Unde mă va duce această alegere?
Facem alegeri mai bune dacă ne uităm la alternative și ne gândim: „Unde mă va duce această alegere?”.
Evanghelia restaurată a lui Isus Hristos ne încurajează să ne gândim la viitor. Explică scopul vieții muritoare și a realității vieții care va veni. Ne învață idei minunate despre viitor care ne îndrumă acțiunile de azi.
Cu toate acestea, noi toți cunoaștem persoane care sunt interesate doar de prezent: cheltuie azi, bucură-te azi și nu te gândi la viitor.
Prezentul și viitorul nostru vor fi mai fericite dacă suntem întotdeauna conștienți de viitor. Când luăm o hotărâre, ar trebui să ne întrebăm întotdeauna: „Unde mă va duce această alegere?”.
I.
Unele hotărâri sunt alegeri între a acționa și a nu acționa. Cu mulți ani în urmă, am auzit un exemplu de astfel de alegere la o conferință de țăruș din Statele Unite.
Locul era un frumos campus universitar. O mulțime de tineri studenți erau așezați pe iarbă. Vorbitorul care a descris această experiență a spus că se uitau la o veveriță frumoasă, cu o coadă mare și stufoasă, care se juca în jurul trunchiului unui copac frumos de esență tare. Uneori ea era pe pământ, alteori sus sau jos și în jurul trunchiului. Dar de ce atrăgea acea priveliște obișnuită o mulțime de studenți?
Întins și lungit pe iarba din apropiere era un câine din rasa setter irlandez. El reprezenta obiectul de interes al studenților iar veverița era obiectul lui de interes. De fiecare dată când veverița înconjura copacul și nu se mai vedea, câinele se târa, fără zgomot, în față, câțiva centimetri și apoi își relua poziția de aparentă indiferență. Acest lucru a captat atenția studenților. În liniște și nemișcați, privirea lor era fixată asupra evenimentului a cărui final devenea din ce în ce mai evident.
În cele din urmă, câinele a fost destul de aproape pentru a sări la veveriță și a o prinde în gură. Toți studenții au tresărit șocați și s-au grăbit să ia micuțul animal de la câine, dar era prea târziu. Veverița murise.
Oricine din acea mulțime ar fi putut avertiza veverița în orice moment, fluturându-și brațele sau strigând, dar nimeni nu a făcut-o. Ei au urmărit în timp ce rezultatul inevitabil se apropia din ce în ce mai mult. Nimeni nu a întrebat: „Unde va duce această alegere?”. Când lucrul previzibil a avut loc, toți s-au grăbit pentru a preveni rezultatul, dar a fost prea târziu. Regretul plin de lacrimi a fost tot ce au putut oferi.
Această povestire adevărată este într-un fel o pildă. Se aplică în cazul evenimentelor pe care le vedem în viața noastră și în viețile și circumstanțele din jurul nostru. În timp ce vedem amenințări care ar putea afecta anumite persoane sau lucruri pe care le iubim, avem alegerea de a vorbi, de a acționa sau de a nu face nimic. Ar trebui să ne întrebăm: „Unde mă va duce această alegere?”. Atunci când consecințele sunt imediate și serioase, nu ne putem permite să nu facem nimic. Trebuie să oferim avertismente adecvate sau să susținem eforturile de prevenire cât mai este timp.
Hotărârile pe care tocmai le-am descris implică faptul de a alege între a acționa și a nu acționa deloc. Mai frecvente sunt acele alegeri dintre a acționa într-un fel sau în altul. Acestea includ alegerile dintre bine și rău, dar, cele mai multe, sunt alegeri între două lucruri bune. Chiar și în această situație, trebuie să ne întrebăm: „Unde mă va duce această alegere?”. Facem multe alegeri între două lucruri bune, de multe ori în ceea ce privește modul în care ne vom petrece timpul. Nu este nimic rău în a juca jocuri video sau a trimite mesaje text sau a ne uita la televizor sau a vorbi la telefonul mobil. Dar fiecare dintre aceste activități implică ceea ce se numește „prețul ocaziei”, ceea ce înseamnă că, dacă ne petrecem timpul făcând un lucru, pierdem ocazia de a face altceva. Sunt sigur că puteți vedea că trebuie să măsuram cu grijă ce pierdem când ne petrecem timpul făcând o singură activitate, chiar dacă este o activitate bună.
