Fa’ahina’arora’a i te ta’ata nō tōna iho ’āpeni
E aha te parau a’o nō te aumi’i pae ’āpeni ?


« E aha te parau a’o nō te aumi’i pae ’āpeni ? » Te fa’ahina’arora’a ta’ata nō tōna iho ’āpeni : Feiā fa’atere o te ’Ēkālesia (2020)

« E aha te parau a’o nō te aumi’i pae ’āpeni ? » Te fa’ahina’arora’a ta’ata nō tōna iho ’āpeni : Feiā fa’atere o te ’Ēkālesia

E aha te parau a’o nō te aumi’i pae ’āpeni ?

Ora i te hō’ē orara’a vi’ivi’i ’ore

« ’Aita ’outou i ’ite ē ’o te hiero ’outou o te Atua, ’e tē pārahi ra te Vārua o te Atua i roto ia ’outou na ? » (1 Korinetia 3:16).

E tao’a hōro’a tō tātou tino nō ’ō mai i te Atua ra. E hōro’a mai te reira i tō tātou vārua i te hō’ē rāve’a nō te ’ite i te ao tāhuti nei. E tāviri te reira nō tō tātou fāito fa’ateiteira’a. E riro te ha’api’ira’a i te ha’avī i tō tātou tino ’ei tuha’a faufa’a nō te riro mai tō tātou mau Metua i te ao ra te huru. E tītauhia te taime, te ’ohipa, ’e te fa’a’oroma’i nō te ha’avīra’a, terā rā e hope’ara’a mure ’ore tō te reira.

’Ua fa’aue mai te Atua ia tātou ’ia « ’ua tāvaha [i tō tātou] mau hina’aro pae tino ato’a, ’ia fa’a’īhia [tātou] i te aroha » (Alama 38:12).

’Ua riro te orara’a i te ture nō te vi’ivi’i ’ore ’ei puna nō te mau ha’amaita’ira’a rarahi. Mai tā te peresideni Marion G. Romney i fa’ahiti : « ’Ia feruri au ’aita e ha’amaita’ira’a e mea ’ana’anatae a’e tātou ’ia hina’aro i te mau ha’amaita’ira’a tei fafauhia i te feiā mā ’e te vi’ivi’i ’ore. ’Ua fa’a’ite mai Iesu i te mau utu’a pāpū maita’i nō terā ’e terā mau maita’i ma te fa’aherehere rā i tei rahi roa a’e, i tā’u hi’ora’a, nō tei mā te ’ā’au, ’inaha nā ’o mai ra ’oia ē, e ’ite rātou i te Atua’ (Mataio 5:8). E’ita rātou e ’ite noa i te Fatu, e tupu ato’a rā te au māite o te ’utuāfare i mua i tōna aro.

« Teie ho’i […] te fafau a te Fa’aora : ‘’Ia fa’a’una’una noa te tai’ata ’ore i tō ’outou mau ferurira’a i te mau taime ato’a ; ’ei reira tō ’outou ti’aturira’a e pūai roa ai i mua i te aro nō te Atua’ (PH&PF 121:45) » (« Trust in the Lord », Ensign, Mē 1979, 42).

’Ua riro te orara’a i te pae nō te ’āpeni ’ei tuha’a faufa’a rahi nō te ta’ata nei ’e ’ua riro ato’a ’ei tumu nō te mau hia’ai e tano ’ia tāvahahia. Noa atu ā teie mau mana’o pūai, tē vai nei te feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei ’o tē ha’apa’o nei i te ture mōrare a te Fatu i roto i te mau matahiti e rave rahi.

’Ua rave teie mau ta’ata i te hō’ē fafaura’a pāpū e ora i te hō’ē orara’a vi’ivi’i ’ore ’e ’ia ’ape i te mau mea ato’a ’o tē fa’aiti i te āraira’a hia’ai. Ta’a ’ē noa atu te reira, ’ua tāvini ta’a ’ē rātou ia vetahi ’ē, i roto iho ā rā i te fa’anahora’a nō te ’Ēkālesia. Nā roto i te reira, ’ua ’itehia ia rātou te ’oa’oa, te poupou ’e te hau.

