Feia ’Āpī
Te hi‘oraa na te Feia Apî Tamahine


Te hi‘oraa na te Feia Apî Tamahine

Opuaraa a te Faahaereraa ia‘u iho i mua

E tauturu te Faahaereraa ia‘u iho i mua ia oe ia haapuai i to oe faaroo e i to oe iteraa papû no Iesu Mesia a haapii ai oe i Ta’na mau haapiiraa e a faaohipa ai te reira i te mau taime atoa i roto i to oe oraraa. E tauturu te reira ia oe e i to oe utuafare i teie nei e tae noa’tu i to oe utuafare amuri iho. E tauturu te reira ia oe ia faaineine i te rave e i te haapa‘o i te mau fafauraa mo‘a e ia farii i te mau oro‘a o te hiero. E na te reira e faaineine ia oe ia riro ei melo haapa‘o, ei melo horo‘a na te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei.

E faaohipa te faanahonahoraa Te Faahaereraa ia‘u iho i mua i na peu maitai e va‘u a te Feia Apî Tamahine no te tauturu ia oe ia taa maitai o vai oe, no te aha oe i haere mai ai i te fenua nei, e eaha ta oe e ti‘a ia rave ei tamahine na te Atua no te faaineine no te mahana oe e haere ai i te hiero no te rave i te mau fafauraa mo‘a. E tauturu te reira ia oe ia faaineine no to oe mau ti‘araa amuri a‘e ei vahine haapa‘o, ei vahine faaipoipo, ei metua vahine, e ei taata faatere i roto i te basileia o te Atua. Ia amui oe i roto i te Faahaereraa ia‘u iho i mua e haapii te reira ia oe ia rave i te mau faaotiraa, ia ohipa e ia faaite i to outou haereraa i mua i te hoê metua e aore râ te taata faatere. E riro te mau peu o ta oe i haamau a ohipa ai oe i Te Faahaereraa ia‘u iho i mua mai te pure, te tuatapaparaa i te papa‘iraa mo‘a, te taviniraa e te papa‘iraa i te buka aamu ei mau peu matauhia i te mau mahana atoa no oe iho. E haapuai teie mau peu matauhia i to oe iteraa papû e e tauturu ia oe ia haapii e ia faahaere ia oe i mua i te roaraa o to oe oraraa.

Te mau titauraa

No te faaîraa i te faanahonahoraa o te Faahaereraa ia‘u iho i mua, e titauhia ia oe ia :

  • Haere tamau noa i te pureraa oro‘a (mai te mea e nehenehe).

  • Ora i te mau faatureraa i roto i te No te Puai o te Feia Apî.

  • Faaî i te mau iteraa rau e te opuaraa o te peu maitai no na peu maitai faufaa rahi tata‘itahi e va‘u.

  • Papa‘i i to oe iho buka aamu.

  • Haere i te haapiiraa evanelia e aore râ ia amui atu i roto i te haapiiraa ti‘amâ(mai te mea te vai ra).

  • Tai‘o tamau noa i te Buka a Moromona.

  • Papa‘i i to oe iteraa papû no ni‘a i te Faaora o Iesu Mesia.

Ia oti teie mau titauraa, e farii oe i te Feti‘a no te tamahine haapa‘o, i muri mai i to oe uiui-raa-hia e to oe episekopo e aore râ e to oe peresideni amaa no ni‘a i to oe ti‘amaraa.

Nahea ia haamata

E nehenehe oe e haamata i te ohipa i roto i te faanahonahoraa o te Faahaereraa Ia‘u Iho i Mua i te 12raa o to oe matahiti e aore râ i te taime o to oe bapetizo-raa-hia mai te mea to oe matahiti tei roto i te 12 e 18. E faati‘a-atoa-hia te feia apî tamahine e ere i te melo no Te Ekalesia a Iesu Mesua i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei ia amui mai.

A haamata ai oe, e farii oe i te hoê fifi arapo‘a rama tei papa‘ihia i ni‘a iho te tumu parau a te Feia Apî Tamahine. Te heiraa i teie fifi arapo‘a e faaiteraa te reira i to oe hinaaro mau ia amo i to oe maramarama e ia ti‘a no te parau-mau e no te parau-ti‘a.

