Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 2: To tatou Faaora, o Iesu Mesia


Pene 2

To tatou Faaora, o Iesu Mesia

« Ia vai matamua roa i roto i to outou feruriraa, i teie nei e i te mau taime atoa e, o Iesu te Mesia, te Tamaiti a te Atua ora tei haere mai i roto i te ao nei no te pûpû i to’na ora ia ora tatou. Tera te parau mau, e e mea faufaa mau. I ni‘a i te reira to tatou faaroo e patuhia ai ».

No roto mai i te oraraa o Joseph Fielding Smith

Ei Aposetolo, ua haapa‘o maitai te peresideni Joseph Fielding Smith i to’na piiraa ia riro ei « ite papû no te i‘oa no te Mesia i roto i te ao paatoa nei » (PH&PF 107:23). Ua parau oia : « Te tamata nei au i te here Ia’na, to tatou Faaora, hau atu i te tahi atu mau mea atoa. E hopoi‘a te reira na’u. Te ratere nei au i tera e tera vahi o teie fenua ei ite taa ê No’na. Eita ta’u e nehenehe e riro ei ite taa ê no Iesu Mesia mai te mea e, aita e vai ra i roto ia’u te iteraa hope e te ti‘a e, e Tamaiti Oia na te Atua e e Ora ho‘i no to te ao nei ».1

Ei Metua tane, ua haapa‘o maitai te peresideni Smith i ta’na hopoi‘a no te faaite papû no te Faaora. I te 18 no tiurai 1948, ua faatae oia i te hoê rata i ta’na na tamaiti o Douglas e o Milton, o te tavini ra ei misionare rave tamau. Ua papa‘i oia :

« I te tahi mau taime e parahi au e e feruri, e i roto i ta’u tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a, e feruri au i te misioni a to tatou Fatu, i te mea ta’na i rave no’u, e ia tae ana‘e mai teie mau mana‘o i roto ia’u, e parau vau ia’u iho e, eita ta’u e nehenehe e haapa‘o ore ia’na. Ua here oia ia’u i te here hope roa, mai ta’na i here i te mau taata atoa, o ratou ihoa râ e tavini nei ia’na, e e mea ti‘a ia’u ia here ia’na i te taatoaraa o to’u here, noa’tu e, e ere i te here hope roa, atira noa pai. E mea faahiahia mau. Aita vau i ora i te anotau o to’u Faaora ; aita oia i haere tino roa mai ia’u nei. Aita vau i ite ia’na. Aita to’na Metua e o’na iho i mana‘o e, e mea titauhia ia horo‘a mai ia’u i te hoê haamaitairaa rahi mai teie. Tera râ, aita i titauhia. Ua ite au e tei ô nei oia. Ua ite au e, ua haamaramarama te Varua Maitai i to’u feruriraa e ua heheu mai ia’na ia’u nei, ia ti‘a ia’u ia here i to’u Faaora, ua ti‘aturi vau, e ua putapu ho‘i, e parau mau te reira, e i te maitai hau atu i te tahi atu mau mea i roto i teie oraraa. Ahiri e rave‘a ê atu, ua ere ïa vau i te reira. Ua hinaaro vau ia vai haapa‘o noa ia’na. Ua ite au e ua pohe oia no’u, no outou e no te mau taata atoa, ia ora faahou tatou na roto i te ti‘a-faahou-raa. Ua ite au e, ua pohe oia ia faaorehia ta’u mau nevanevaraa, ta’u mau hara, e ia tamâhia i te reira. Auê teie here i te faahiahia e. No teie ho‘i iteraa, nahea atura ïa e ti‘a ai ia’u ia rave noa’tu i te tahi mea ê maoti râ, te hereraa ia’na, to’u Faaora. Te hinaaro nei au i ta’u mau tamaroa i roto i te aua misioni ia putapu atoa mai teie te huru. Te hinaaro nei au i ta’u mau tamarii e ta’u mau mootua ia putapu mai teie te huru, e ia ore roa ho‘i e hahi ê i te e‘a o te parau mau e te parau-ti‘a ».2

Ua faati‘a te hoê o te mau tamaiti a te peresideni Smith e :

« Pinepine matou te mau tamarii i te faaroo ia’na ia parau e, ‘Ahiri pai te taata i te ao nei e haro‘aro‘a noa a‘e i te mau tamataraa, te mau ati, te mau hara i ravehia e to tatou Fatu i ni‘a ia’na iho ei maitai no tatou’. I te mau taime atoa e faahiti oia i te reira, e tahe mai te roimata i roto i to’na na mata.

