2021
Nāhea vau e nehenehe ai e fa’aea i te fē’a’a i tō’u iho faufa’a ?
Tiurai 2021


« Nāhea vau e nehenehe ai e fa’aea i te fē’a’a i tō’u iho faufa’a ? » Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī, Tiurai 2021, 30–31.

Uiraʼa ’e pāhonoraʼa

« Nāhea vau e nehenehe ai e fa’aea i te fē’a’a i tō’u iho faufa’a ? »

Nā roto i te mata o te Metua i te Ao ra

Hōho’a
tamāhine ’āpī

« I te mau mahana ato’a, tē pure nei au i te Metua i te Ao ra ’e tē ani nei au iāna ’ia tauturu mai iā’u, ’ia hi’o iā’u iho nei mai tāna e hi’o ra iā’u nei. I muri iho e fa’aro’o māite au ’a hōro’a mai ai te Vārua i te mau poro’i maita’i nō ’ō mai i te Atua ra, nō ni’a i tō’u iho faufa’a ’e tō’u ti’ara’a, ’e e parau vau i teie mau parau iā’u iho nei i mua i te hi’o. Teie ’ohipa ’ōhie, ’o te hō’ē ïa rāve’a e nehenehe ai ia tātou ’ia tū’ati i te ra’i ’e ’ia ha’api’i ē tē here nei te Metua i te Ao ra ’e Iesu Mesia ia tātou ’e tē ti’aturi nei ia tātou ».

Madeleine M., 14, New York, Marite

Here i tō tātou huru ta’a ’ē

Hōho’a
tamāhine ’āpī

« Tē fa’aitoito tāmau nei au nō te ha’amana’o ē e tamari’i herehia vau nā te Atua. Tē tāmata nei au ’eiaha e fa’aau iā’u i te tahi atu mau ta’ata, nō te mea e mea pa’ari a’e i muri iho ’ia ti’aturi i tō’u iho faufa’a. ’Ua hāmani te Atua ia tātou ’e tō tātou iho mau mea ta’a ’ē, tō tātou iho nehenehe ta’a ’ē, ’e e ’ohipa maita’i teie ta’a-’ē-ra’a ».

Brooke D., 14, Alberta, Canada

E ha’amaita’ira’a huna

Hōho’a
taure’are’a tamāroa

« Tē mana’o pinepine nei tātou ē nō tō tātou mau paruparu ’e mau hapehape, e mea faufa’a ’ore tātou. Te parau mau rā, ’ua ha’amaita’ihia tātou nō te ti’a i ni’a atu i te reira, ’ia ra’ehia tō tātou huru maita’i a’e nā roto i te ha’eha’a ’e te ha’amaita’ira’a ia tātou iho. Mai te mea ē e rohi tātou i ni’a i te mau mea fifi nō tātou, e ’ite mai te Fatu ’e e fa’autu’a maita’i mai ho’i i tā tātou mau tauto’ora’a. Te fā mau ’o te tāmatara’a ïa, ’e te ’ore-roa-ra’a e fa’aea ».

Ricardo R., 17, Chihuahua, Mehiko

Tō tātou nātura hanahana

Hōho’a
taure’are’a tamāroa

« ’Aita e fa’aaura’a nō te ’itera’a ē, ’ei tamari’i nā te Atua ora, e nehenehe tātou e riro mai iāna ra te huru. E taui te reira i te mau mea ato’a ! ’Ia tae ana’e mai te mau mana’o ’ino e ha’afē’a’a i tō tātou iho faufa’a, ’a ha’amana’o ē nō ’ō mai terā mau mana’o ia Satane ra, ’eiaha rā te Atua. E fāito pūai hope ’ore ’e te nātura hanahana tō tātou, mai tō tātou Metua i te Ao ra te huru. Tē ti’aturi ’e tē here nei ’oia ia tātou tāta’itahi ».

Alexandre S., 16, Minas Gerais, Beresiria

Hōpoi’a rahi

Hōho’a
tamāhine ’āpī

« ’A tūtava noa ai au i te tuatāpapa ’e i te feruri hōhonu i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e te mau parau a te mau peropheta ora, e nehenehe iā’u ’ia fāri’i i te Vārua Maita’i pīha’i iho iā’u nei, ’o tei fa’aha’amana’o mai iā’u ē e tamāhine here au a nā metua i te ra’i ’e e mau ’ōpuara’a rahi ho’i tā te Atua nō’u. Tē fa’a’ite noa mai nei te peresideni Nelson ia tātou i te mau hōpoi’a rahi tā tātou i fāri’i i roto i teie mau mahana hope’a nei ’e tē ti’aturi nei te Atua ia tātou ’e ’ua ’ite ’oia i te mea tā tātou e nehenehe e rave ».

Mirian P., 16, Parana, Beresiria

Rave i te hō’ē mea tā ’outou e au

« ’Ia ha’amata ana’e tātou i te fē’a’a i tō tātou iho faufa’a, e nehenehe noa tā tātou e ’imi i te tauturu a te tahi atu mau ta’ata. Terā rā ’a tahi, e nehenehe tā tātou e ha’amata i te rave i te ’ohipa i ni’a i tō tātou iho huru ferurira’a. E nehenehe tā tātou e fa’a’eta’eta i te tino, fa’atupu i te auhoara’a ’e te mau hoa ’e te ’utuāfare nā roto i te mau rāve’a maita’i, ’aore rā e rave i te hō’ē ’ohipa tā tātou e au maita’i nei. E tauturu te reira ia tātou ’ia ’ite ē e mau tamari’i ana’e tātou nā te Atua, tei hōro’a mai ia tātou i te faufa’a ’e te tārēni ».

