Mă rog ca El să ne întrebuințeze

Sharon Eubank

prima consilieră în Președinția generală a Societății de Alinare

Eforturile mici au, împreună, un impact mare, amplificând numeroasele lucruri pe care le facem individual ca ucenici ai lui Isus Hristos.

Această prăjitură din aluat foitaj și fistic este un semn de mulțumire. A fost făcută de familia Kadado, care, zeci de ani, a deținut trei brutării în Damasc, Siria. Când a venit războiul, o blocadă a împiedicat ca alimentele și proviziile să ajungă în partea lor de oraș. Familia Kadado a început să flămânzească. În cel mai greu moment al acestei situații disperate, organizația Caritatea Sfinților din Zilele din Urmă și câțiva angajați foarte curajoși de la Rahma Worldwide au început să servească zilnic o masă caldă, precum și lapte pentru copiii mici. După o perioadă dificilă, familia și-a reluat viața – precum și activitatea în brutăria lor – într-o țară nouă.

Recent, la Birourile Bisericii a sosit o cutie de prăjituri cu următorul mesaj: „Timp de mai bine de două luni, am reușit să primim mâncare de la bucătăria Rahma-[Caritatea] Sfinților din Zilele din Urmă. Fără ea am fi murit de foame. Vă rog să acceptați această… cutie cu prăjituri din magazinul meu ca un mic semn de mulțumire. Îl rog pe Dumnezeu Cel Atotputernic să vă binecuvânteze… în tot ce faceți”¹.

O prăjitură a recunoștinței și a aducerii aminte. Este pentru dumneavoastră. Tuturor celor care s-au rugat după ce au văzut un reportaj la știri, tuturor celor care s-au oferit voluntari în condiții nefavorabile sau celor care au donat cu amabilitate bani în fondul umanitar, având încredere că vor face un bine, vă mulțumesc.

Responsabilitatea divină de a avea grijă de cei săraci

Biserica lui Isus Hristos are responsabilitatea divină de a avea grijă de cei săraci.² Este unul dintre stâlpii lucrării de salvare și exaltare.³ Ceea ce era adevărat în zilele lui Alma este, cu siguranță, adevărat și pentru noi: „Și astfel, în starea lor de prosperitate, ei nu au alungat pe nimeni care era gol sau flămând, însetat sau bolnav, sau care nu primise îngrijire; și nu și-au îndreptat inimile către bogății; de aceea, ei erau darnici cu toți, bătrâni și tineri, sclavi sau liberi, bărbați și femei, fie că erau din afara Bisericii sau aparțineau Bisericii, neținând seama de nimic atunci când era vorba de o persoană în nevoie”⁴.

Biserica răspunde la această însărcinare într-o mare varietate de moduri, inclusiv:

slujirea pe care o facem prin intermediul Societății de Alinare, al cvorumurilor preoției și al claselor;
post și folosirea darurilor de post;
ferme pentru bunăstare și fabrici de conserve;
centre de primire pentru imigranți;
programe de asistență pentru cei din închisoare;
acțiuni umanitare ale Bisericii;
și aplicația JustServe, acolo unde este disponibilă, care oferă ocazii de slujire celor care doresc să fie voluntari.

Toate acestea sunt moduri, organizate prin intermediul preoției, în care eforturile mici au, împreună, un impact mare, amplificând numeroasele lucruri pe care le facem individual ca ucenici ai lui Isus Hristos.

Profeții se îngrijesc de întregul pământ

Profeții au responsabilitatea de a se îngriji de întregul pământ, nu doar de membrii Bisericii. Pot să vă spun din proprie experiență cât de personal și cu cât devotament își asumă Prima Președinție această responsabilitate. Pe măsură ce nevoile cresc, Prima Președinție ne-a îndemnat să ne sporim considerabil acțiunile umanitare. Ei sunt interesați de cele mai mari tendințe și de cele mai mici detalii.

Recent, le-am adus unul dintre halatele medicale de protecție pe care Beehive Clothing le-a cusut pentru a fi folosite în spitale în timpul pandemiei. În calitate de medic, președintele Russell M. Nelson a fost foarte interesat. Nu a dorit doar să-l vadă. A dorit să-l probeze – să verifice manșetele, lungimea și modul în care se lega la spate. Ne-a spus ulterior, cu emoție în glas: „Când vă întâlniți cu oamenii în însărcinările voastre, mulțumiți-le pentru postul, darurile și slujirea lor în numele Domnului”.