« [I te hoê taime] o vau ana‘e te parahi ra i piha‘iho i to’u metua tane i roto i ta’na piha ohiparaa, ua ite a‘era vau e, tei roto oia i te feruriraa hohonu. Aita vau i hinaaro ia tapu i te muhu ore, e i te pae hopea râ, ua parau maira oia. ‘E ta’u tamaiti e, ahani oe i piha‘iho ia’u i te mahana maha i ma‘iri a‘enei a putuputu ai au e to’u mau Taea‘e i roto i te hiero. Auê, ahiri oe i faaroo ia ratou i te faaiteraa i to ratou here no to ratou Fatu e to ratou Faaora, o Iesu Mesia !’ I muri iho, taupe a‘era oia i to’na upoo i raro, tahe maira te roimata mai roto mai i to’na mata e topata’tura i ni‘a i to’na ahu. I muri iho, i muri a‘e tau tetoni, ma te ore e afa‘i i to’na upoo i ni‘a, tera râ, ma te faaha‘uti i to’na upoo i muri e i mua, na ô mai nei e, ‘Auê, auê to’u here i to’u Fatu e to’u Faaora o Iesu Mesia ! »3

Te mau haapiiraa a Joseph Fielding Smith

1

O Iesu Mesia te Tamaiti Fanau Tahi a te Atua e te Ora no to te ao nei.

Ma te papû e te puai e roaa ia’u, te parau atu nei au e, te ti‘aturi nei tatou i te Mesia. Te farii u‘ana nei tatou ia’na ei Tamaiti na te Atua e ei Ora no to te ao.4

Hōho’a
Christ, dressed in white, is portrayed as a shepherd. He is holding a dark colored lamb while many light colored sheep follow behind him. Illustrating the parable of the lost lamb, this canvas giclée depicts a flock of white sheep grazing on a grassy hill beside a stream. Clothed in a white robe with a crown of light on his head, Christ stands as the good shepherd, compassionately caring for the black lamb cradled in his arms. (Matthew 18:11-14).

« Ua faatumuhia te mau mea atoa i roto e ati a‘e i te Fatu ia Iesu Mesia, te Ora no to te ao nei ».

Ua ite tatou e, tei roto te faaoraraa i te Mesia ; oia te Tamaiti Matahiapo a te Metua Mure ore ; ua ma‘itihia oia e ua faatoro‘ahia i roto i te mau apooraa i te ra‘i ra no te faatupu i te taraehara hope ore e te mure ore ; ua fanauhia mai oia i te ao nei ei Tamaiti na te Atua ; e ua hopoi mai oia i te ora e te tahuti ore i te maramarama na roto i te evanelia.

Te ti‘aturi nei tatou ma te papû hope roa e, ua haere mai te Mesia no te hoo faahou mai i te taata i te pohe tahuti e i te pohe varua tei tuuhia mai i te ao nei na roto i te hi‘araa o Adamu e ua rave oia i ni‘a ia’na iho i te mau hara a te mau taata atoa ia au i te tatarahapa… 

Te ti‘aturi nei tatou e, no te aroha e ora ai tatou hope noa’tu to tatou itoito atoa [a hi‘o 2 Nephi 25:23], e ma te patu i ni‘a iho i te niu o te taraehara a te Mesia, e ti‘a i te mau taata atoa ia faatupu i to ratou faaoraraa ma te măta‘u e te rurutaina i mua i te Fatu [hi‘o Philipi 2:12  ; Moromona 9:27].5

