Mesajul învăţătoarele vizitatoare

Să hrănim spiritual generaţia care creşte

Predaţi scripturile şi citatele sau, după caz, un alt principiu care să le binecuvânteze pe surorile pe care le vizitaţi. Depuneţi mărturie despre doctrină. Invitaţi-le pe surorile vizitate să împărtăşească sentimentele lor şi ceea ce au învăţat.

D&L 123:11: „Este o datorie obligatorie pe care o avem faţă de toată generaţia care creşte.”

Care este responsabilitatea mea faţă de generaţia care creşte?

Vârstnicul Neal A. Maxwell (1926-2004) din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli: „Rezervată de Domnul pentru acest timp, [generaţia care creşte] trebuie să fie acum menţinută în siguranţă… şi pregătită pentru momentul ei special în istoria umanităţii! Ea a fost păstrată ca să apară în această perioadă, dar acum ea trebuie să fie condusă înainte pentru a-şi îndeplini îndatorirea ei. …

Tinereii nu sunt diferiţi de eventualii convertiţi. Există momente critice când sufletele lor încep să se îndrepte spre Domnul sau să se îndepărteze de El. Aceste momente de decizie nu pot exista întotdeauna, dar când apar, nu trebuie să fie pierdute. De foarte multe ori, aceste momente vor apărea în conversaţiile liniştite şi respectuoase cu părinţii, bunicii, cu un episcop, cu un conducător adult sau un tovarăş virtuos” („Unto the Rising Generation”, Ensign, aprilie 1985, p. 8, 10).

Vârstnicul Ronald A. Rasband din Preşedinţia celor Şaptezeci: „Generaţia care se ridică acum este demnă de eforturile noastre cele mai mari de a o susţine şi a o întări în călătoria ei spre maturitate… în fiecare lucru pe care îl facem, în fiecare loc în care mergem împreună cu fiecare tânăr sfânt din zilele noastre pe care-l întâlnim, să fim din ce în ce mai conştienţi de nevoia de a-i întări, a-i hrăni spiritual şi de a fi o influenţă bună în vieţile lor” („Generaţia care se ridică acum”, Liahona, mai 2006, p. 47).

Cum pot eu hrăni spiritual generaţia care creşte?

Preşedintele Gordon B. Hinckley (1910-2008): „Nu uitaţi niciodată că aceşti micuţi sunt fiii şi fiicele lui Dumnezeu şi că dumneavoastră sunteţi doar îngrijitorii lor temporari, că El a fost părinte înainte ca dumneavoastră să fiţi părinţi şi că El nu a renunţat la drepturile Sale părinteşti sau la interesul acordat acestor micuţi ai Săi. … Creşteţi-vă copiii în învăţătura şi mustrarea Domnului. Aveţi grijă de ei. Primiţi-i cu bucurie în casele dumneavoastră, hrăniţi-i spiritual şi iubiţi-i din toată inima. Poate vor face, în anii care urmează, unele lucruri pe care nu aţi dori să le facă, dar fiţi răbdători, fiţi răbdători. Nu veţi avea un eşec, atâta timp cât veţi încerca”, („Words of the Living Prophet”, Liahona, mai 1998, p. 26-27).

Julie B. Beck, preşedinta generală a Societăţii de Alinare: „A se îngriji înseamnă a educa, a avea grijă şi a face să crească… Să ai grijă presupune organizare, răbdare, dragoste şi muncă. Să ajuţi la creşterea spirituală ce are loc prin îngrijire, este cu adevărat un rol puternic şi plin de influenţă acordat femeilor” („Mame care ştiu ce este bine”, Liahona, noiembrie 2007, p. 76, 77).

Barbara Thompson, a doua consilieră în preşedinţia generală a Societăţii de Alinare: „Ca surori în Societatea de Alinare putem să ne ajutăm una pe alta pentru a întări familiile. Ne sunt date ocazii de a sluji în multe domenii. Noi venim permanent în contact cu copii şi cu tineri care pot avea nevoie chiar de ceea ce le putem oferi noi. Dumneavoastră, surori mai în vârstă, aveţi multă experienţă şi sfaturi bune pe care le puteţi împărtăşi tinerelor mame. Uneori, o conducătoare de la Tinerele Fete sau o învăţătoare de la Societatea Primară spune sau face exact lucrul care este necesar pentru a consolida ceea ce încearcă părintele să-l înveţe pe copil. Şi este clar că nu avem nevoie de o chemare specială pentru a întinde mâna unui prieten sau unui vecin” („Te voi întări; te voi ajuta”, Liahona, noiembrie 2007, p. 117).

Ilustraţie foto şi cadru fundal de Craig Dimond