Duminică dis-de-dimineaţă
Aceşti tineri băieţi din Fiji se trezesc devreme şi merg mult pe jos, dar îşi îndeplinesc datoria cu entuziasm.
Este sâmbătă seara, în episcopia Waila a ţăruşului Nausori din Fiji. Responsabilităţile zilei sunt îndeplinite, iar deţinătorii Preoţiei aaronice s-au pregătit pentru ziua de Sabat şi s-au reunit acum acasă la fratele şi sora Maiwiriwiri. Aceasta reprezintă, pentru ei, o ocazie de a lua masa înainte de a-şi începe postul – după care urmează o seară de dormit pe rogojini în casa familiei Maiwiriwiri.
Dimineaţa începe devreme pentru aceşti tineri deţinători ai Preoţiei aaronice. Cu mult înainte de ivirea zorilor, ei se trezesc repede, se îmbracă cu cămăşile lor albe, cravatele şi pantalonii închişi la culoare iar, înainte de ora 6:00 a.m., pleacă din casa fratelui şi surorii Maiwiriwiri în perechi– asemenea misionarilor. Fiecare dintre aceste perechi are câte o anumită rută de urmat pentru a ajunge la capelă înainte de ora 10:00 a.m., când începe adunarea preoţiei. Responsabilitatea lor este de a se opri, în drumul lor, pe la casa fiecărui membru şi de a-l invita să contribuie cu darul de post.
Aceşti tineri băieţi parcurg 5 km pe jos de la casa familiei Maiwiriwiri, aflată la un capăt al episcopiei, până la casa de întruniri, aflată la celălalt capăt al episcopiei. Aceasta reprezintă o ocazie pentru a-şi îndeplini datoria şi a-i invita pe membrii Bisericii să ia parte la lucrarea măreaţă de a se îngriji de văduve şi de fraţii şi surorile lor, contribuind cu darul de post. Preşedintele Alipate Tagidugu din ţăruşul Nausori, Fiji, a afirmat că, în urma acestui efort făcut de Preoţia aaronică, contribuţiile la darul de post au crescut cu 20 la sută.
La fel de important, aceşti tineri băieţi au ocazia de a-şi îndeplini datoria şi de a-i ajuta pe membrii episcopiei să ţină legămintele pe care le-au făcut la botez:
„După cum sunteţi dornici să vă alăturaţi turmei lui Dumnezeu şi să vă numiţi poporul Lui şi sunteţi dornici să purtaţi greutăţile unul altuia, pentru ca ele să fie uşoare;
Da, şi sunteţi dornici să jeliţi împreună cu cei care jelesc; da, şi să-i mângâiaţi pe aceia care au nevoie să fie mângâiaţi şi să fiţi martorii lui Dumnezeu în toate timpurile şi în toate lucrurile şi în toate locurile în care se întâmplă să vă aflaţi, chiar până la moarte, ca să puteţi fi mântuiţi de Dumnezeu şi să vă număraţi printre aceia de la învierea dintâi, pentru ca să puteţi avea viaţă veşnică” (Mosia 18:8–9).
Pentru aceşti tineri băieţi minunaţi, colectarea darurilor de post nu este o povară, ci o binecuvântare. Ei îşi poartă, cu bucurie, cămăşile albe şi cravatele, se trezesc devreme cu entuziasm şi bat, de bunăvoie, la uşile membrilor la ore matinale pentru a-i invita să ia parte la binecuvântările care vin din oferirea unui dar de post generos.
Privindu-i pe aceşti tineri băieţi pregătindu-se şi îndeplinidu-şi datoria ca deţinători ai preoţiei, m-am gândit ce binecuvântare minunată va fi pentru ei, de-a lungul vieţilor lor, să înţeleagă însemnătatea eforturilor lor de a-i invita pe membrii Bisericii să se apropie de Salvator prin a oferi daruri de post. Vor fi misionari, soţi şi taţi mult mai buni ca urmare a eforturilor lor făcute în calitate de deţinători ai preoţiei.
Ei vor înţelege mai bine aceste versete despre poporul Domnului: „Domnul l-a numit pe poporul Său Sion pentru că era într-o singură inimă şi într-un singur gând şi trăia în dreptate; şi nu existau săraci printre ei” (Moise 7:18).