Te taa-ê-raa i rotopu i to tatou Faaora e o tatou maori râ, e metua tahuti to tatou e no reira, tei raro a‘e tatou i te mana o te pohe. E ere te Metua o te Faaora i te Metua tahuti e no reira, tei raro a‘e te pohe i to’na mana. E mana to’na no te horo‘a i to’na ora e ia rave faahou [a hi‘o Ioane 10:17–18], are‘a tatou nei, aita to tatou e mana no te horo‘a i to tatou ora e ia rave faahou. Na roto i te taraehara a Iesu Mesia e farii ai tatou i te ora mure ore, na roto i te ti‘a-faahou-raa o tei pohe e te haapa‘oraa i te mau parau tumu o te evanelia.6

Oia te Tamaiti fanau tahi a te Atua, e na roto i To’na aroha, e i te aroha o To’na Metua, ua faaora oia ia tatou i ta tatou hara ia au i ta tatou tatarahapa. Ua ite tatou e, ua ti‘a mai Oia mai te pohe mai, e ua reva i ni‘a, ua arata‘i i te tîtî e rave rahi [a hi‘o Salamo 68:18], e ua riro mai ei fatu no te faaoraraa o te mau taata atoa o te ti‘aturi mai, o te tatarahapa i ta ratou mau hara e ua farii Ia’na ei Faaora no te ao nei [a hi‘o Hebera 5:9]. Aita te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i vaiihohia i roto i te feaa no ni‘a i teie mau mea.7

Ua nehenehe ta te taata e opua i te mau faanahoraa, e haamau i te tahi mau haapiiraa ferurihia, e rave i te mau ohipa huru ê, e e haaputu e e haapii i te mau haapiiraa tumu ĕê, hoê noa iho râ haapiiraa tumu nui, o te ore roa e nehenehe e hahi ê atu : Ua faatumuhia te mau mea atoa i ni‘a e ati a‘e i te Fatu ia Iesu Mesia, te Ora no to te ao nei. Te farii nei tatou ia’na ei Fanau Tahi na te Metua i te tino nei, o oia ana‘e tei ora i te tino nei e Metua tahuti ore to’na. Na roto i to’na ti‘araa matahiapo e te mau mea e haati ra to’na taeraa mai i te fenua nei, ua riro oia ei Faaora no te mau taata ; e na roto i te maniiraa o to’na toto, ua farii tatou i te haamaitairaa ia ho‘i faahou i mua i te aro o to tatou Metua, mai te mea e tatarahapa tatou e e farii ho‘i i te faanahoraa rahi o te faaoraraa ta’na iho i faatupu.8

Te faaite papû nei tatou e, o te evanelia a Iesu Mesia te faanahoraa no te faaoraraa ; e na roto i te tusia taraehara a to tatou Fatu, e ti‘a’tu te taata atoa i roto i te tahuti ore, ia haavâhia e a’na ia au i te ohipa i ravehia i te tino nei ; e te feia e ti‘aturi e e haapa‘o i te îraa o te ture o te evanelia, ia ti‘a atoa mai ïa i roto i te ora mure ore i roto i te basileia o to tatou Metua.9

2

Ua riro tatou ei mau tamaiti e ei mau tamahine na Iesu Mesia na roto i To’na Taraehara e na roto i ta tatou mau fafauraa ia haapa‘o i Ta’na parau.

O to tatou Metua i te ra‘i ra te Metua o Iesu Mesia, i te varua e i te tino. O to tatou Faaora te Matahiapo i te varua, te Fanau Tahi i te tino nei.10

E o [Iesu Mesia] to tatou Tuaana e ua faahanahanahia e te Metua ma te horo‘a ia’na i te îraa o te mana e te puai ei hoê melo no te Peresideniraa rahi, o te Metua, te Tamaiti e te Varua Maitai.11

Te haapii mai nei ta tatou mau papa‘iraa mo‘a e, o Iesu Mesia te Metua e te Tamaiti. Te parau mau ohie ra, maori râ ïa, e Tamaiti oia na te Atua na roto i te fanauraa, i te varua e i te tino ho‘i. E Metua Oia no te ohipa ta’na i rave.12

