2013
Ta tatou hopoiʻa ia faaora
Atopa 2013


Parau poroʻi a te Peresideniraa Matamua

Ta tatou hopoiʻa ia faaora

Hōho’a
Peresideni Thomas S. Monson

No te Feia Moʻa i te mau Mahana Hopea nei, e ohipa faufaa mure ore te faaoraraa i to tatou mau taeaʻe e to tatou mau tuahine tei faaruʻe i te eʻa o te Ekalesia no tera e tera tumu. Ua ite anei tatou i te reira huru taata tei farii na i te evanelia ? Mai te mea e, e, eaha ta tatou hopoiʻa no te faaora ia ratou ?

A feruri i tei moʻe i rotopu i tei ruhiruhia, tei ivi e tei maʻihia. E mea pinepine ratou i te itehia i roto i te medebara mărô e te moʻemoʻe tei parauhia te vai-otahi-raa. Ia reva anaʻe te tau apîraa, ia fifi anaʻe te ea, ia paruparu anaʻe te tino, ia morohi anaʻe te maramarama o te tiʻaturiraa, e nehenehe te reira e monohia e e paturuhia na te rima tauturu e te aau aroha.

Te vai ra vetahi ê atu o te hinaaro nei ia faaorahia. Te tafifi nei te tahi pae i roto i te hara, areʻa te tahi pae râ, te overe haere ra ïa i roto i te mătaʻu e aore râ, te tâuʻa ore e aore râ, i te ite ore. Noa’tu eaha te tumu, ua faataa ê ratou ia ratou iho i te ohiparaa i roto i te Ekalesia. E e mea papû roa e, e vai moʻe noa ratou, maori râ, e ara mai i roto ia tatou—te mau melo haapaʻo o te Ekalesia—te hoê hinaaro e haere e rave mai e e faaora.

Te hoê taata no te faaite i te haerea

I te hoê taime i maʻiri aʻenei, ua farii au i te hoê rata tei papaʻihia e te hoê taata tei faaatea i te Ekalesia. Te hohoʻa mau tera o to tatou mau melo e rave rahi. I muri aʻe i toʻna faataaraa e mea nahea oia i ore ai e haapaʻo faahou, ua papaʻi oia :

« Ua rahi hoʻi tei roaa ia’u e i teie nei, ua iti roa. Aita vau e oaoa nei e mai te huru ra e, aita vau e manuïa ra i roto i te mau mea atoa. Aore roa te evanelia i faaruʻe i to’u aau, noa’tu e, ua faaruʻe oia i to’u oraraa. Te ani atu nei au ia pure no’u.

« Eiaha e haamoʻe ia matou i ô nei—te Feia Moʻa i te Mau Mahana Hopea Nei tei moʻe. Ua ite au e, tei hea te Ekalesia, tera râ, i te tahi taime te feruri nei au e, ua hinaaro vau i te tahi taata no te faaite mai ia’u i te eʻa, no te faaitoito ia’u, no te iriti i to’u mătaʻu, e no te faaite mai ia’u i te iteraa papû ».

A taiʻo noa ai au i teie rata, ua haamanaʻo aʻera vau i to’u haereraa e mata‘ita‘i i te hoê fare tuiroo no te mau hohoʻa peni—te fare manaha Victoria and Albert i Lonedona, Peretane. Te vai ra i reira te hoê hohoʻa nehenehe tei penihia i te matahiti 1831 na Joseph Mallord William Turner. I niʻa i taua hohoʻa peni ra, e itehia te mau ata ereere e te miti puai, tapaʻo faaite no te ati e te pohe. Te ama ra i te atea te mori o te hoê pahi tei iri. I mua roa nei, te hoê ïa poti faaora taata tei tirihia e te are miti uouo ma te huʻa miti. Te huti ra te taata i te mau hoe ma te puai, i te taime e patia te poti faaora i roto i te vero. I te pae tahatai te tiʻa ra te hoê vahine e e piti tamarii, ua rari i te ua e ua pupuhihia e te mataʻi. Te tutonu noa ra ratou i tua ma te mătaʻu. I roto i to’u feruriraa ua haapoto noa vau i te iʻoa o te hohoʻa peni. No’u nei, teie ïa te iʻoa Haere e faaora.1

I roto i te vero o te oraraa nei, te ôere noa ra te ati. E ua iri te tane e te vahine, te tamaiti e te tamahine, e tei mua ia ratou te haamouraa. Na vai e arataʻi i te poti faaora, ma te faaruʻe i te hau o te nohoraa e te utuafare, e ia haere e faaora ?

E ere ta tatou ohipa i te ohipa eita e maraa ia rave. Tei roto tatou i te ohipa a te Fatu ; ua tiʻa tatou no te farii i Ta’na tauturu.