A ani i to oe na metua ia tauturu ia oe i roto i te tapuraraa e te faaîraa i te faanahonahoraa o te Faahaereraa ia‘u iho i mua. Te faaiteraa i teie mau iteraa rau e haapuai te reira i to oe auraa e o raua. E nehenehe to oe metua vahine e aore râ te hoê vahine ê hi‘oraa maitai e ohipa na muri ia oe i roto i te Faahaereraa ia‘u iho i mua, e ia farii orua i te Feti‘a no te tamahine haapa‘o. E nehenehe oe e faaau i te mau iteraa rau e te mau opuaraa i ni‘a i to oe iho mau ti‘araa, mau faatupuraa e mau hinaaro na roto i te parau faati‘a a te hoê o na metua, te hoê taata faatere o te Feia Apî Tamahine e aore râ te tahi atu taata paari.

E nehenehe te Faahaereraa ia‘u iho i mua e riro ei tuhaa no te mau mea maitai o ta oe e rave nei i te fare, te fare pureraa, te fare haapiiraa, te haapiiraa evanelia e i roto i te oire. A faaohipa i te faahororaa o te tumu parau i te pae hopea o teie buka no te iteraa i te mau tumu parau taa ê e auhia e oe e ia haapii mai nahea i te faaohiparaa i te reira ei tuhaa no te Faahaereraa ia‘u iho i mua. Eiaha ia mo‘ehia e horo‘a i ta oe iho haamauruururaa no te mau mea maitai atoa ta oe i rave i te mau mahana atoa. « Na roto i te mau mea iti e te papû ra e faatupuhia’i te mau mea rarahi » (Alama 37:6).

Te mau faaiteraa

E faaî oe e one iteraa rau (toru mea faahepo e toru mea ma‘iti) e hoê opuaraa no ahuru hora i roto i na e hitu peu maitai matamua o te Feia Apî Tamahine. No te peu maitai o te viivii-ore, e faaî oe e maha iteraa rau faahepohia e te opuaraa faahepohia o te tai‘oraa ia i te Buka a Moromona. E nehenehe oe e haamata na ni‘a i te peu maitai ta oe e hinaaro e ia au i te ana‘iraa ta oe e hinaaro.

A faaoti ai oe i te hoê iteraa rau e aore râ i te hoê opuaraa, a faaite te reira i te hoê metua, hoê taata faatere e aore râ te tahi atu taata paari. Ia ani i te reira taata ia tuu i to’na ti‘araa io‘a i raro i te ohipa o tei ravehia e oe i roto i ta oe buka te Faahaereraa ia‘u iho i mua. A tapa‘o i to oe haereraa i mua i ni‘a i te Parau Hi‘opo‘araa no te Faahaereraa ia‘u iho i mua i roto i teie buka (a hi‘o api 77)

Te mau iteraa rau o te peu maitai

  • E mea titauhia e ia faaî oe i te mau iteraa rau faahepohia i roto i te hoê peu maitai na mua‘e a rave ai i te mau iteraa rau ma‘iti i roto i taua ihoa peu maitai ra.

  • I roto i te mau iteraa rau ma‘iti o te peu maitai, e nehenehe oe e papa‘i e piti o to iho iteraa rau i roto i te peu maitai tata‘itahi e aore râ e faaau i te mau iteraa rau horo‘ahia ia au i to oe iho mau faatupuraa, mau opuaraa e aore râ mau ti‘araa. Ia ani i te hoê metua, hoê taata faatere, e aore râ te tahi atu taata paari ia faati‘a na mua oe e haamata ai.

Te mau opuaraa o te peu maitai

  • A faaî i te mau iteraa rau i titauhia i roto hoê peu maitai na mua‘e i te haamata i te opuaraa i roto i taua peu maitai ra, eiaha râ te peu maitai o te viivii-ore. E nehenehe oe e haamata i te tai‘o i te Buka a Moromona i te taime ta oe e hinaaro.

  • Ia ani i te hoê metua, hoê taata faatere, e aore râ te tahi atu taata paari ia faati‘a na mua oe e haamata ai.

  • E nehenehe oe e ani i te tahi atu mau taata ia tauturu ia oe i roto i ta oe mau opuaraa o te peu maitai, e ti‘a ia ravehia te opuaraa tata‘itahi ia rae‘ahia e ahuru a‘e hora no to oe iho taime fafaearaa.