Ua riro mai te Faaora ei Metua no tatou, ia au i te faaohiparaahia teie parau i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, no te mea, ua pûpû mai oia i te ora ia tatou, te ora mure ore, na roto i te taraehara ta’na i rave no tatou. I roto i te haapiiraa nehenehe tei horo‘ahia e te Arii Beniamina teie ta tatou e ite nei : « E teie nei, no te faufaa ta outou i fafau maira, e parauhia‘i outou i te tamarii a te Mesia, oia ho‘i ta’na mau tamarii tamaroa, e ta’na mau tamahine ; inaha hoi, i nauanei i faafanau-varua-hia‘i outou e ana ; no te mea te na ô maira outou, ua faahuru-ê-hia to outou aau na roto i te faaroo i to’na ra i‘oa ; no reira i faafanauhia‘i outou e ana, e i riro ai ho‘i outou ei tamarii tamaroa e ei tamahine na’na ra.  » [Mosia 5:7  ; a hi‘o atoa te mau irava 8–11.]

No reira, e riro mai tatou ei mau tamarii, ei mau tamaiti e ei mau tamahine na Iesu Mesia, na roto i ta tatou mau fafauraa ia haapa‘o i ta’na parau. No to’na mana hanahana e ta’na tusia i ni‘a i te satauro, ua riro mai tatou ei mau tamaiti e ei mau tamahine fanau i te pae varua, e o oia to tatou Metua.13

Hōho’a
Jesus Christ depicted preparing the sacrament for the Last Supper.

« E riro mai tatou ei mau tamarii, ei mau tamaiti e ei mau tamahine na Iesu Mesia, na roto i ta tatou mau fafauraa ia haapa‘o i ta’na parau ».

Mai te mau Ati Nephi i te anotau o te Arii Beniamina ra, ua rave atoa tatou, te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, i ni‘a ia tatou i te i‘oa o te Mesia [a hi‘o Mosia 5:1–9  ; 6:1–2]. I te mau hebetoma atoa, i te taime no te opereraa oro‘a, mai tei faauehia ia tatou ia rave, te rave nei tatou i to’na i‘oa i ni‘a ia tatou, ia haamana‘o noa ia’na, o te reira atoa ïa ta te Ati Nephi i fafau e rave.14

3

Ua faaite mai te Faaora Ia’na iho i roto i teie tau tuuraa, e e nehenehe ia tatou tata‘itahi ia farii i te hoê iteraa papû tamau no ni‘a Ia’na.

Ua farii tatou ia Iesu ei Ora no to te ao nei. Ua ite tatou e… ua faaite mai Oia Ia’na iho i roto i teie tau tuuraa. Aita tatou e turu‘i nei i ni‘a i te mau faaiteraa a… te feia haapa‘o i tahito ra, tei ora i To’na ra anotau e ua paraparau Ia’na i roto i To’na tau taviniraa, e ua fâ atu Oia ia ratou i muri a‘e i To’na ti‘a-faahou-raa. Te vai nei te mau ite no to tatou nei anotau, tei ite Ia’na, tei ite e, te ora nei Oia e ua faaite papû ratou ia tatou na reira i to te ao nei i teie ohipa. Ua ite tatou e, e parau mau to ratou iteraa papû. Aita o Iosepha Semita i vaiiho-otare-noa-hia no te faaite i te iteraa papû i roto i teie tau tuuraa no ni‘a i te misioni a Iesu Mesia, i te mea e, ua faati‘a mai te Fatu i te tahi atu mau ite, mai te peropheta Iosepha Semita, tei ite mata i te Faaora, tei farii i te arata‘iraa na roto mai Ia’na e ua ite Ia’na i roto i te mau ra‘i i te parahiraa i te rima atau o te Metua ma te haatihia e te mau melahi mo‘a ra. Ua horo‘a mai ratou i to ratou iteraa papû o te ti‘a i mua i to te ao no te faahapa i te feia atoa o te ore e tau‘a i te reira.