I te tau a tavini ai te Fatu, ua pii Oia i te feia ravaai i Galilea ia faaruʻe i ta ratou upea e ia pee Ia’na, ma te parau atu e, « e faariro vau ia outou ei ravaai taata ».2 Ia amui ana‘e mai tatou i te feia ravaai tane e te vahine, ia tiʻa ia tatou ia tauturu mai te au i te nehenehe ia tatou.

E ohipa na tatou ia haere e faaora i te feia tei faaruʻe i te vahi hau o te ohipa, ia tiʻa ia ratou ia faahoʻihia mai i te amuraa a te Fatu no te fanaʻo i Ta’na parau, no te oaoa i te faahoaraa o Toʻna Varua, e e ere atura « i te taata feia ĕê e te purutia, hoê atoa râ oire e te feia moʻa, e no te fetii o te Atua ».3

Te parau tumu o te here

Ua itehia ia’u e piti tumu rarahi no te hoʻi faahou mai te taata i roto i te ohipa, e no te taui i te huru, te peu e te mau ohipa. A tahi, e hoʻi mai te taata no te mea ua faaite te hoê taata ia ratou i to ratou mau rave‘a mure ore ma te tauturu ia ratou ia faaoti i te mana‘o ia rave i te reira. Eita te feia paruparu e nehenehe e oaoa maoro i roto i te faufaa ore ia ite anaʻe ratou e, e roaa ia ratou te huru maitai roa.

A piti, e hoʻi mai te tahi pae no te mea ua haapaʻo te feia herehia e ratou, e aore râ, tei « hoê… [te] oire e te feia moʻa » i te aʻoraa a te Faaora, e ua here i to ratou mau taata tupu mai ia ratou iho ra,4 e ua tauturu ia vetahi ê ia faatupu i to ratou moemoea e to ratou mau hinaaro.

Te tao‘a haapuai i roto i teie ohipa, o te parau tumu ïa no te here—e e tamau noa te reira.

Te auraa mau, teie mau taata tei iri i niʻa i te miti arepurepu o te hohoʻa peni a Turner, e au ïa mai to tatou mau melo paruparu e rave rahi o te tiaʻi nei ia faaorahia na te feia e arataʻi nei i te mau poti faaora. Te tiʻaoro nei to ratou aau i te tauturu. Te pure nei te mau metua vahine e te mau metua tane no ta ratou mau tamaiti e ta ratou mau tamahine. Te taparu nei te mau vahine faaipoipo i to te raʻi ia roaahia ta ratou tane faaipoipo. I te tahi taime te pure nei te tamarii no to ratou mau metua.

O ta’u nei pure ia roaa ia tatou te hinaaro ia faaora i tei paruparu e ia faahoʻi mai ia ratou i roto i te oaoa o te evanelia a Iesu Mesia, ia tiʻa hoʻi ia ratou ia rave e o tatou nei i te mau mea atoa ta te ti‘araa melo ti‘amâ e horoʻa mai.

Ia haere ana‘e tatou e faaora i tei moʻe e ati aʻe ia tatou nei : te ruhiruhia, te ivi, tei maʻihia, te mau huma, te feia paruparu e o ratou o te ore e haapaʻo nei i te mau faaueraa. Ia faatoro atu tatou ia ratou ra i te rima tauturu e i te aau aroha. A na reira ai tatou, e hopoi atu ïa tatou i te oaoa i roto i to ratou aau, e e ite atu tatou i te oaoa e tae mai a tauturu ai tatou i te tahi atu taata i niʻa i te eʻa e tae atu ai i te ora mure ore.

Te mau nota

  1. Teie te iʻoa mau o te hohoʻa peni Life-Boat and Manby Apparatus Going Off to a Stranded Vessel Making Signal (Blue Lights) of Distress.

  2. Mataio 4:19.

  3. Ephesia 2:19.

  4. Hiʻo Mataio 22:39.

Haapiiraa no roto mai i teie parau poroʻi

A feruri i te ani i te taata ta outou e hahaere e, ua mâtau anei ratou i te hoê taata o te fifi ra no te haere mai i te pureraa. E nehenehe ta outou e maʻiti i te hoê taata e ia aparau i te mau raveʻa no te faaite i te here, mai te ani-manihini-raa ia’na ia haere mai i te pureraa pô utuafare e aore râ, ia haere mai e tamaa.

Life-Boat and Manby Apparatus Going Off to a Stranded Vessel Making Signal (Blue Lights) of Distress, na joseph Mallord William Turner © Victoria and Albert Museum, London, www.vandaimages.com

Nene’i