Cu câțiva ani în urmă, am rostit o cuvântare intitulată „Bun, mai bun, cel mai bun”. În acea cuvântare, am spus: „Doar pentru că un lucru este bun nu este un motiv întemeiat pentru a-l face. Numărul lucrurilor bune pe care le putem face depășește cu mult timpul pe care-l avem la dispoziție pentru a le realiza. Unele lucruri sunt mai mult decât bune și acestea sunt cele cărora trebuie să le acordăm o atenție sporită în viața noastră… Trebuie să ne reținem de la a face unele lucruri bune pentru a putea alege altele mai bune sau pe cele mai bune”.1
Gândiți-vă la consecințele pe termen lung. Care este efectul asupra viitorului nostru al hotărârilor pe care le luăm în prezent? Aduceți-vă aminte de importanța dobândirii unei educații, studierea Evangheliei, înnoirea legămintelor noastre prin împărtășanie și participarea la rânduielile din templu.
II.
De asemenea, este important să ne întrebăm; „Unde mă va duce această alegere?” atunci când alegem modul în care ne etichetăm sau ne gândim la noi înșine. Cel mai important, fiecare dintre noi este un copil al lui Dumnezeu având ca potențial destin viața eternă. Toate celelalte etichete, inclusiv ocupația, rasa, trăsăturile fizice sau laudele care ni se aduc, sunt temporare sau neînsemnate din perspectiva eternității. Nu alegeți să vă etichetați sau să vă gândiți la voi dintr-o perspectivă care limitează un țel pe care v-ați putea strădui să-l realizați.
Dragi frați și surori, care vedeți sau care citiți ce spun aici, sper că știți de ce noi, conducătorii dumneavoastră, vă dăm învățăturile și sfaturile pe care vi le dăm. Noi vă iubim și Tatăl nostru Ceresc și Fiul Său, Isus Hristos, vă iubesc. Planul lor pentru noi este „marele plan al fericirii” (Alma 42:8). Acel plan și poruncile, rânduielile și legămintele Lor ne conduc către cea mai mare fericire și bucurie în această viață și în viața care va veni. Ca slujitori ai Tatălui și Fiului, noi învățăm și ne sfătuim așa cum Ei ne-au îndrumat prin Duhul Sfânt. Nu avem altă dorință decât să vorbim despre ceea ce este adevărat și să vă încurajăm să faceți ceea ce Ei au subliniat ca fiind calea către viața eternă, „cel mai mare dar dintre toate darurile lui Dumnezeu.” (Doctrină și legăminte 14:7).
III.
Iată un alt exemplu al efectului asupra viitorului pe care îl au hotărârile luate în prezent. Acest exemplu este despre alegerea de a face un sacrificiu în prezent pentru a realiza un obiectiv important în viitor.
La o conferință de țăruș din Cali, Columbia, o soră a spus cum ea și logodnicul ei doreau să se căsătorească în templu, dar atunci, cel mai apropiat templu era departe, în Peru. Timp îndelungat, au economist bani pentru biletele de autobuz. În cele din urmă, au urcat în autobuzul spre Bogotá, dar când au ajuns acolo, au aflat că toate locurile din autobuzul către Lima, Peru, au fost ocupate. Puteau merge acasă fără să se căsătorească sau să se căsătorească, dar nu în templu. Din fericire, mai era o alternativă. Puteau merge cu autobuzul spre Lima dacă erau dispuși să stea pe podeaua autobuzului întreaga călătorie de cinci zile și cinci nopți. Au ales să facă acest lucru. Ea a spus că a fost greu, chiar dacă unii călători i-au lăsat uneori să stea pe scaun, pentru a se putea întinde pe podea.
Ceea ce m-a impresionat în cuvântarea ei a fost declarația acestei surori că ea era recunoscătoare că ea și soțul ei au putut să meargă la templu în acest fel, deoarece acest lucru a schimbat ceea ce ei simțeau despre Evanghelie și ceea ce simțeau despre căsătoria în templu. Domnul i-a răsplătit cu progresul care rezultă din sacrificiu. Ea a observat, de asemenea, că acea călătorie de cinci zile la templu a contribuit mult mai mult la clădirea spiritualității lor decât mai multe călătorii la templu care au fost făcute fără sacrificii.
În anii care au trecut de când am auzit această mărturie, m-am întrebat cât de diferită ar fi fost viața tânărului cuplu dacă ar fi făcut altă alegere – să renunțe la sacrificiul necesar pentru a fi căsătoriți în templu.
Dragi frați, facem nenumărate alegeri în viață, unele mari și unele aparent mici. Gândindu-ne la trecut, putem vedea ce schimbare majoră au adus unele dintre alegerile noastre în viața noastră. Facem alegeri mai bune dacă ne uităm la alternative și ne gândim: „Unde mă va duce această alegere?”. În timp ce facem acest lucru, noi urmăm îndemnul președintelui Russell M. Nelson de a începe având în minte obiectivul.2 Pentru noi, obiectivul este mereu pe cărarea legămintelor spre templu, spre viața eternă, cel mai mare dar de la Dumnezeu.
Depun mărturie despre Isus Hristos și despre efectele ispășirii Sale și ale altor adevăruri ale Evangheliei Sale nepieritoare, în numele lui Isus Hristos, amin!