Numai în format digital
Vă împiedică trecutul să progresați?
Salvatorul a plătit deja prețul. Apucați mâna Sa și continuați să mergeți înainte.
Cu puțin timp în urmă, episcopul meu i-a invitat pe membrii din episcopia mea să se gândească la anumite slăbiciuni sau păcate pe care le-am putea lăsa simbolic la masa de împărtășanie ca Isus Hristos să le ia. Există păcate pe care le-am purtat cu mine pe parcursul vieții mele de tânăr adult, pe care am încercat să le înving, însă nu am reușit să le depășesc prin rugăciune sau puterea voinței proprii. În pofida progresului meu de-a lungul anilor, știam că trebuia să le depășesc pentru a putea continua să progresez.
În duminica de după invitația episcopului, am hotărât că aveam să-mi las doar unul dintre păcate la masa de împărtășanie, un simbol fizic al Salvatorului și al sacrificiului Său ispășitor. În timp ce mă pregăteam să iau din împărtășanie, mi-am adus aminte că fața de masă care o acoperea reprezenta îmbrăcămintea Sa de înmormântare și că pâinea și apa reprezentau trupul și sângele Său.
Cu sinceritate și cu toată inima, mi-am reînnoit legămintele făcute la botez și am spus o rugăciune în gând, cerând ajutorul Tatălui Ceresc și luându-mi angajamentul că voi abandona acest păcat. Apoi, s-a întâmplat ceva la care nu m-am așteptat niciodată: dorința mea de a păcătui a dispărut în totalitate. Am încercat aceasta încă de câteva ori și s-a întâmplat exact același lucru cu alte păcate. Sună prea frumos pentru a fi adevărat?
Voia mea să fie în acord cu voia Sa
În următoarea săptămână, știam ce păcat doream să abandonez la masa de împărtășanie, însă nu mă simțeam pregătit să renunț la acesta. Uitându-mă înapoi, îmi dau seama că inima nu îmi era acolo unde trebuia să fie. Nu fusesem suficient de sincer pentru a-mi lua angajamentul de a mă schimba. Însă, mi-am dat seama cât de mult L-a rănit păcatul meu pe Tatăl Ceresc. Știam că voia mea trebuia să fie în acord cu voia Sa și că trebuia să-mi centrez viața pe El pentru a deveni liber. Așa că am făcut tot ce am putut ca acest lucru să se întâmple.
Am evitat orice ispită care putea duce către acest păcat. Am schimbat modul în care îmi citeam scripturile în fiecare zi și am cugetat cu adevărat asupra lor și le-am pus în practică în viața mea. M-am concentrat asupra faptului de a fi sincer în angajamentul meu de a mă schimba și am căutat în fiecare zi să fac voia Domnului și nu a mea. L-am pus pe El pe primul loc, pentru că știam că nu puteam să abandonez acest păcat fără puterea ispășirii Salvatorului. Prin faptul că am continuat să-L pun pe El pe primul loc, am reușit să abandonez acest păcat la masa de împărtășanie. În sfârșit, eram liber de ceva ce îmi împiedicase progresul timp de foarte mulți ani.
Prin acest proces, m-am apropiat de Tatăl meu Ceresc și de Salvatorul meu. Mi I-am imaginat veghindu-mă în tot acești ani cu răbdare și dragoste – știind că, în cele din urmă, aveam să renunț la păcatele care mi-au împiedicat progresul spiritual. Și când aveam să fiu pregătit să renunț la ele, Isus Hristos avea să mă ridice – luându-mă de mână și oferindu-mi iertare și tărie. El deja mi-a oferit o cale prin care să devin liber de păcatele mele prin ispășirea Sa. El a plătit prețul pentru slăbiciunile, greșelile și păcatele mele. Doar trebuia să am încredere în El.
Puteți merge înainte
În această perioadă, am citit unele cuvinte ale vârstnicului Richard G. Scott (1928-2015), din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, care mi-au dat avântul de care aveam nevoie: „Dacă viața voastră este în dezordine și vă simțiți stânjeniți și nedemni…, nu vă îngrijorați. El deja știe toate aceste lucruri. El așteaptă ca voi să îngenuncheați cu umilință și să faceți primii pași. Rugați-vă pentru tărie… Rugați-vă pentru ca dragostea Salvatorului să se reverse în inima voastră”1.
Când am cântat „Eu mă minunez” (imnul meu preferat) în următoarea săptămână, fiecare cuvânt suna adevărat; într-adevăr m-am minunat – uimit de faptul că lucrurile cu care întâmpinam greutăți de peste un deceniu mi-au fost luate. Uimit de faptul că, prin puterea ispășirii Salvatorului, puteam să merg înainte. Că El poate să vindece toate păcatele și rănile și să nu lase vreo urmă a acestora. Că nu trebuia să-mi las trecutul să-mi împiedice progresul.
Mai am multe de învățat și biruit, însă, în viața mea, există un progres continuu. Simt mai multă bucurie și pace. Exprim mai multă recunoștință. Am ajuns să fiu mai aproape de Tatăl meu Ceresc și Salvatorul meu și să-mi întăresc mărturia despre Ei. În fiecare zi, când aleg să încerc din nou, ajung să fiu cu un pas mai aproape de Ei și de persoana care Ei știu că pot fi.