2022
Nā tāviri e maha a Nephi nō te hāro’aro’ara’a ia Isaia
Tetepa 2022


« Nā tāviri e maha a Nephi nō te hāro’aro’ara’a ia Isaia », Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī Tetepa 2022.

Mai, pe’e mai

Isaia

Nā tāviri e maha a Nephi nō te hāro’aro’ara’a ia Isaia

E mea fifi ānei ’ia tai’o te Isaia ? Tei i’ō nei Nephi nō te tauturu !

Hōho’a
Nephi e pāpa’i ra i ni’a i te mau ’api ’auro

Faʼahōhoʼaraʼa nā Kevin Keele

E mea pāpū maita’i ē, e mea faufa’a te mau pāpa’ira’a a te peropheta Isaia i roto i te Faufa’a Tahito, nō te mea e mea pinepine te reira i te fa’ahitihia i roto i te Faufa’a ’Āpī ’e te Buka a Moromona. ’Ua nā ’ō te Fatu iho : « E mea maita’i ho’i te mau parau a Isaia » (3 Nephi 23:1).

Nō reira, nō te aha ïa e mea fifi te reira ’ia māramarama ?

’Eiaha e fa’atopa te ’ana’anatae ! ’Ua ’ite Nephi i tā tātou ’arora’a. ’Ua ’ite ’oia ē « ’ua parau Isaia e rave rahi te mau mea ’ite-tai’atā-hia » (2 Nephi 25:1). ’Aua’a a’e rā, ’ua hōro’a mai Nephi e maha tāviri ’o te nehenehe e tauturu ia tātou ’ia ’ite i te aura’a o te mau parau a Isaia.

Tāviri hō’ē : Ora i te mau mahana hope’a nei

’Ua pāpa’i Nephi ē, te feiā e ora i te « mau mahana hope’a nei » e ti’a roa ia rātou ’ia « ’ite » i te mau parau a Isaia (2 Nephi 25:8). Penei a’e nō te mea e hi’ora’a ātea tō te mau ta’ata i te mau mahana hope’a nei, ’o tā te mau ta’ata i te ’anotau o Isaia i ’ore i fāri’i. E rā ’ē te tau, ’aita paha te mau ta’ata i māramarama, nāhea te mau ta’ata e nehenehe ai e « parau i te ’ino ra, e maita’i, ’e te maita’i ra, e ’ino » (Isaia 5:20) ’e nō reira tē ’ite nei tātou i te reira e tupu nei ’ati a’e ia tātou.

Hau atu, ’aita ato’a paha te mau ta’ata i muta’a iho ra i māramarama i te aura’a ’a parau ai te Fatu, « e rave fa’ahou ā vau i te ’ohipa ta’a ’ē i teie nei feiā, ’ei ravera’a ’ūmerehia ’e te māerehia » (Isaïa 29:14).

’Ua parau mai te mau peropheta nō teie nei ’anotau ē, teie « ’ohipa māere ’e te ’ūmerehia » e fa’atoro i te taera’a mai te Buka a Moromona ’e te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a-hia mai te ’evanelia a Iesu Mesia e tāmau noa ra. ’Ua ha’amaita’ihia ’outou i te orara’a i te hō’ē tau, i reira ’outou e ’ite ai i te tupura’a o te mau tohu e rave rahi a Isaia.

Tāviri piti : ’Ia roa’a te Vārua tohu

’Ua parau Nephi ē, e nehenehe te mau parau a Isaia e « pāpū i te ta’ata ato’a i ’ī i te vārua tohu » (2 Nephi 25:4). E riro paha te reira i te fa’ari’ari’a i te ha’amatara’a, ’aita rā te reira e parau nei ē, ’o te mau peropheta ana’e te nehenehe e māramarama te Isaia. Tē ha’api’i nei te mau pāpa’ira’a mo’a ē « te ’itera’a pāpū nō Iesu ’o te vārua tohu ïa » (Apokalupo 19:10). E nehenehe ato’a e parau, mai te mea e ti’aturi ’outou ia Iesu Mesia, ’ua roa’a ia ’outou te ha’amatara’a o te mea e tītauhia nō te māramarama te Isaia !

Tē fa’a’ite pāpū nei te mau pāpa’ira’a a Isaia nō Iesu Mesia ʼe tāna tāra’ehara. ’Oia ato’a tōna i’oa e fa’a’ite pāpū nei nō te Fa’aora ! Te aura’a o te i’oa o Isaia ’oia ho’i, « te Fatu ’o te ora ïa », ’aore rā « Iesu fa’aora ».