Aita râ tatou te mau melo o te Ekalesia, e turu‘i noa i ni‘a i te mau faaiteraa a Iosepha Semita, a Olive Kaudere, Sidini Riditona e aore râ, a te tahi atu feia tei pohe i teie nei, tei farii i roto i teie tau tuuraa i te mau heheuraa e te mau orama nehenehe no ô mai i te Fatu ra, i ite ai ratou e, te ora nei Iesu e o oia te Ora no to te ao nei. E iteraa papû to tatou iho tei horo‘ahia mai na roto i te Varua o te Fatu i te feia atoa tei ora ia au i te evanelia. Mai te mea e, ua ora tatou i te parau mau i muri a‘e i to tatou bapetizoraahia no te faaoreraa o ta tatou mau hara, e ua haamauhia na roto i te tuuraa rima no te horo‘araa i te Varua Maitai, ua heheu mai te Fatu ia tatou tata‘itahi e, e parau mau teie mau mea. Aita tatou e turu‘i nei i ni‘a i te iteraa papû o te tahi atu taata no teie iteraa, i te mea e, ua ite tatou na roto i te Varua e, o Iesu te Mesia, te Ora no to te ao nei.15

Mai te mea e, te vai ra hoê mea o te hopoi mai i te oaoa e te hau e te mauruuru i roto i te aau o te taata, hau atu i te tahi atu mea o ta’u i ite, o to’u ïa iteraa papû tamau, e to outou atoa ho‘i, oia ïa, o Iesu Mesia te Tamaiti a te Atua. Te hoê te reira parau mau o te ore e nehenehe e faahuru ê. E nehenehe ta te taata e faaino i te reira ; e nehenehe ta ratou e haamaamaa i te reira ; e nehenehe ta ratou e parau e, e ere oia te Ora no to te ao nei, e ere ta’na misioni i te parau mau, e aore râ, ta’na opuaraa, na roto i te maniiraa to’na toto, e ere ïa no te homai i te mau taata atoa i te faaoreraa o ta ratou mau hara mai te au i ta ratou tatarahapa. E nehenehe ta ratou e pato‘i i te ti‘aturi i te ti‘a-faahou-raa mai te pohe mai, e aore râ, e pato‘i e, ua ti‘a faahou mai te Mesia Iho, mai tei faaitehia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, i muri a‘e i to’na haapoheraahia e to’na ra mau enemi ; atira noa’tu, e vai noa te parau mau. Ua pohe mau oia no te mau hara a to te ao nei, ua faatupu oia i te faaoraraa i te pohe, ua horo‘a oia i te taata nei i te rave‘a no te tatarahapa, e no te faaoreraa o te mau hara na roto i to ratou faaroo e te fariiraa i te mau parau tumu o te evanelia, e o ta’na misioni. E mau parau mau faufaa rahi teie, e vai noa te reira ; e ore roa te reira e mou, noa’tu te mau mea ta te taata e parau e aore râ, e feruri.16

Ia vai matamua roa i roto i to outou feruriraa, i teie nei e i te mau taime atoa e, o Iesu te Mesia, te Tamaiti a te Atua ora tei haere mai i roto i te ao nei no te pûpû i to’na ora ia ora tatou. Tera te parau mau, e te faufaa rahi. I ni‘a i te reira to tatou faaroo e patuhia ai.17

4

E mea ti‘a ia tatou paatoa ia faaau i to tatou oraraa i ni‘a i te oraraa o Iesu Mesia.

Te hi‘oraa rahi roa a‘e aore i faaitehia a‘enei, o teie ïa o te Tamaiti a te Atua iho. Ua maitai hope roa to’na oraraa. Ua rave oia i te mau mea atoa ma te maitai, e ua ti‘a ia’na ia parau i te mau taata atoa e, « A pee mai ia’u », [2 Nephi 31:10] e ua titauhia ia tatou paatoa ia faaau i to tatou oraraa i ni‘a i to’na ra.