Raport umanitar

La îndemnul președintelui Nelson, vă ofer un raport despre reacția Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă la uragane, cutremure, strămutarea refugiaților – și chiar la o pandemie – datorită bunătății sfinților din zilele din urmă și a multor prieteni. Deși cele peste 1.500 de proiecte legate de COVID-19 au reprezentat cu siguranță cel mai mare obiectiv al ajutorului acordat de Biserică în ultimele 18 luni, Biserica a oferit, de asemenea, ajutor în 933 de dezastre naturale și crize ale refugiaților din 108 țări. Dar statisticile nu arată toată situația. Permiteți-mi să vă împărtășesc patru exemple scurte pentru a ilustra o mică parte din ceea ce se face.

Africa de Sud – ajutor în timpul pandemiei de COVID

Dieke Mphuti, în vârstă de 16 ani, din Welkom, Africa de Sud, și-a pierdut părinții cu ani în urmă, fiind nevoită să aibă grijă singură de trei frați mai mici. Întotdeauna a fost dificil pentru ea să găsească suficientă hrană, dar lipsa de provizii și carantina cauzată de COVID au făcut acest lucru aproape imposibil. Erau adesea înfometați, trăind doar din generozitatea vecinilor.

Într-o zi însorită din luna august a anului 2020, Dieke a fost surprinsă să audă o ciocănitură în ușa ei. Când a deschis-o, a văzut doi străini – un reprezentant al Bisericii de la biroul zonal din Johannesburg și un funcționar al Departamentului de Dezvoltare Socială din Africa de Sud.

Cele două organizații făcuseră un parteneriat pentru a duce alimente în gospodăriile aflate în situații de risc. Dieke s-a simțit ușurată când a văzut grămada de făină de porumb și alte alimente de bază, cumpărate din fonduri umanitare ale Bisericii. Acestea aveau să o ajute să își întrețină familia timp de câteva săptămâni, până când ar putea beneficia de un pachet cu ajutoare din partea guvernului.

Povestea lui Dieke este una dintre miile de astfel de experiențe care au loc în întreaga lume în timpul pandemiei de COVID, datorită donațiilor oferite de dumneavoastră.

Ajutor pentru afgani în Ramstein

Am văzut cu toții imaginile recente de la știri – mii de evacuați care au fost transportați cu avionul din Afganistan. Mulți au sosit la bazele aeriene sau în alte locuri temporare din Qatar, Statele Unite, Germania și Spania, înainte de a-și continua drumul spre destinațiile lor finale. Nevoile lor au fost imediate, iar Biserica a ajutat cu provizii și voluntari. La baza aeriană Ramstein din Germania, Biserica a oferit donații mari constând în scutece, lapte praf pentru copii, alimente și încălțăminte.

Unele dintre surorile de la Societatea de Alinare au observat că multe femei afgane foloseau cămășile soților lor pentru a-și acoperi capul, deoarece voalurile lor tradiționale fuseseră rupte în frenezia de la aeroportul din Kabul. Într-un gest de prietenie care a depășit orice graniță religioasă sau culturală, surorile de la Episcopia Unu, Ramstein, s-au adunat pentru a coase haine tradiționale musulmane pentru femeile afgane. Sora Bethani Halls a spus: „Am auzit că femeile aveau nevoie de haine pentru rugăciune iar noi coasem pentru ca ele să se poată simți [confortabil] în timp ce se roagă”⁵.

Ajutor pentru cutremurul din Haiti

Următorul exemplu arată că nu trebuie să fii bogat sau bătrân pentru a fi un instrument în a face bine. Marie „Djadjou” Jacques, în vârstă de 18 ani, este din Ramura Cavaillon din Haiti. În luna august, când cutremurul devastator a lovit în apropierea orașului ei, casa familiei ei a fost una dintre zecile de mii de clădiri care s-au prăbușit. Este aproape imposibil să ne imaginăm disperarea de a ne pierde casa. Dar, în loc să cedeze în fața acestei disperări, Djadjou – în mod incredibil – s-a concentrat asupra celorlalți.