Te vitivitiraa e te haafeti‘araa

  • E ohipa oe ia au i to oe taime, tera râ e titauhia ia oe ia rave tamau i ni‘a hoê a‘e iteraa rau e aore râ opuaraa. Te ohipa e titauhia :

    • A faaî hoê a‘e iteraa rau i te ava‘e e hoê opuaraa i te ono ava‘e atoa (piti opuaraa i te matahiti)

    • A haere tamau noa i te pureraa oro‘a e ia amui atu i roto i te haapiiraa evanelia (mai te mea e nehenehe)

    • A farerei atu i te hoê melo o to oe episekoporaa hoê a‘e taime i te matahiti no te aparau i to oe manuïaraa i roto i te Faahaereraa ia‘u iho i mua, ta oe mau tutavaraa no te ora i te mau faatureraa i roto i te No te Puai o te Feia Apî, e no te tahi atu mau uiraa ta oe e vai ra.

  • Ia oti te mau iteraa rau atoa e te opuaraa i roto i te hoê peu maitai i te faaîhia, e faaite to oe taata faatere i ta oe manuïaraa i roto i te hoê pureraa a te Feia Apî Tamahine e e farii oe i te hoê tapa‘o o te tuuhia i roto i te api Te Parau Manuïaraa no te Faahaereraa ia‘u iho i mua i roto i teie buka (a hi‘o api 78) e te hoê ripene no te tuu atu i roto i ta oe mau papa‘iraa mo‘a.

  • E horo‘ahia ia oe te taime no te faaite i ta oe mau faaotiraa i roto i te Faahaereraa ia‘u iho i mua i te mau matahiti atoa i roto i te faanahoraa Te Titauraa ia Maitai roa a te Feia Apî Tamahine.

  • E tapa‘o-atoa-hia to oe manuïaraa i roto i te Faahaereraa ia‘u iho i mua a farii ai oe i ta oe mau parau faahanahanaraa no te Tepure, te Roti e te Tarona a tauiui ai oe i te piha.

Te faaîraa i te Faahaereraa ia‘u iho i mua

  • A faaî ai oe i te mau iteraa rau e te mau opuaraa no te mau peu maitai atoa o te Faahaereraa ia‘u iho i mua, a papa‘i i to oe iteraa papû no te Faaora o Iesu Mesia i ni‘a i te api 79. A hi‘o faahou i te tuhaa « Te Feti‘a no te tamahine haapa‘o » o teie buka e te hoê metua, hoê taata faatere, e aore râ te tahi atu taata paari (api 76) I muri iho a faanaho i te hoê uiuiraa e to oe episekopo ia nehenehe ia’na e tuurima i te parau faati‘a i te api 82 e ia faaau i te hoê taime no te faaiteraa i ta oe parau faahanahanaraa e te Feti‘a no te tamahine haapa‘o.

  • E titauhia e ia ohipa noa oe i roto i te Faahaereraa ia‘u iho i mua i te roaraa o to oe taime i roto i te Feia Apî Tamahine, e tae noa’tu i muri mai i to oe fariiraa i te manuïaraa no te Feti‘a no te tamahine haapa‘o. I roto i te tuhaa « Eaha ta‘u e rave ia oti au i te faaî i te Faahaereraa ia‘u iho i mua ?» te vai ra te mau mana‘o tauturu e nahea i te haere-tamau-noa-raa i mua. (api 83). A hi‘o faahou te reira e te hoê metua, hoê taata faatere, e aore râ te tahi atu taata paari. E nehenehe oe e ma‘iti ia roaa te Honor Bee ia oe no te tuu i ni‘a i to oe hei e te feti‘a, e aore râ, e nehenehe ta oe e hamata faahou i te taatoaraa o te faanahonahoraa. Te faaitoito-atoa-hia nei oe ia tauturu i te tahi atu mau feia apî tamahine i roto i ta ratou iho Faahaereraa ia‘u iho i mua. I roto i to oe haere-tamau-noa-raa i mua, ia faaea oe i ni‘a i te e‘a o te hiero e ia faananea i te mau maitai o te tauturu ia oe i te roaraa o to oe oraraa.

Nene’i