E horo‘a’tu vau ia outou i te hoê faahoho‘araa no roto mai i to’na oraraa. Ua haapii oia i te taata nahea ia pure ei reira ua na ô atura : « Amene, amene, e parau atu vau ia outou na, ia ara e ia pure ma te tuutuu ore e tia‘i, o te râmâhia outou e te diabolo ; o te faatîtîhia outou e ana. E i ta’u i pure i rotopu ia outou nei, e na reira atoa outou i te pure i tau ekalesia, i rotopu i to’u mau taata i tatarahapa e i bapetizohia i to’u ra i‘oa. Inaha, o vau te maramarama ; i faaite atu na vau i te hi‘oraa no outou… No reira, e faateitei i to outou maramarama, ia anaana’tu i to te ao nei. Inaha, o vau ïa te maramarama ta outou e faateitei i ni‘a—maori râ o ta’u i rave i mua ia outou ra… » [3 Nephi 18:15–16, 24.]

Peneia‘e ta’na parau a‘o maitai roa a‘e, o tera ïa i horo‘ahia’tu i te mau pĭpĭ Ati Nephi. « Eaha to outou huru e au ai ? » ta’na ïa aniraa, i muri iho, ua horo‘a mai oia i teie pahonoraa : « Amene e parau atu vau ia outou, mai ia’u nei ïa ». 3 Nephi 27:27.]18

Ia ti‘aturi tatou i te Mesia ma te faaau i to tatou oraraa i ni‘a i to’na. Ia bapetizohia tatou mai ia’na i bapetizohia. Ia haamori tatou i te Metua mai ia’na i na reira. Ia haapa‘o tatou i te hinaaro o te Metua mai ia’na i na reira. Ia imi tatou i te rave i te maitai e i te ohipa parau-ti‘a mai ta’na i rave. O Oia to tatou Hi‘oraa, te Hoho‘a rahi no te faaoraraa.19

Mai te mea e, e fifi to outou e ua titauhia ia outou ia rave i te hoê ma‘itiraa, a ui ia outou iho e, « Eaha ta Iesu e rave ? » Ei reira, a rave mai ta’na e rave.

E farii outou i te oaoa no to’na vairaa mai ia outou na, e te roaaraa i ta’na faaûruraa no te arata‘i ia outou i te mau mahana atoa o to outou oraraa, mai te mea e, e imi outou i te reira e e ora outou ma te ti‘amâ i te reira. E nehenehe i te here o Iesu e te puai tamahanahana o to’na Varua Mo‘a e riro mai ei mea papû maitai no outou, mai tei fariihia e te mau tamarii tei haaputuputu i piha‘iho ia’na a ora ai oia i ni‘a i te fenua nei.20

Te parau nei au e, te feia e pee i to’na hi‘oraa, e riro mai ïa ratou mai ia’na ra te huru e e faahanahanahia ratou i piha‘iho ia’na ra i roto i te basileia o to’na Metua ; no te farii i te hanahana, te puai e te mana. I te tahi mau pĭpĭ Ati Nephi tei apee ia’na ma te aau tae mau, na ô atura oia : « … e riro outou mai ia’u nei te huru, mai te Metua ra oia atoa vau nei ; e te Metua e o vau, hoê â ïa ». [3 Nephi 28:10.]… 

Te pure nei au e ia nehenehe ia tatou paatoa ia haere na ni‘a i to’na e‘a e ia haapa‘o i ta’na mau faaueraa ia ti‘a ia tatou ia riro mai ia’na ra te huru. Teie to’u hinaaro. Te ti‘aturi nei au e, o to outou atoa.21

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • I to outou mana‘o, e mea nahea te mau tamarii a te peresideni Smith i faaûruhia ai i to’na iteraa papû e i ta’na mau parau here no te Faaora ? (A hi‘o « No roto mai i te oraraa o Joseph Fielding Smith ».) A feruri eaha ta outou e nehenehe e rave no te faarahi i to outou here i te Faaora e no te faaite i to outou iteraa papû no ni‘a Ia’na.

  • Ua parau te peresideni Smith e, « ua faatumuhia te mau mea atoa i ni‘a e ati a‘e i te Fatu ia Iesu Mesia » (tuhaa 1) Nahea teie parau mau i te faaûru i to tatou iho oraraa ? E nahea te reira i te faaûru i to tatou utuafare ?

  • E nahea te mau haapiiraa i roto i te tuhaa 2 i te tauturu ia outou ia haro‘aro‘a i to outou taamuraa e te Faaora ? Eaha te auraa no outou te parau ra e, e rave i te i‘oa o te Mesia i ni‘a ia outou iho ?

