Fa’ahina’arora’a i te ta’ata nō tōna iho ’āpeni
Nāhea vau e nehenehe ai e pāturu i te mau melo ’e i tō rātou ’utuāfare e fa’aruru nei i te fa’aturumara’a ’aore rā i te mau mana’o ’ōnohi ?


« Nāhea vau e nehenehe ai e pāturu i te mau melo ’e i tō rātou ’utuāfare e fa’aruru nei i te fa’aturumara’a ’aore rā i te mau mana’o ’ōnohi ? » Te fa’ahina’arora’a ta’ata nō tōna iho ’āpeni : Feiā fa’atere o te ’Ēkālesia (2020)

« Nāhea vau e nehenehe ai e pāturu i te mau melo ’e i tō rātou ’utuāfare e fa’aruru nei i te fa’aturumara’a ’aore rā i te mau mana’o ’ōnohi ? » Te fa’ahina’arora’a ta’ata nō tōna iho ’āpeni : Feiā fa’atere o te ’Ēkālesia

Nāhea vau e nehenehe ai e pāturu i te mau melo ’e i tō rātou ’utuāfare e fa’aruru nei i te fa’aturumara’a ’aore rā i te mau mana’o ’ōnohi ?

Te aroha ’e te ti’aturi

Te mau ta’ata ’o tē nā roto nei i te fa’ahina’arora’a ta’ata nō tō rātou iho ’āpeni ’aore rā ’o tē parau nei ia rātou ’ei homo’āpeni, e nehenehe roa rātou e topa i roto i te fa’aturumara’a ’aore rā te ’ōnohi. Nō te mau ta’ata fa’aturuma ’e ’aore rā ’o tē feruri nei i te ’ōnohi, e mea tītauhia ’ia ’ite rātou ē tē herehia nei rātou ’e ’ia fārerei atu i te hō’ē tahu’a manava ’aravihi. Te mau mana’o fa’aturumara’a, e mau mana’o pāpū ïa ’o tē nehenehe e riro mai ’ei mea teimaha mau ’e te ha’aparuparu.

Tē parau nei Elder Jeffrey R. Holland ma te aumihi nō te feiā e ’aro nei i te fa’aturumara’a :

« Noa atu ā tō ’outou mau fifi, tō’u mau taea’e ’e mau tuahine—i te ferurira’a anei ’e ’aore rā i te manava ’e ’aore rā i te tino ’e ’aore rā i te tahi atu huru—’eiaha e ma’iti ’ia pāto’i i te faufa’a rahi o te orara’a ma te fa’ahope i te reira ! ’A ti’aturi i te Atua. ’A tāpe’a tāmau i tōna here. ’Ia ’ite mai ’outou ē tē vai ra te mahana e hiti mai te po’ipo’i ’ana’ana ’e e horo ’ē atu te mau ata rumaruma o te tāhuti nei. E feruri paha tātou ē e au tātou ‘mai te ’āu’a pararī’, mai tā te pāpa’i Salamo i parau ra, e ti’a ia tātou ’ia ha’amana’o ē, tei roto tāua ’āu’a ra i te rima o te potera hanahana » (« Mai te hō’ē ’āu’a i pararī ra », Liahona, Novema 2013, 42).

Te mau mauiha’a ’e te mau mātēria

’Ia tae ana’e te mau mana’o fa’aturumara’a i ni’a i te fāito mana’o ’ōnohi, e mea faufa’a rahi roa ’ia paraparau i te tahi ta’ata. Te mau ta’ata e hina’aro ’ōnohi tō rātou, e māuiui rahi tō rātou i te pae tino, i te pae ferurira’a, ’aore rā i te pae manava ; e mea pinepine rātou i te vai ’ōtahi noa ; ’e e riro ē, e feruri rātou ’aita tā rātou e rāve’a fa’ahou nō a muri a’e. E nehenehe rātou e mana’o ē, ’aita e rāve’a ’ē atu nō te fa’a’ore i te māuiui maori rā nā roto i te ha’apohera’a ia rātou iho. E mea pinepine te pohe ’ōnohi i te mana’ohia, i te ferurihia, ’e i te feruri-fa’ahou-hia nā ni’a iho hou ’a tāmatahia ai. I roto i te reira taime māna’ona’ora’a, e nehenehe te ravera’a i te hō’ē ’ohipa e fa’aora iāna.

  • Te mau rēni tauturu taime fifi.

  • E nehenehe te mau tahu’a fa’aa’o ’e te mau pū utuutura’a ma’i e tauturu i te mau ta’ata nō te ’aro i te fa’aturumara’a.

  • Te mau mātēria nō ni’a i te ’ōnohi, mai te Thoughts of Suicide [mau mana’o ’ōnohi], e nehenehe te reira e ’itehia i roto i te Life Help and Self-Reliance [Tauturu i te orara’a ’e te fa’anava’ira’a iāna iho] i ni’a ia ChurchofJesusChrist.org ’aore rā i roto i te fa’anahora’a ’āfa’ifa’i Vaira’a buka ’evanelia.

  • ’A hi’o i te video « Understanding Suicide [Te māramaramara’a i te ’ōnohi] » nō te ha’api’i e aha tē rave nō te ārai i te ’ōnohi ’e nō te tauturu i muri a’e i te mo’era’a.

  • E ha’amata te āraira’a ’ōnohi nā roto i te ’itera’a i te mau tāpa’o fa’aara. Nō te hō’ē tāpura nō te mau tāpa’o fa’aara, ’a haere atu i ni’a i te American Foundation of Suicide Prevention [Pū fa’aarara’a marite nō te ’ōnohi].

  • Mai te mea e ’itehia ē e mea huru ataata te vaira’a o te hō’ē ta’ata, te ’ohipa maita’i a’e tē nehenehe e rave ’o te paraparaura’a ïa ia rātou nō ni’a i te reira. E mea huru ’ē ri’i paha ’aore rā ’aita e peu, terā rā, ’ia topa te ta’ata i roto i te ’aravī, tōna hina’aro rahi, ’o te hō’ē ïa ta’ata nō te paraparau atu, hō’ē ta’ata e tauturu mai ia rātou nā roto i tō rātou mau mana’o i te ferurira’a ’e i te ’ā’au. E mea fifi paha teie mau ’āparaura’a, terā rā, e mea faufa’a roa nō te tāmarū i te mau mana’o vai ’ōtahi ’e te ti’aturi ’ore, ’o tē nehenehe e arata’i atu i te ’ōnohi.

Nene’i