Carlos V., Mehiko

E ha’amātau ia ’outou iho

« ’Ua ’itehia mai iā’u ē e mea ’ōhie a’e ’ia here iā’u iho nō te mea ’ua rave au i te taime nō te feruri ē ’o vai au nei. I te hō’ē taime ’ua parau mai tō’u papa rū’au ē : « E riro ’oe i te ora ’e ’oe iho nō te tau mure ’ore, nō reira ’ei ta’ata ’oe ’o tā ’oe iho e hina’aro e ora atu i pīha’i iho ». ’Ua pe’e au i taua a’ora’a ra ’e ’ua tāmata vau ’ia tae i tō’u huru maita’i roa a’e. I teienei tē ti’aturi rahi nei au iā’u iho nō te mea ’ua ’ite au i te mea tā’u e au, tā’u i ’aravihi maita’i, nā reira ato’a te mau mea tā’u e pāruru nei. Tē ’oa’oa nei au ’ia tāmata i te riro mai i te ta’ata tā te Metua i te Ao ra e hina’aro nei iā’u ’ia riro ».

Sarah Nielson, Utaha, Marite

’A ha’amana’o ē ʼo vai ʼoutou

« Tē mana’o nei au i te hīmene Paraimere « E tamari’i au nā te Atua ra ». Tē fa’aha’amana’o nei te reira iā’u ē ’ua hōro’ahia mai iā’u te mau hōro’a ’e te mau tārēni nō te tauturu i te ao nei ’ia fa’aineine nō te Tae-Piti-Ra’a mai o te Fatu. E tuha’a ’ōtahi ’e te faufa’a roa tā te mau ta’ata tāta’itahi i roto i te reira, ’e ’ua riro tātou pā’āto’a ’ei mau semeio i roto i te orara’a o vētahi ’ē, e semeio mau ’outou i roto i teie orara’a nō te mau ta’ata ato’a e hā’ati nei ia ’outou. Mai te peu noa atu e mo’ehia te reira ia ’outou, ’a feruri na i te mau mea ato’a tā Iesu i rave i ni’a i te fenua nei ’e ’a tāmata i te pe’e i tōna hi’ora’a. I te mau taime ato’a e ’oto ai ’outou ’aore rā e mana’o ai e mea faufa’a ’ore ’outou, ’a ’imi i te ta’ata te reira ato’a tōna mana’o, i reira ’outou e fāri’i ai i te hau ».

Brigham M., Mehiko

Mana’o fa’ati’a o te ra’i

« ’Ia fa’aro’o ana’e au i te Atua, e tauturu ’oia iā’u ’ia fa’aea i te fē’a’a i tō’u iho faufa’a. E’ita te tahi atu mau ta’ata e māramarama hope roa i tō’u faufa’a, maoti rā ’o te Atua, ’e tē ti’aturi nei au iāna. Mai te mea e vaiiho vau i te mau ta’ata ’ati a’e iā’u ’ia fa’aoti i tō’u faufa’a, te mea tā’u e rave, e vai noa ïa i ni’a i tā rātou mau parau ’e e feruri ’ino vau nō ni’a iā’u iho. Terā rā ’ia fa’aru’e ana’e au i tā rātou mau parau ’ino, ’aita atu ra ïa vau e hina’aro fa’ahou e fē’a’a i tō’u faufa’a. ’Ua ha’api’i mai au ē ’aita vau e hina’aro fa’ahou i tō rātou mana’o fa’ati’a. E faufa’a tō tātou tāta’itahi i hōro’ahia mai ’ei mau tamari’i nā tō tātou Metua i te Ao ra. Tītauhia ’ia fa’aha’amana’o ia tātou iho i te reira, mai te mea iho ā rā ’aita atu e ta’ata e nā reira nei ».

Anna G., 23, Farāni

Ti’aturi i te ’evanelia

« I ni’a i te tūreiara’a Sōtiare, tē ’ite nei au i te mau huru ta’ata ato’a e au ra ē, ’ua tae rātou i te hō’ē fāito maita’i roa, maita’i a’e iā’u nei, iā’u e hi’o. Tē tauturu mai nei te orara’a i te ’evanelia ’ia fa’atupu i te huru māuruuru nō’u nei. ’Ia ora ana’e au i te mau parau tumu o te ’evanelia mai te fa’aro’o, te tātarahapa ’e te feruri-māite-ra’a i te mau pāpa’ira’a mo’a, e au ē, e mea ta’a ’ē mau vau. ’Aita terā hina’aro ’ia fa’aau iā’u iho i te ta’ata e tupu nei, ’e i te hope’a, ’ua hau atu tō’u ti’aturira’a iā’u iho.

Alexandra R., Mehiko

Fa’a’ore i tā ’outou iho hapa

« I te tahi taime, ’aita tātou e mana’o nei ē, e mea tano ’ia fa’a’orehia tā tātou hapa, nō te mea ’ua ’ite tātou i te mau hape tā tātou i rave. Terā rā e ta’ata ana’e tātou—e rave tātou i te mau ’ohipa hape ’e e tāmau noa tātou i te rave i te reira. Tītauhia ia tātou ’ia fa’a’ore i te hapa ia tātou iho, nō te mea pauroa te ta’ata e fāna’o nei i te piti o te tāmatara’a. Tītauhia ia tātou ’ia hi’o ia tātou iho nā roto i te mata o te mau ta’ata tei here ia tātou. E ’ite ïa tātou i te hō’ē ta’ata fa’ahiahia ’e te māere mau e tano ’ia fāna’o i te here fāito ’ore noa atu te mau mea i ravehia.

Valerie J., Mehiko

Nene’i