A văzut o vecină în vârstă care avea probleme și a început să aibă grijă de ea. I-a ajutat pe ceilalți să îndepărteze molozul. În pofida epuizării, s-a alăturat altor membri ai Bisericii pentru a distribui alimente și truse de igienă. Povestea lui Djadjou este doar unul dintre multele exemple puternice de slujire înfăptuite de tineri și tineri adulți care se străduiesc să urmeze exemplul lui Isus Hristos.

Ajutor pentru victimele inundațiilor în Germania

Cu doar câteva săptămâni înainte de cutremur, un alt grup de tineri adulți a slujit în mod asemănător de cealaltă parte a Oceanului Atlantic. Inundațiile care au măturat Europa de Vest în luna iulie au fost cele mai grave din ultimele decenii.

În cele din urmă, când apele s-au retras, un comerciant din districtul Ahrweiler, Germania, situat pe malul râului, a analizat pagubele și a fost absolut copleșit. Acest om umil, un catolic devotat, a șoptit o rugăciune pentru ca Dumnezeu să trimită pe cineva să îl ajute. Chiar în dimineața următoare, președintele Misiunii Frankfurt, Germania, Dan Hammon, a sosit pe stradă cu un mic grup de misionari care purtau veste galbene Helping Hands (Mâini care ajută). Apa ajunsese până la trei metri pe pereții magazinului comerciantului, lăsând în urmă un strat adânc de noroi. Voluntarii au curățat noroiul, au îndepărtat mocheta și rigipsul și au pus totul grămadă în stradă pentru a fi colectat. Comerciantul bucuros a lucrat alături de ei ore întregi, uimit că Domnul a trimis un grup de slujitori ai Săi pentru a-i răspunde la rugăciune – și în 24 de ore!⁶

„Așadar, mă rog ca El să ne întrebuințeze”

Vorbind despre eforturile umanitare ale Bisericii, vârstnicul Jeffrey R. Holland a remarcat: „Rugăciunile primesc răspuns… de cele mai multe ori… prin faptul că Dumnezeu întrebuințează alți oameni. Așadar, mă rog ca El să ne întrebuințeze. Mă rog să fim răspunsul rugăciunilor altor persoane”⁷.

Frați și surori, prin slujirea, donațiile, timpul și dragostea dumneavoastră, ați fost răspunsul la atât de multe rugăciuni. Și, totuși, mai sunt atât de multe de făcut. În calitate de membri botezați ai Bisericii, am făcut legământ să avem grijă de cei aflați la nevoie. Eforturile noastre individuale nu necesită neapărat bani sau deplasarea în locuri îndepărtate⁸; ele necesită însă călăuzirea Spiritului Sfânt și o inimă dornică să spună Domnului: „Iată-mă, trimite-mă!”⁹.

Un an de îndurare al Domnului

În Luca 4 este consemnat că Isus a venit la Nazaret, unde fusese crescut, și S-a ridicat în sinagogă să citească. Era aproape de începutul slujirii Sale în viața muritoare și El a citat un fragment din cartea Isaia:

„Duhul Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns să vestesc săracilor Evanghelia; M-a trimis să tămăduiesc pe cei cu inima zdrobită, să propovăduiesc robilor de război slobozirea, și orbilor căpătarea vederii; să dau drumul celor apăsați,

și să vestesc anul de îndurare al Domnului…

Astăzi s-au împlinit cuvintele acestea din scriptură, pe care le-ați auzit”¹⁰.

Depun mărturie că scriptura se împlinește și în timpul nostru. Depun mărturie că Isus Hristos a venit să vindece pe cei cu inima zdrobită. Evanghelia Sa este pentru a reda orbilor vederea. Biserica Sa este pentru a propovădui robilor de război slobozirea, iar ucenicii Săi din întreaga lume se străduiesc să le dea drumul celor apăsați.

Permiteți-mi să închei prin a repeta întrebarea pe care Isus i-a adresat-o apostolului Său Simon Petru: „Mă iubești?”¹¹. Esența Evangheliei este cuprinsă în modul în care răspundem la această întrebare și în a „paște oițele [Sale]”¹². Cu multă pioșenie și dragoste pentru Isus Hristos, Învățătorul nostru, invit pe fiecare dintre noi să facem parte din slujirea Sa măreață și mă rog ca El să ne întrebuințeze. În numele sacru al lui Isus Hristos, amin.