  • Ua faaara mai te peresideni Smith e, e faaino mai e e haamaamaa mai te tahi mau taata i te mau parau mau no ni‘a ia Iesu Mesia e ta’na Taraehara (a hi‘o i te tuhaa 3). Nahea e ti‘a ai ia tatou ia haapaari i to tatou iteraa papû, ia ti‘a papû tatou i mua i teie mau tamataraa ? Nahea e ti‘a ai i te mau metua ia tauturu i te mau tamarii ia haapaari i to ratou iteraa papû ?

  • A feruri hohonu i te a‘o a te peresideni Smith ia ui e « Eaha ta Iesu e rave ? » (tuhaa 4). Eaha te tahi mau rave‘a taa ê e ti‘a ai ia tatou ia faaau i to tatou oraraa i ni‘a i te oraraa o Iesu Mesia ? Ia pee tatou i To’na hi‘oraa, nahea tatou i te faaûru i te oraraa o vetahi ê ?

Te mau papa‘iraa mo‘a

Ioane 14:6  ; 1 Nephi 10:6  ; Mosia 3:5–7  ; Helamana 5:12  ; 3 Nephi 11:3–7  ; PH&PF 34:1–3  ; 76:22–24  ; Iosepha Semita—Aamu 1:17

Tauturu haapiiraa

« [Eiaha] e topa i roto i te faahemaraa ia haapii faarahi i te tumu parau… Te haapii nei tatou i te taata, eiaha râ te mau tumu parau iho ; e… te mau faanahoraa haapiiraa atoa ta’u i ite, ua rahi roa ïa te mea i roto o te nehenehe e tuatapapa i roto i te area taime tei faataahia» (Jeffrey R. Holland, « Teaching and Learning in the Church », Ensign, Tiunu 2007, 91).

Te mau nota

  1. « Parau Poro‘i a te peresideni Joseph Fielding Smith » (a‘oraa i horo‘ahia i te 22 no me, 1955, Joseph Fielding Smith Collection, Church History Library), 2.

  2. I roto i te Joseph Fielding Smith Jr. e John J. Stewart, The Life of Joseph Fielding Smith (1972), 387–88 ; reta hipa i roto i te buka.

  3. I roto i te Leon R. Hartshorn, « President Joseph Fielding Smith : Student of the Gospel », New Era, Tenuare 1972, 63.

  4. « The First Prophet of the Last Dispensation », Ensign, Atete 1971, 6.

  5. « Out of the Darkness », Ensign, Tiunu 1971, 2, 4.

  6. Ta’na iho rata, faahitihia i roto i te Doctrines du salut, nene‘iraa Bruce R. McConkie, buka 3. (1954–56), 1:28–29.

  7. I roto i te Conference Report, Eperera 1912, 67.

  8. « The One Fundamental Teaching », Improvement Era, Me 1970, 3 ; reta hipa i roto i te buka.

  9. « Out of the Darkness », 2, 4.

  10. Ta’na iho rata, faahitihia i roto i te Doctrines Salut, 1:18.

  11. « The Spirit of Reverence and Worship », Improvement Era, Setepa 1941, 573 ; a hi‘o atoa Doctrines du Salut, 1:15.

  12. Ta’na iho rata, faahitihia i roto i te Doctrines du Salut, 1:28.

  13. Ta’na iho rata, faahitihia i roto i te Doctrines du Salut, 1:29.

  14. Man : His Origin and Destiny (1954), 117.

  15. I roto i te Conference Report, Atopa 1914, 98.

  16. I roto i te Conference Report, Atopa 1924, 100–101.

  17. I roto i te Conference Report, Atopa 1921, 186 ; a hi‘o atoa Doctrines du Salut, 2:302.

  18. « Follow His Example », New Era, Atete 1972, 4.

  19. « The Plan of Salvation », Ensign, Novema 1971, 5.

  20. « Christmas Message to Children of the Church in Every Land », Friend, Titema 1971, 3.

  21. « Follow His Example », 4.

Nene’i