Feia ’Āpī
Te parau-ti‘a


Te parau-ti‘a

E ore â vau e faarue i te parau mau na‘u ra e pohe noa’tu vau (Ioba 27:5).

E roaa ia‘u te itoito i te pae morare ia faatu‘ati i ta‘u mau ohipa e to‘u ite no ni‘a i te maitai e i te ino.

Te mau iteraa rau o te peu maitai i titauhia

A faaî e toru iteraa rau faahepohia o te peu maitai i titauhia i muri nei. Ia tuurima hoê o to oe metua e aore râ te taata faatere e ia tapa‘o i te tai‘o mahana i muri iho i to oe faaotiraa i te iteraa rau tata‘itahi.

  1. Te parau-ti‘a o te hinaaro mau ïa i te ora i ta tatou mau ti‘aturiraa e te mau ture. A tai‘o Moroni 10:30–33 e a feruri no ni‘a i te auraa no te parau « e tape‘a ia outou iho eiaha e rave noa’tu i te mea paieti ore ra » A tai‘o te buka iti No te Puai o te Feia Apî. A feruri eaha te taa-ê-raa i roto i te mau faatureraa a te Fatu e i te mau faatureraa a to te ao nei. A papa‘i i roto i ta oe buka aamu te mau faatureraa tano no te huru, te ahuraa, e te aparauraa, tae noa’tu te tai‘oraa i te mau buka, te hoho‘a teata, te afata teata, te itenati, te pehe, te niuniu paraparau, e te tahi atu mau ve‘a. A papa‘i atoa i ta oe faanahoraa ia vai mâ noa i te pae morare e te ti‘amâ no te haere i te hiero. I muri iho i te haapa‘oraa i ta oe mau faatureraa no te hoê maororaa hoê ava‘e, a papa‘i i to oe mau mana‘o i roto i ta oe buka aamu e a tamau noa i te haapa‘o i ta oe fafauraa.

  2. A rave i te hoê hi‘opo‘araa ia oe iho no to oe iho parau-ti‘a. A uiui ia oe iho i te mau uiraa i muri nei : Ua ape anei au i te mau faainoraa, te mau faaooraa tano ore, te parau ino e te faainainaraa, e te mana‘o faufaa ore no ni‘a i te mau tumu parau mo‘a ? Ua riro mau anei au ei mea parau-ti‘a, ei mea mâ, ei mea haavare-ore, ei mea ti‘aturihia, ei mea parau-ti‘a i roto i ta‘u mau ohipa haapiiraa e te tahi atu mau faaoaoaraa ? A pure i te mau manaha atoa no te puai e no te arata‘iraa a te Varua Maitai ia tauturu ia oe ia ora ma te parau-ti‘a. A papa‘i i roto i ta oe buka aamu i te mau ohipa o ta oe e nehenehe e rave no te faarahi i to oe iho parau-ti‘a, e hoê a‘e peu apî o ta oe e hinaaro nei i te faananea.

  3. Ua riro te Faaora ei hi‘oraa maitai a‘e no te parau-ti‘a ; ua rave Oia i te mea o Ta’na i fafau i te Metua, e rave Oia i te reira. A tai‘o 3 Nephi 11:10–11. A tuatapapa i te oraraa o te tahi atu mau taata i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, tei ora na ma te parau-ti‘a A tai‘o Genese 39 ; te buka a Esetera ; Ioba 2:3 ; 27:3–6 ; Daniela 3 e 6; Te Ohipa 26 ; Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 124:15 ; e Iosepha Semita—Aamu 1:21–25. I roto i ta oe buka aamu a faaite i te mau rave‘a ta teie mau taata i rave no te faaiteraa i te parau-ti‘a. A feruri i te hoê taime a itoito ai oe i te faaiteraa i te parau-ti‘a, maori râ i te taime ihoa râ e ere te reira i te mea ohie e aore râ i te mea matauhia. A faaite i to oe iteraa rau e to oe mau mana‘o no te reira i roto i te hoê pureraa iteraa papû e aore râ, te hoê haapiiraa e aore râ, i te hoê metua e aore râ te hoê taata faatere.

Te tahi atu mau iteraa rau o te peu maitai

A faaî e toru mau iteraa rau ê atu o te peu maitai. E nehenehe oe e ma‘iti i te mau tuhaa i muri nei e aore râ e papa‘i e piti i ta oe iho. E mea ti‘a i to oe metua e aore râ i te taata faatere e faati‘a i te mau mea o ta oe iho i papa‘i, na mua oe a haamata’i. Ia tuurima to oe metua e aore râ te feia faatere e ia tapa‘o i te tai‘o mahana i muri iho i to oe faaotiraa i te iteraa rau tata‘itahi.

  1. A imi te parau ra te parau-ti‘a i roto i te buka faatoro parau. A ui i to oe metua vahine, to oe mama ruau, e aore râ te tahi atu vahine o ta oe e faatura nei, no ni‘a i to’na taa-maitai-raa e i to’na faaohiparaa i teie parau. A tabula i te mau rave‘a o ta oe e nehenehe e faatu‘ati e to oe ite no te maitai e te ino, e a papa‘i i roto i ta oe buka aamu eaha te auraa na oe te fariiraa i te parau-ti‘a

  2. A haapii mai no ni‘a i te ti‘araa ei ite. A tai‘o Mosia 18:9. E a papa‘i i roto i ta oe buka aamu nahea oe iho « ia ti‘a ei [ite] no te Atua i te mau mahana atoa e i te mau mea atoa, e i roto i te mau vahi atoa ». A ma‘iti i te hoê peu o ta oe e hinaaro nei ia haamaitai roa’tu â ia riro oe ei hi‘oraa maitai roa’tu. A faarahi i te parau-ti‘a i roto i to oe oraraa a faaohipa ai oe i ta oe peu apî no na hepetoma e toru. A papa‘i i to oe haereraa mua i roto i ta oe buka aamu.

