2011
75 Matahiti no te Ohipa Totauturu a te Ekalesia
Me 2011


Faahanahanaraa e 75 matahiti no te Ohipa Totauturu

E rave rahi mau a‘oraa i roto i te 181raa o te Amuiraa Rahi Matahiti a te Ekalesia tei faataahia no te faahaamana‘oraa i te faanahoraa totauturu a te Ekalesia, i roto i teie nei i te 75raa o te matahiti.

I te mahana avariraa i te matahiti 1936, ua haapapû te Peresideni David O. MacKay, e tauturu i taua taime ra i roto i te Peresideniraa Matamua, i te mau aa faauruhia no te faanahoraa totauturu a te Ekalesia: « Ua haamauhia [te faanahoraa totauturu] na roto i te heheuraa a te ra‘i, e aita e faanahoraa ê atu i roto i te ao nei o te nehenehe e atuatu maitai i to’na mau melo ».1

E hitu ahuru ma pae matahiti tei reva’tu. Ua rave te mau faanahoraa imiraa faufaa i to ratou tere faaohuraa e ua haamata faahou. Ua ite te ao nei i te mau tauiraa rahi i te pae sotaiete e te peu hiro‘a tumu, e ua tupu te Ekalesia i te rahi.

Te mau parau râ tei parauhia no ni‘a i te faanahoraa totauturu faaurûhia a te Ekalesia i taua mahana ra i te matahiti 1936 e mea mau ïa i teie mahana mai i taua taime ra.

Te mau Ture no te Ohipa Totauturu

I te matahiti 1929 ua ite te Mau Hau Amui no Marite i te mau pau rahi i te pae tereraa faufaa a topatari ai te faanahoraa tapihooraa. I te matahiti 1932 ua raaehia te faito 35.8 i ni‘a i te hanere o te feia aita e ohipa i Utaha.

Noa’tu e ua haamau te Ekalesia i te mau ture no te totauturu, mai te mau fare vairaa maa e te mau faanahoraa no te tauturu i te mau melo ia imi i te ohipa, e rave rahi râ te mau melo tei fariu atu i te tautururaa a te faatereraa o te hau fenua.

Teie te mana‘o o te Peresideni Heber J. Grant (1856–1945) no ni‘a i tera taime, « Te ti‘aturi nei au e te vai nei te hoê huru e tupu rahi nei i rotopu i te mau taata ia tamata i te titau i te tahi mea i te rima o te faatereraa no te Mau Hau Amui no Marite ma te ore e faaho‘i i te mea ta ratou i farii ».2

Ua hinaaro te feia faatere no te Ekalesia ia tauturu i te mau melo e fifi nei ma te ore e poro i te faaea noa e te titau-noa-raa. Te fâ o te tautururaa ïa i te mau taata ia haapa‘o ia ratou iho.

I te matahiti 1933 ua faaite te Peresideniraa Matamua: « Eiaha to tatou mau melo itoito i te pae tino, ia tuuhia i raro a‘e i te haamâraa no te farii-noa-raa i te tahi mea ma te aufau ore, maori râ ia fifi roa ana‘e ratou… E ti‘a i te feia faatere no te Ekalesia e faatere nei i te ohipa totauturu ia imi i te mau rave‘a e nehenehe ai i te mau melo atoa tei itoito i te pae tino, tei roto i te fifi, ia faaho‘i i te tauturu ta ratou i farii na roto i te raveraa i te tahi huru taviniraa ».3

Na roto i te mau ture tei haamauhia e te faaroo o te Feia Mo‘a e vai nei, ua haa te mau paroita e te mau amaa no te Ekalesia e te taatoaraa o te Ekalesia no te faanaho i te mau piha haapiiraa no te niraraa ahu e tapunuraa maa, no te faanahoraa i te mau ohipa, te hooraa mai i te mau faaapu, e te haapuairaa i te oraraa parau-tia, tarani e te tiamâ.

Te Faanahoraa Totauturu a te Ekalesia

Na roto i te haamauraahia te Opuaraa Paruru a te Ekalesia (tei piihia i te matahiti 1938 Te Faanahoraa Totauturu a te Ekalesia), ua horo‘ahia i te taata te rave‘a no te rave i te ohipa, mai te au i to ratou puai, no te tautururaa ta ratou i farii. Ua haapii te faanahoraa i te mau taata ia imi ratou iho i te « tautururaa » eiaha râ i te tahi atu mau vahi no te tahi mea horo‘a-noa-hia mai.

Ua parau te Peresideni Grant i te amuiraa rahi no Atopa 1936, « Ta tatou fâ matamua o te haamauraa ïa … i te hoê faanahoraa e tina‘ihia te ino no te faaea-noa-raa, e faaorehia’i te mau ino no te faatau, e haamau-faahou-hia râ te tiamâraa, te ohipa, te oraraa tarani e te faatura ia’na iho i rotopu i to tatou mau taata ». « E haamau-faahou-hia te ohipa mai te ture faatere o te oraraa a to tatou mau melo no te Ekalesia ».4

Na roto i te mau matahiti i muri mai, e rave rahi te mau faanahoraa tei haamauhia i roto i te faanahoraa totauturu a te Ekalesia : Ohipa Sotiare (Te mau Faanahoraa no te Utuafare Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i teie nei), LDS Charities, Humanitarian Services, e te Pahonoraa i te mau Tau Rû. Ua haamaitai teie nei mau faanahoraa e te tahi atu mau faanahoraa i te oraraa o te mau hanere tauasini feia i roto e i rapae i te Ekalesia.

