Să depunem mărturia

Maria Kaneva, Blagoevgrad, Bulgaria

„Am să mă duc prima”, spune Irinka în fiecare primă zi de duminică a lunii. Cu mâinile prinse strâns de scaun şi ochii plini de nerăbdare, ea îşi face curaj. Irinka are numai nouă ani, dar se pare că este cea mai curajoasă dintre cei opt membri care vin la Biserică în mod regulat în ramura ei din Bulgaria.

De obicei, înainte de a se ridica, Irinka aşteaptă să vadă dacă vrea altcineva să îşi depună mai întâi mărturia. Toată lumea o priveşte pe furiş şi aşteaptă ca ea să se ducă în faţă. Într-un final, cu un zâmbet larg, ea se îndreaptă spre pupitru. Preşedintele de ramură îi aduce un scăunel pe care să se ridice pentru a-i putea vedea pe membri. Irinka, singura fată de la Societatea Primară, se uită la micuţa congregaţie şi începe să vorbească.

Nu pare să fie deranjată de faptul că toată lumea o priveşte. Membrii îi ascultă vocea ei suavă. În timp ce vorbeşte despre Hristos, despre scripturi şi despre adevărul Bisericii, ea influenţează mărturia tuturor celorlalţi.

După ce ia loc, e linişte deplină şi se pare că ceilalţi simt prezenţa Spiritului. Apoi, unul dintre membri se ridică pentru a-şi depune mărturia şi, apoi, altul şi iar altul …