Tāviri toru : ’Ia māramarama i te pehepehe ’e te mau tāpa’o

’Ua fa’ata’a mai Nephi ē, e mea fifi roa te mau parau a Isaia nō te feiā ’aita i mātau i « te huru o te tohura’a i rotopū i te ’āti Iuda » (2 Nephi 25:1). E mea ’ōhie a’e ’ia hāro’aro’a i te mau parau a Isaia, ’a ha’api’i rahi mai ai tātou nō ni’a i te mau peu pāpa’ira’a i te pae ’ārapia ma i te tau o Isaia, mai te pehepehe ’e te mau tāpa’o. Pinepine Isaia i te fa’a’ohipa i te mau tapa’o fifi i roto i tāna mau pāpa’ira’a.

’Ei hi’ora’a, ’ua pāpa’i Isaia nō ni’a i te feiā « teitei… ’e te fa’ateiteihia ra » mai te « mau arezi i Lebanona » ’e te « mau rā’au o Basana [Tiria] » (2 Nephi 12:13). Te mau arezi ’e te mau rā’au e mau tumu rā’au pa’ari ïa. ’Ua fa’a’ohipa Isaia i te hō’ē rāve’a pehepehe nō te parau ē, e au te mau ta’ata te’ote’o ’e te teitei i te mau tumu rā’au rahi, nō te mea e fa’a’eta’eta rātou i tō rātou ’ā’au ’e tē mana’o nei e mea maita’i a’e rātou ia vetahi ’ē. E tauturu te tai’ora’a ia Isaia mai te pehepehe ia tātou ’ia māramarama maita’i a’e i te mea tāna e ha’api’i ra.

Tāviri maha : ’Ia ’ite i te hōho’a fenua

’Ua fa’ahiti Isaia e 108 i’oa nō te mau vāhi ta’a ’ē i roto i tāna pāpa’ira’a. E mea huru fifi ri’i paha ’ia pe’e atu, mai te mea iho ā rā ’aita ’outou i ora na i reira ! Te tāviri maha a Nephi ’o te ’itera’a ïa i te « mau vāhi i pīha’i iho ra » nō Ierusalema (2 Nephi 25:6).

Tei reira noa ā Ierusalema e ra’e te tau, terā rā i muta’a ra ’o ’oia te pū nō nā e toru pūai o te ao nei e ’ume’ume ra. I te pae hiti’a o te rā ’o Babulonia ïa, e pū nō te mau anoihi ’e te hete. I te pae apato’erau ’o Asuria ïa, te mana nō te nu’u fa’ehau i te tau o Isaia. I te pae apato’a tō’o’a o te rā ’o Aiphiti ïa, e pū tapiho’o ’e tapiha’a. Nō te ’ite-noa-ra’a i te reira e tauturu ïa ia tātou ’ia vai noa i roto i te ferurira’a, ’o vai tē ’imi ra i te ’aro ia ’Īserā’ela ’e ’ia ’āfa’ihia i te tītī. ’Ei fa’ahōho’ara’a, ’ua riro Babulonia mai te orara’a o te ao nei, te te’ote’ora’a nō Asuria ’e te faufa’a moni a Aiphiti.

Nō ’outou te mau parau a Isaia

’Ua ha’api’i Isaia e rave rahi atu ’ohipa e mea faufa’a rahi nō tātou ’ia māramarama. ’Ua fa’a’ite pāpū ’oia nō te purarara’a ’e te ha’aputuputura’a o ’Īserā’ela, mai te au i te peresideni Russell M. Nelson, « ’o te ohipa faufa’a roa a’e ïa e tupu nei i ni’a i te fenua nei i teie mahana… ’E mai te mea e mā’iti ’outou, mai te mea e hina’aro ’outou, e nehenehe ’outou e riro ’ei tuha’a rahi nō te reira » (« Ti’aturira’a nō ’Īserā’ela » [purera’a nā te feiā ’āpī ’ati ti’a i te ao nei, 3 nō Tiunu 2018], 8, HopeofIsrael.ChurchofJesusChrist.org ; hi’o Isaia 49:13–23).

Hōho’a
Te tae-piti-ra’a mai o Iesu Mesia

’Ua fa’a’ite pāpū ato’a Isaia nō ni’a i te patura’a o Ziona nō te fa’aineinera’a i te tae-piti-ra’a mai o te Fa’aora ’e te fa’aterera’a mileniuma (hi’o, ’ei hi’ora’a, Isaia 5152). Ma te hō’ē ’itera’a pāpū nō Iesu Mesia, e fa’a’ite pāpū te Vārua ia ’outou nō te faufa’a rahi o te mau parau a Isaia ’e e nāhea te reira i te tauturu ’e i te ha’amaita’i i tō ’outou orara’a i teie mahana.

Nene’i