Sauaina
Ae Faapefea pe afai Ou te Manatu o le Sauaga o A’u le Pogai?

“Ae Faapefea pe afai Ou te Manatu o le Sauaga o A’u le Pogai?” Fesoasoani mo Ē Ua Afaina (2018).

“Ae Faapefea pe afai Ou te Mafaufau o le Faatautala/Sauaina o A’u le Pogai?” Fesoasoani mo Ē Ua Afaina

Ae faapefea pe afai ou te manatu o le sauaga o a’u le pogai?

Afai o oe sa afaina i sauaga, e le o oe le pogai o le mea na tupu. E le afaina po o fea sa e i ai, le mea sa e fai atu ai pe sa e faia, laei sa e laeiina, pe o le a le mea sa tupu i luma atu. I lona talanoa ai i ē ua afaina i sauaga, sa saunoa atu Elder Richard G. Scott o le Korama a Aposetolo e Toasefululua, “Ou te matuā tautino atu pe a e mafatia i ni amioga sauā, … e le tusa ai ma lou loto, e le pa’ū ia te oe le leaga ma e le tatau ona ia te oe se lagona tausalaina” (“Faamaloloina o Mailaila Matuiā o le Saunoa,” Liahona, Iulai 1992).

E le o Oe e Mafua Ai

A o taumafai isi e faatalitonu oe o le sauaga e le i mafua ia te oe, ae o le mea masani lava le talitonu o oe lava e mafua ai le mea ua tupu.

O nisi o mafuaaga e ono lagona ai e ē ua afaina o i latou e mafua ai e aofia ai mea nei:

  • Sa tuuaia i latou e pepelo.

  • Sa ta’u atu ia i latou o latou e mafua ai.

  • E manatu i latou sa ono mafai pe sa tatau ona latou taofia.

  • O le tagata solitulafono sa taufaasesē.

  • O le tagata solitulafono sa faia ia foliga mai o le sauaga sa manao ai pe sa faaosofia e lē ua afaina.

  • E lagona e i latou sa latou faia se mea e faamalosia ai.

  • Sa manatu i latou o se amioga masani.

  • Sa lē iloa e i latou o le sauaga le mea lae na tupu.

  • Sa tata’ia i latou e talitonu e tatau ona salamo, e peiseai o latou ua agasala ona ua faatautalaina/sauaina.

E le afaina po o a ou lagona po o a mea ua ta’u atu ia te oe, e le tuuaia oe mo amioga a isi.

E Le o Oe e Tuuaia

I tulaga o sauaga, ua faaaoga e le tagata solitulafono lona saolotoga e faamanu’alia ai oe. E le o sau matafaioi le filifiliga sa faia e se isi tagata.

I se saunoaga i le faigalotu a le BYU, sa faia ai e Polofesa Benjamin M. Ogles le faatusatusaga lenei:

“E tau manatunatu nisi pe sa faia e i latou se mea sese e tauia ai i lea tulaga. E fesiligia e nisi o latou lava uiga ma tau manatunatu pe sa latou faia se mea e faamalosia ai le isi tagata e lē amanaiaina o latou manaoga—e pei sa latou valaauliaina lea amioga. Aemaise lava pe afai sa latou faia nisi filifiliga i lea lava vaitaimi o le faalavelave lea ua latou vaai atu nei i ai e ono fesiligia, latou te ono manatu ai atonu e mafua ia i latou se vaega o le mea na tupu ia i latou. Ae e lē o sau matafaioi lena mea e te le i malie i ai! O le fatu lea o le faitalia.

“Sei ou faaali atu i se aafiaga faaletagata lava ia. I le 1990 sa siitia atu lo matou aiga i se nuu laitiiti lava i le sautesasae o Ohaio e ta’ua O le Laugatasi. I le po muamua lava, sa osofa’ia e se tasi le matou taavale ma ave mea uma lava sa matou mananao e tuu. Ina ua ou iloaina le gaoiga, sa i ai ni nai manatu sa oo vave mai lava i le mafaufau:”

“’Pe ana faapea lava sa ou faatuina le taavale latalata i le fale ma mamao mai le aualatele.’

“’O a’u e mafua ai; sa tatau ona ou lokaina faitotoa o le taavale.’

“’Oka so’u manatu faatauvaa ua ou manatu ai ua matou saogalemu auā ua na o se taulaga laitiiti ma maotua lenei.’

“’Pe ana ou mataala tele atu, semanu e mafai ona ou puipuia lenei mea mai le tupu.’

“O outou tagai mai i lo’u avea ma a’u matafaioi le sala sa faia e se isi tagata? E lē afaina po o fea ou te faatuina ai le taavale, po o lo’u manatu faatauvaa, pe sa ou lokaina foi faitotoa pe leai, e leai se aia a se isi e avea ai mea mai la’u taavale e aunoa ma la’u faatagana. E le o sa’u matafaioi le gaoiga. Ae peitai sa vave lava ona ou avea le tuuaiga auā sa ou vaai faalemafaufau i mea sa ou manatu sa tatau ona ese lo’u faiga” (“Agency, Accountability, and the Atonement of Jesus Christ: Application to Sexual Assault” [Brigham Young University devotional, Ian. 30, 2018], 5–6, speeches.byu.edu).

I le Tusi a Mamona tatou te aoao ai, “O soo se tasi na te faia le amioletonu, e faia e ia ia te ia lava; aua faauta, ua outou saoloto” (Helamana 14:30; faaopoopo faatusilima)

Afai o oe o sē ua afaina, e le o oe le pogai. E lē tuuaia oe mo amioga a isi e tusa lava po o le a le tulaga, ma e mafai le faamalologa e ala i le Faaola o Iesu Keriso.

Punaoa a le Nuu ma le Ekalesia

(O nisi o punaoa o loo lisiina atu i lalo e le i fausia, tausia, pe pulea e Le Ekalesia a Iesu Keriso o le Au Paia o Aso e Gata Ai. E ui o nei anomea ua faamoemoe e avea o ni punaoa faaopoopo, ae e le faamaonia e le Ekalesia ni anotusi e le ogatusa ma ona aoaoga faavae ma aoaoga.)

Tusiga e Faatatau I Ai