Te Haereraa na te Ara

E tae noa’tu i muri a‘e i te Topatariraa Rahi i te omuaraa o te Piti o te Tama‘iraa Rahi o te Ao nei, ua poro te Peresideni J. Reuben Clark, Tamaiti, Tauturu Piti i roto i te Peresideniraa Matamua e ia tamau noa te faanahoraa totauturu. I te ava‘e Atopa 1945, ua ani te Peresideni Harry S. Truman no te Mau Hau Amui no Marite i te Peresideni no te Ekalesia o George Albert Smith (1870–1951) nahea e afea te mau tauhaa e nehenehe ai ia haponohia i te mau fenua no Europa tei vavahihia e te tama‘i. I te maere rahi o te Peresideni Truman, ua pahono te feia faatere no te Ekalesia e ua ineine a‘ena te maa e te ahu e te tahi atu mau tauhaa tauturu i te ohihia e no te hapono.

I muri mai ua faarahi te Ekalesia i ta’na mau fare vairaa e ta’na mau faanahoraa totauturu ia roaahia te tahi atu mau fenua i roto i te ati. I te mau matahiti 1970, ua faahaere te Ekalesia i ta’na mau opuaraa totauturu i te mau fenua Mexico, Paratane e te mau Taa Motu no Patitifa. I te mau matahiti i muri mai ua riro te mau fenua Raparata, Chili, Paraguay e Uruguay te mau fenua matamua i rapae au i te Mau Hau Amui no Marite i te farii i te mau pû imiraa ohipa a te Ekalesia.

Na roto i te haamauraahia te mau Faanahoraa Totauturu a te Ekalesia i te matahiti 1985, ua tupu rahi te mau tautooraa a te Faanahoraa Totauturu na te Ara a te Ekalesia a haponohia’i te ahu e te tahi atu mau tauhaa na te ao taatoa ei pahonoraa i te oraraa vĕvĕ e te mau ati.

I teie mahana, no te rahi o te mau melo no te Ekalesia na te ara, i roto ihoa ra i te mau fenua vĕvĕ, te vai nei te mau fifi apî, o ta te faanahoraa totauturu e imi nei i te tatara.

Te Hoê Faanahoraa Faaûruhia no Teie Mahana

E vai noa te mau ture tumu no te totauturu, te haapa‘oraa ia’na iho e te ohipa i teie mahana mai te taime a faaue ai te Fatu ia Adamu, « E amu oe i ta oe maa ma te hou i nia i to rae » (Genese 3:19).

I te mau mahana hopea nei ua parau te Fatu « E e haapa‘ohia te fare vairaa faufaa no roto i te mau haamo‘araa a te ekalesia; e e haapa‘ohia te mau vahine ivi e te mau tamarii otare hoi, e e na reira-atoa-hia te feia veve » (PH&PF 83:6). I muri iho ua faahaamana‘o mai Oia ia tatou, « Tera râ ia ravehia te reira na roto i ta’u iho ravea » (PH&PF 104:16).

Te ohipa nei te mau ture no te totauturu i roto i te oraraa o te mau melo na te ao nei mai te hoê ture no te mau mahana atoa i roto i te mau utuafare tata‘itahi.

Ua parau o Elder Robert D. Hales no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo, « Te puai o te Ekalesia e te fare vairaa faufaa mau a te Fatu tei roto ïa i te mau fare e te mau aau o to’na nunaa ».5

Ia haapa‘o ana‘e te mau taata ia ratou iho na roto i te faaroo ia Iesu Mesia, e tamau noa ïa te fâ a te faanahonahoraa i te ravehia, mai tei faataahia e te Peresideni Clark: « te paturaa i te huru taata i roto i te mau melo no te Ekalesia, te feia horo‘a e te feia farii, ma te faaora i te mea maitai roa‘e i roto ia ratou, e te faauaraa e te faahoturaa i te faufaa o te varua e vai huna nei, o tera hoi te misioni e te opuaraa e te tumu no teie Ekalesia ».6

Te mau nota

  1. David O. McKayI roto Henry D. Taylor, The Church Welfare Plan, te mau note haaparare-ore-hia, Salt Lake City (1984), 26–27.

  2. Heber J. Grant, i roto i te Conference Report, Atopa 1933, 5.

  3. I roto i te James R. Clark, haaputura Messages of the First Presidency of The Church of Jesus Christ of Latter-day Saints, 6 buka, (1965–75) 5:332–34.

  4. Heber J. Grant, i roto i te Conference Report, Atopa 1936, 3.

  5. Robert D. Hales, « Welfare Principles to Guide Our Lives: An Eternal Plan for the Welfare of Men’s Souls », Ensign, Me 1986, 28.

  6. J. Reuben Clark Jr., i roto i te hoê rururaa taa ê a te mau peresideni tĭtĭ, 2 no Atopa 1936.

Te mau Peresideni David O. McKay, Heber J. Grant, e J. Reuben Clark, Tamaiti. (mai te aui i te atau) no te tere o te Peresideniraa Matamua i Welfare Square i te matahiti 1940.

Na roto anei i te hamaniraa i te faraoa (i ni‘a i te pae aui), te faatupuraa i te mau vine (i ni‘a i te atau), aore râ te horo‘araa i te tauturu na roto i te tahi atu rave‘a, te fâ a te faanahoraa Totauturu a te Ekalesia o te faatupuraa ïa i te haapa‘oraa ia’na iho na roto i te faaroo ia Iesu Mesia.

Nene’i