima noastră pentru a fi demni să fim slujitorii Săi.

Profetul Mormon a descris sentimentele care ne fac demni și ne ajută să putem lua numele Domnului asupra noastră. Aceste sentimente includ credința, speranța și caritatea, care este dragostea pură a lui Hristos.

Mormon a explicat:

„Căci eu cred că voi aveți credință în Hristos datorită blândeții voastre; căci dacă voi nu aveți credință în El, atunci voi nu sunteți demni de a fi numărați printre oamenii Bisericii Lui.

Şi iarăși, frații mei preaiubiți, eu aș dori să vorbesc către voi despre nădejde. Cum se poate ca voi să aveți credință dacă nu aveți nădejde?

Şi ce este aceea pentru care voi aveți nădejde? Iată, vă spun eu vouă că voi trebuie să aveți nădejde prin ispășirea lui Hristos și prin puterea învierii Lui ca să fiți înălțați la viață veșnică și aceasta datorită credinței voastre în El în acord cu făgăduința.

De aceea, dacă un om are credință, el trebuie să aibă nădejde, căci fără credință nicio nădejde nu poate să fie.

Și iarăși, iată vă spun eu vouă că nimeni nu poate să aibă credință și nădejde dacă nu are blândețe și inima smerită.

Dacă este așa, atunci credința și nădejdea lui sunt zadarnice, niciunul nu este primit înaintea lui Dumnezeu în afară de cel blând și cu inima smerită; și dacă un om este blând și cu inima smerită și mărturisește prin puterea Duhului Sfânt că Isus este Hristosul, atunci el trebuie să aibă caritate; căci dacă el nu are caritate, atunci el este un nimic; de aceea el trebuie să aibă caritate”.

După ce descrie caritatea, Mormon continuă spunând:

„Dar caritatea este dragostea pură a lui Hristos și ea rabdă în vecii vecilor; și acela care este găsit că o are în ziua din urmă bine va fi de el.

De aceea, frații mei preaiubiți, rugați-vă la Tatăl cu toată puterea inimii, pentru ca voi să fiți plini de dragostea Lui pe care El a dăruit-o tuturor acelora care Îl urmează cu adevărat pe Fiul Său, Isus Hristos; pentru ca voi să deveniți fiii lui Dumnezeu; pentru ca atunci când El va veni, noi să fim la fel ca El, căci noi Îl vom vedea pe El așa cum El este; pentru ca noi să putem să avem această nădejde; pentru ca noi să fim purificați tot așa cum El este pur. Amin”¹⁰.

Mărturia mea este că Salvatorul Își pune numele în inima dumneavoastră. Credința multora dintre dumneavoastră în El crește. Simțiți mai multă speranță și optimism. Și simțiți dragostea pură a lui Hristos față de alții și față de dumneavoastră.

Observ aceasta la misionarii care slujesc în întreaga lume. Observ aceasta la membrii care vorbesc prietenilor și membrilor familiei lor despre Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă. Bărbații, femeile, tinerii și chiar copiii slujesc din dragoste pentru Salvator și pentru aproapele lor.

La prima știre referitoare la dezastre din lume, membrii își fac planuri pentru a sări în ajutor, uneori traversând oceane, fără să li se ceară acest lucru. Uneori le este greu să aștepte până când pot fi primiți în zonele devastate.

Înțeleg că unii dintre dumneavoastră simțiți astăzi că speranța și credința dumneavoastră sunt biruite de problemele pe care le aveți. Și poate că vă doriți foarte mult să simțiți dragoste.

Dragi frați și surori, Domnul vă oferă ocazii să simțiți și să împărtășiți dragostea Sa. Vă puteți ruga cu încredere ca Domnul să vă îndrume să-i arătați cuiva dragoste în numele Său. El răspunde rugăciunilor voluntarilor blânzi precum dumneavoastră. Veți simți dragostea lui Dumnezeu față de dumneavoastră și față de persoana căreia îi slujiți pentru El. Când ajutați copiii lui Dumnezeu în problemelor lor, problemele dumneavoastră vor părea mai ușor de rezolvat. Credința și speranța dumneavoastră vor fi întărite.

Cunosc personal exemple care dovedesc acest adevăr. De-a lungul vieții ei, soția mea a vorbit pentru Domnul și a slujit oamenilor pentru El. Așa cum am mai menționat, unul dintre episcopii noștri mi-a spus la un moment dat: „Sunt uluit. De fiecare dată când aud că o persoană din episcopie are probleme, mă grăbesc să ajut. Dar, până ajung, se pare că, de fiecare dată, soția dumneavoastră a fost deja acolo”. Acest lucru s-a întâmplat în toate locurile în care am locuit în 56 de ani.

Acum, ea poate rosti doar câteva cuvinte într-o zi. Este vizitată de oameni cărora le-a arătat dragoste în numele Domnului. În fiecare seară și dimineață, cânt imnuri alături de ea și ne rugăm. Eu trebuie să rostesc rugăciunile și să interpretez cântecele. Uneori o pot vedea mimând cuvintele imnurilor. Preferă cântecele pentru copii. Sentimentul care pare că îi place cel mai mult este rezumat în cântecul „Eu încerc să fiu ca Isus”¹¹.

Acum câteva zile, după ce am interpretat refrenul: „Cum vă iubește El, să vă iubiți. Prin tot ce faceți [încercați] mereu buni să fiți”, ea a spus încet, dar clar: „Încercați, încercați, încercați”. Cred că, atunci când Îl va vedea, își va da seama că Salvatorul nostru a pus numele Său în inima sa și că ea a devenit ca El. El o ajută în timpul greutăților ei acum așa cum vă va ajuta și pe dumneavoastră.

Vă depun mărturia mea că Salvatorul vă cunoaște și vă iubește. El vă cunoaște numele așa cum și dumneavoastră Îl știți pe al Lui. El vă cunoaște greutățile. El a avut parte de acestea. Prin ispășirea Sa, El a biruit lumea. Dacă vă doriți cu adevărat să luați numele Său asupra dumneavoastră, îi veți ajuta pe mulți alții cu poverile lor. Și, cu timpul, veți descoperi că Îl cunoașteți mai bine pe Salvator și că Îl iubiți mai mult. Numele Său va fi în inima dumneavoastră și va fi prezent constant în gândurile dumneavoastră. Este numele prin care veți fi chemați. Depun mărturie despre aceste lucruri, cu recunoștință pentru bunătatea Sa plină de dragoste față de mine, de cei dragi mie și față de dumneavoastră, în numele lui Isus Hristos, amin.