Sau, Mulimuli Mai ia te A’u
Pe O Le A E Faalogo?
O le taitaiga a le perofeta e mafai ona puipuia, faamanuia, ma fesoasoani ia i tatou—pe a tatou faatagaina ai.
Ata na tusia e Alyssa Talent
“Ua oo mai le faaumatiaga!”
O se savali faanoanoa lena e maua. Ae vaai faalemafaufau la pe afai o oe le tagata lea na valaauina e tuuina atu lea savali!
Sa valaauina Samuelu le sa Lamanā e le Alii e lapataia sa Nifae e uiga i lo latou amioleaga. A o tu ai i luga o se puipui, sa tautino atu ai e Samuelu e i ai se aso o le “faaumatiaga atoa … ma ua mautinoa o le a oo mai lenei mea, vagana ai ua outou salamo” (Helamana 13:10).
Sa valoia foi e Samuelu e faapea, i le lima o tausaga o le a i ai se po ae leai se pogisa ma se fetu fou i le lagi e faailoga ai le soifua mai o le Faaola (tagai i le Helamana 14:2–5).
Pe na faapefea ona tali atu sa Nifaē i le savali a Samuelu?
Sa latou mumusu e faalogo. Sa latou “fetogi atu maa ia [Samuelu] … ma … tafana ‘aū ia te ia a o tu o ia i luga o le pa” (Helamana 16:2). O le mea e faafetai ai, e le fetogia e tagata ni maa pe fana ni ‘aū i le perofeta i aso nei, ae e toatele o loo teena pea ma tauemuina ana upu a o ia aoao atu upumoni e faavavau o le talalelei a le Faaola.
Pe a saunoa le perofeta, o le a faapefea ona e tali atu? Pe o le a e faalogo?
O faamanatu nei e tolu o faamanuiaga e oo mai i le i ai o se perofeta i le lalolagi ma faalogo ia te ia.
E Alofa le Perofeta ia i Tatou ma Tatalo mo i Tatou
I le tele o saunoaga o le konafesi aoao, na ta’u mai ai e Peresitene Russell M. Nelson ia i tatou:
“Ou te alofa ia te outou!” “Sa i ai pea outou i lo’u mafaufau ma i a’u tatalo.”
O se faamanuiaga le iloa e alofa le perofeta ia i tatou ma tatalo mo i tatou!
Toeitiiti atoa le lima tausaga talu ona uma valoaga a Samuelu le sa Lamanā, ae fai mai nisi o sa Nifaē ua mavae atu le taimi mo le faataunuuina o ana upu. Sa latou tauemu ia i latou o e sa talitonu ma sa oo lava ina latou filifilia se aso e fasiotia ai tagata talitonu pe afai e le oo mai faailoga o le soifua mai o le Faaola (tagai i le 3 Nifae 1:6–9). I lenei taimi taufaafefe, sa tatalo ai le perofeta o Nifae i le aso atoa “mo ona tagata … o e o le a faaumatiaina ona o lo latou faatuatua” (3 Nifae 1:11).
O aso nei, o tatalo a le perofeta e fesoasoani ia i tatou i le tele o auala nai lo le mea e mafai ona tatou iloaina. O le taitaiga faaleagaga na te maua e ala i le tatalo e faamanuiaina ai le lalolagi uma.
O le Perofeta e na te Taitai atu i Tatou i le Alii
“Ina ea ia lou ulu ma ia olioli,” na ta’u atu ai e le Alii ia Nifae. “Ua oo mai lava le taimi, ma o le po nei o le a tuu atu ai le faailoga, ma o taeao ou te alu atu ai i le lalolagi” (3 Nifae 1:13).
A o goto ifo le la, sa le’i pogisa. Na oo mai le faailoga! (Tagai i le 3 Nifae 1:15.) O le taeao na sosoo ai, na iloa ai e tagata uma o le aso lea o le a soifua mai ai le Faaola, ma sa faaali mai ai se fetu fou (tagai i le 3 Nifae 1:19, 21). O mea uma na valoia e le Alii e ala ia Samuelu e uiga i le soifua mai o le Faaola ua faataunuuina e pei lava ona fetalai mai ai le Alii o le a faataunuuina.
O le afio mai o le Faaola i le lalolagi na vave faasaoina ai na tagata talitonu mai le oti. Ae sa le na o i latou na laveaiina ai. Na afio mai Iesu Keriso e laveai i tatou uma mai le agasala ma le oti, aumaia ia i tatou le malosi i taimi o puapuaga, ma aumaia ia i tatou le faamoemoe ma le olioli e ala i Lana Togiola. O le savali autu lenei a perofeta uma “o e sa vavalo talu mai le amataga o le lalolagi” (Mosaea 13:33). E taiala i tatou e perofeta i le Faaola, o Ia o le “ala, ma le upu moni, ma le ola” (Ioane 14:6).
Ua Tautino Mai e le Perofeta le Upumoni
O le taimi muamua lava na ou faitau ai i le Tusi a Mamona i le aoga maualuga, o se aoaoga mai ia Samuelu le sa Lamanā na tulaga ese mai ia te a’u. Sa ia ta’u atu ia sa Nifaē afai latou te tuueseina pea lo latou salamo, o le a oo mai le taimi o le a “tuai tele ai e faavavau.” Sa Ia fetalai mai, “Sa outou saili i aso uma o o outou olaga mo le mea e le mafai ona outou maua; … sa outou saili mo le fiafia i le fai o le amioletonu,” lea ua le tusa ai ma le natura o lo tatou Tama Faalelagi (Helamana 13:38).
I o tatou aso, na faapena foi ona aoao mai Peresitene Nelson:
“E ui e manatu pea le lalolagi o le pule, o meatotino, lauiloa, ma mea faafiafia o le tino e aumaia ai le fiafia, ia e leai! Latou te lē mafaia! …
“O le upumoni lava, e matuā sili ona vaivai le saili o le fiafia i nofoaga e lē mafai ona e maua ai! … O Iesu Keriso … , ma ua na o Ia lava, [ua i ai] le mana e siitia ai oe i luga a’e o le toso a lenei lalolagi.”
Sa filifili nisi o sa Nifaē e faalogo ma talitonu i upu a Samuelu; e toatele isi sa le’i faia (tagai i le Helamana 16:1–8). I le tele o itu, o aso nei e le matua ese lava.
O a mea o le a e filifilia? Pe o le a e faalogo ea i le perofeta?
Ua aoao mai Peresitene Nelson:
“[O perofeta, tagatavā’ai, ma tali faaaliga] atonu latou te le ta’uina atu i taimi uma i tagata mea latou te fia faalogo i ai. O perofeta e seāseā ona lauiloa. Ae o le a tatou aoao atu pea le upumoni!”
A o e faalogo i le perofeta ma faatino ana upu, o le a e iloa ai o lana taitaiga faaperofeta o le a puipuia, faamanuia, ma fesoasoani ia te oe i lou olaga atoa.