E mea ti’a i te mau metua ’ia ha’api’i i tā rātou mau tamari’i

E hina’aaro te mau tamari’i ’e te feiā ’āpī i te tauturu a te mau metua ’e a te feiā pa’ari ti’aturihia nō te ha’api’i mai ’e nō te hāro’aro’a i te orara’a pae ’āpeni i roto i tōna huru hanahana : « E hōpoi’a mātāmua nā te mau metua te ha’api’ira’a i tā rātou mau tamari’i i te parau nō te ’āpeni. Mai te mea e ha’api’ihia teie parau tumu ma te parauti’a ’e te māramarama i roto i te ’utuāfare, e tauturu te reira i te feiā ’āpī ’ia ’ape i te mau hara mōrare teimaha.

« ’Ua rave ana’e te fare ha’api’ira’a i te hō’ē ha’api’ira’a nō te ’āpeni, e ti’a i te mau metua ’ia ara ē ’ua tū’ati te mau arata’ira’a i hōroa’hia i tā rātou mau tamari’i i ni’a i te mau ture mōrare ’e mau peu tumu » (« Te ha’api’ira’a nō ni’a i te ’āpeni », Buka arata’i rahi : Te tāvinira’a i roto i te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, 38.6.14).

Te tāmatamatara’a i rāpae’au i te fa’aipoipora’a

’Ua riro te tāmatamatara’a i te parau nō te ’āpeni i rāpae’au i te fa’aipoipora’a ’ei hara teimaha.

« Te ture nō te vi’ivi’i ’ore a te Fatu ’o teie ïa :

  • Te ha’apaera’a i te ta’otora’a i te ta’ata i rāpae i te fa’aipoipora’a tāne ’e vahine mai te au i te ture a te Atua.

  • Te ha’apa’ora’a i tōna fa’aipoipora’a.

« ’Ua ’ōpuahia te hereherera’a i rotopū i te tāne ’e te vahine fa’aipoipo ’ia riro ’ei ’ohipa nehenehe ’e te mo’a. ’Ua ha’amauhia te reira e te Atua nō te hāmanira’a i te mau tamari’i ’e nō te fa’a’itera’a i te here i rotopū i te tāne ’e te vahine fa’aipoipo.

« ’O te tāne noa ’e tāna vahine tei fa’aipoipo ti’a i mua i te ture ’ei tāne fa’aipoipo ’e ’ei vahine fa’aipoipo, tē ta’oto te tahi i te tahi. I te hi’ora’a a te Atua, e mea faufa’a roa te māra’a mōrare. E ’ōfatira’a teimaha mau te ’ōfatira’a i te ture nō te vi’ivi’i ’ore (hi’o Exodo 20:14 ; Mataio 5:28 ; Alama 39:5). Tē hāmani ’ino nei te feiā i roto i te reira i te mana mo’a tā te Atua i hōro’a nō te fa’atupu i te ora » (« Te vi’ivi’i ’ore ’e te ha’apa’o-maita’i-ra’a i tōna fa’aipoipora’a », Buka arata’i rahi, 38.6.5).

« Tē ’ōpani nei te mau fa’auera’a a te Atua i te mau peu vi’ivi’i, e ta’ata fa’ahina’aro ānei i te ta’ata nō tōna iho ’āpeni ’aore rā ’aita. E paraparau te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia i te mau melo tei ’ōfati i te ture nō te vi’ivi’i ’ore. E tauturu te feiā fa’atere ia rātou ’ia māramarama pāpū i te parau nō te fa’aro’o ia Iesu Mesia ’e tāna tāra’ehara, te fa’anahora’a nō te tātarahapa, ’e te ’ōpuara’a nō te orara’a i ni’a i te fenua nei. E riro te hō’ē ’āpo’ora’a nō te ti’ara’a melo i te fa’atupuhia nō teie peu ’ōfatira’a ture nō te vi’ivi’i ’ore (hi’o [Buka arata’i rahi,] 38.6.5). E nehenehe te reira e fa’a’orehia nā roto i te tātarahapara’a mau » (« Te fa’ahina’arora’a ta’ata nō tōna iho ’āpeni ’e te peu nō te reira », Buka arata’i rahi, 38.6.12).

Nene’i