Pace în inima mea

Carol F. McConkie

prima consilieră în Preşedinţia generală a Tinerelor Fete

Când aveam opt ani, l-am văzut pe profet, preşedintele David O. McKay (1873–1970). El a venit să dedice o nouă clădire a Bisericii în Palmyra, New York, S.U.A. Familia mea a mers la dedicare. Mulţi alţi oameni au mers, de asemenea. Toţi am fost emoţionaţi când l-am văzut pe profet!

Eram destul de mică, astfel încât mi-a fost greu să văd printre toţi oamenii care blocau vederea. Dar am putut totuşi simţi dragostea preşedintelui McKay. Doar un minut, am văzut părul lui alb şi faţa lui blândă. M-am gândit: „Deci aşa arată un profet al lui Dumnezeu”. Citisem despre profeţi în scripturi, dar aceasta era prima dată când vedeam, în persoană, un profet sau o autoritate generală. Mi-am dat seama că profeţii sunt oameni reali. Şi ei ne iubesc!. Îmi voi aminti întotdeauna dragostea şi pacea pe care le-am simţit în acea zi.

Când aveam 11 ani, am avut o altă experienţă care m-a ajutat să simt pace în inima mea. Conferinţa de ţăruş se apropia şi eu urma să cânt în cor. Eram foarte emoţionată! Purtam o cămaşă albă, frumoasă şi mă simţeam într-un mod foarte special. Cântecul pe care îl interpretam avea cuvintele din Ioan 14:27: „Vă las pacea, vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimânte”.

Aceste cuvinte m-au impresionat profund şi, de atunci, mi le-am amintit mereu. Când cântam acele cuvinte, ştiam că sunt adevărate. Am simţit că Duhul Sfânt îmi transmite că, urmându-L pe Isus Hristos, vom simţi pace. De atunci, de câte ori am încercări, îmi amintesc de această scriptură şi ea îmi aduce pace. Adevărul pe care l-am învăţat când eram tânără mi-a binecuvântat întreaga viaţă.