  3. A ora i te ture no te haapaeraa maa o te hoê ïa rave‘a no te faaohipa i te parau-ti‘a. I te hoê sabati haapaeraa maa, a haapae i te maa e i te pape no na tamaaraa e piti e a apiti atu i ta oe moni haapaeraa i ta to oe utuafare. A tuu i te hoê opuaraa taa ê i roto i to oe feruriraa a haapae ai oe. E haapae paha oe no te hoê hoa tei ma‘ihia, no te haavîraa i te hoê peu ti‘a-ore, no te fariiraa i te hoê haamaitairaa taa ê no oe iho e aore râ, no te tahi atu, e aore râ, no te haamauruururaa. A haamata e a opani i ta oe haapaeraa maa na roto i te hoê pure.

  4. A tabula i te mau tumu parau, te mau faatianianiraa e te mau fifi o te haaparuparu i te utuafare. A tai‘o i te parau poro‘i a te Peresideniraa Matamua i te api 1 o teie buka, « Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei » (a hi‘o api 101), e te tuhaa no ni‘a i te utuafare i roto No te Puai o te Feia Apî. I muri iho a imi i roto i te mau ve‘a a te Ekalesia te a‘oraa a te feia o ta tatou i paturu ei peropheta, ei hi‘o e ei heheu parau. A papa‘i i roto i ta oe buka aamu i ta oe faanahoraa no te haapuai i to oe utuafare i teie nei e te haamauraa i te mau mea faufaa e te mau peu o ta oe e hinaaro no to oe utuafare i muri iho.

Ta‘u iho mau iteraa rau o te peu maitai

Opuaraa o te peu maitai

I muri mai i to oe faaîraa i na iteraa rau o te peu maitai e ono no te parau-ti‘a, a faatupu i te hoê opuaraa o te tauturu ia oe ia faaohipa i te mea o ta oe i haapii mai. E titauraa teie no te hoê tautooraa hoê ahuru hora te maoro. Na roto i te pure a imi i te arata‘iraa o te Varua Maitai no te ma‘iti i te hoê opuaraa faahiahia a‘e.

Ei parau faati‘a na to oe metua e aore râ te feia faatere no te opuaraa na mua oe e haamata’i. A papa‘i i te hoê faaauraa i muri iho i to oe faaotiraa. Tei raro nei te tahi mau mana‘o no te opuaraa o te peu maitai.

  • A papa‘i te mau hi‘oraa maitai no te mau rave‘a o ta te mau melo o te utuafare i faaite no ni‘a i te huru parau-ti‘a i roto i to ratou oraraa.

  • Te fariiraa i te parau-ti‘a o te tape‘araa ïa i ta oe mau fafauraa. A imi e a tape‘a i ta oe mau fafauraa ia vetahi ê a rave ai oe ei melo i roto i te hoê pŭpŭ e aore râ, i te hoê faanahonahoraa e aore râ, i roto i te hoê ti‘araa faatere i roto i ta oe fare haapiiraa e aore râ, i roto i te oire.

  • Na roto i te faaohiparaa ia 1 Timoteo 4:12 ei arata‘i, a faanaho e a faatere i te hoê faaoaoaraa o te tauturu ia oe ia faaohipa i te riroraa « ei hi‘oraa na tei faaroo ra ».

  • Te raveraa e te haapa‘oraa i te mau fafauraa o te hiero e titauhia ïa te parau-ti‘a. A faaineine no te raveraa i te mau fafauraa o te hiero na roto i te niraraa e i te ahuraa i te hoê ahu e tano i ni‘a i te faatureraa no te ahu mai te au i tei faaitehia i roto i te buka iti ra No te Puai o te Feia Apî e i roto i te mau parau a te mau peropheta ora.

  • I roto i te mau a‘oraa tei horo‘ahia e te mau hui mana faatere, a imi i te mau tumu parau no te parau-ti‘a e te parau mau. A haapii mai no te aha teie mau parau tumu i riro ai ei mea faufaa no to oe oaoa e no to oe faaineineraa no te hiero. A hamani i te hoê tao‘a (mai te hoê hoho‘a, te hoê buka faahitiraa parau e aore râ, te hoê tao‘a nira-rima-hia) o te faahamana‘o noa ia oe i te mahana atoa i ta oe fafauraa ia vai parau mau noa e te hinaaro mau i te mau taime atoa e ia ite i to oe iho parau-ti‘a.

Teie ta‘u opuaraa :

Teie ta‘u faanahoraa no te faatupu i ta‘u opuaraa :

Faati‘ahia

Tai‘o mahana faataahia no te faaotiraa

Ta‘u faaauraa i te opuaraa oia ho‘i (a faaite eaha ta oe i farii e nahea to oe taa-maitai-raa i faarahi i te parau-ti‘a)

Tuurimaraa a te metua e aore râ a te feia faatere

Tai‘o mahana :

Hora i faaohipahia

Nene’i