2022
Te mana ’o tā tātou e pi’i nei te aroha
Tiurai 2022


« Te mana ’o tā tātou e pi’i nei te aroha », Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī, Tiurai 2022.

Tauturu te orara’a

Te mana ’o tā tātou e pi’i nei te aroha

E nehenehe te aroha o te Atua e tauturu ia tātou, noa atu te huru o te mau tāmatara’a tā tātou e fa’aruru nei.

Hōho’a
feiā ’āpī tamāhine

Hōho’a nā Getty Images

’Ua haere atu vau i te hunara’a o te hō’ē melo tahito nō te pāroita, tei pohe nā roto i te ’ōnohi i muri a’e i te hō’ē ’arora’a roa o te hepohepo. ’Ua ’oto tō’u ’ā’au ’a heva ai au ’e tōna mau hoa ’e tōna ’utuāfare nō tōna mo’era’a.

E nehenehe te hepohepo ’e te tahi atu mau pe’ape’a i te pae ferurira’a e riro ’ei mea fifi ’e te rave ’atā nō te mau ta’ata e fa’aruru nei i te reira ’e nō te feiā ato’a tei here ia rātou. Te parau ’āpī maita’i o te ’evanelia ’oia ho’i, e pūpū te Mesia i te tīa’ira’a ’e te tauturu nā roto i tāna hōro’a o te aroha.

’Ua fa’a’ite mai te hō’ē tuatāpapara’a i ni’a i na 600 feiā ’āpī pa’ari i te fare ha’api’ira’a nō Brigham Young ē, ’o rātou tei māramarama i te aroha o Iesu Mesia, e mea iti te fāito hepohepo, te ahoaho, te maita’i-roa-ra’a ’e te ha’amā.1 E aha tā teie mau feiā ’āpī i māramarama nō ni’a i te aroha tei fa’atupu i te hō’ē ta’a-’ē-ra’a rahi i roto i tō rātou orara’a ?

E here ’ōti’a ’ore tō te Atua ia tātou

I roto i te tuatāpapara’a, ’ua ti’aturi te tahi mau ta’ata ē, e here ’e e tauturu te Atua ’e ’o Iesu Mesia ia rātou mai te mea noa ē, e mea maita’i roa a’ena rātou. ’Ua tauto’o rahi taua mau ta’ata ra, hau atu ia vetahi ’ē, tei māramarama ē, e here rahi tō te Atua ’e tō Iesu Mesia ia rātou ’e tei reira rāua nō rātou i te mau taime ato’a.

Nā roto i te reo peretāne, e rave rahi aura’a nō te ta’o ra aroha Te tahi aura’a ’oia ho’i, i’ei’e, hāmani maita’i, ’aore rā te peu maita’i. Nā roto i te reo hebera, te aura’a o te reira ta’o ’oia ho’i, fāri’i maita’i ’aore rā, mana’o maita’i, tei hōro’ahia ma te aroha. Penei a’e nā teie e fa’ata’a nei ē, nō te aha te mau keresetiano, i te roara’a o te mau tenetere, i fa’a’ohipa ai i te ta’o aroha nō te fa’ata’a i te fāri’i maita’i, te mana’o maita’i, ’e te here o te Atua.

Tē hina’aro nei te Atua e tauturu ia tātou

Tē māramarama nei te feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei ē, e ’ere te aroha i te hō’ē noa ateriputi o te Atua. Tē fa’ata’a ato’a nei te aroha e nāhea ’oia i te ’āpiti mai ia tātou ’a tūtava ai tātou ’ia riro mai iāna ra te huru (hi’o Moroni 10:32). ’Ua fa’ata’a mai te peresideni Dieter F. Uchtdorf, e tauturu piti i roto i te Peresidenira’a Mātāmua i tāua taime ra ē, te aroha ’o « te tauturu hanahana ïa ’e te hōro’ara’a i te puai e tupu ai tātou mai roto mai i tō tātou huru ta’ata hape ’e te tā’ōti’ahia, ’ia riro mai ’ei mau ta’ata fa’ateiteihia ».2

I roto i te tuatāpapara’a i fa’ahitihia nā mua a’e, te feiā āpī tei ’ite i te Atua ’e te Mesia tei ineine, tei hina’aro ’e tei nehenehe e tauturu ia rātou,’ua iti a’e tō rātou fifi i te pae ea o te ferurira’a, i tō te feiā tei mana’o ē, ’ua vai ’ōtahi noa rātou.

E fārerei te Atua ia tātou i te vāhi tei reira tātou

E rave rahi roa ta’ata e mana’o nei ē, ’aita te tauturu a te Atua e roa’a ia rātou nō te mea ’aita e ti’a ’ia fāri’i rātou i te reira. Te parau mau, ’oia ho’i, te aroha, e hōro’a ïa. ’Aita ’outou e tītauhia ’ia noa’a mai te hō’ē hōro’a. Tītau-noa-hia ia ’outou ’ia mā’iti e fāri’i i te reira.

I roto i te tuatāpapara’a, e mea iti te mau ’arora’a i te pae o te ea i rotopū i te feiā tei māramarama ē, e tauturu te Atua ia tātou i te mau vāhi ato’a tei reira tātou, ’e noa atu te ’ohipa tā tātou i rave. ’Ua ha’api’i mai Elder D. Todd Christofferson, nō te pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo, « ’Aita e tītauhia ia tātou ’ia rave fa’aoti i te tahi fāito raro roa o te ’aravihi ’aore rā o te maita’i hou te Atua e tauturu mai ai―e nehenehe te tauturu hanahana e fāri’ihia e tātou i te mau hora ato’a o te mau mahana ato’a, noa atu te vāhi tei reira tātou i ni’a i te ’ē’a nō te ha’apa’o ».3

I te hunara’a o tō’u hoa, ’ua māuruuru vau nō te mau ’itera’a pāpū pūai tei fa’a’itehia nō ni’a i te tīa’ira’a ’e te fa’aorara’a e roa’a i te tā’āto’ara’a nā roto i te tāra’ehara a Iesu Mesia. ’Oia mau, ’o te Mesia te rāve’a nō te mau fifi ato’a ’e te puna nō te ’oa’oa mau.

Fa’ata’ara’a

  1. Hi’o Daniel K. Judd, W. Justin Dyer, and Justin B. Top, « Grace, Legalism, and Mental Health : Examining Direct and Mediating Relationships », Psychology of Religion and Spirituality, vol. 12, no. 1, Fepuare 2020, 26–35 ; hi’o ato’a Daniel K. Judd and W. Justin Dyer, « Grace, Legalism, and Mental Health among the Latter-day Saints », BYU Studies, vol. 59, no. 1 (2020), 5–23.

  2. Dieter F. Uchtdorf, « Te hōro’a o te aroha mau », ’āmuiraa rahi nō ’Ēperēra 2015 (Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2015, 107).

  3. D. Todd Christofferson, ’Āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2014 (Ensign ’aore rā Liahona, Novema. 2014, 19).

Nene’i