Mesajul învăţătoarelor vizitatoare
Fiice ale Tatălui nostru etern
Studiaţi, rugându-vă, acest material şi căutaţi să aflaţi ce să împărtăşiţi. În ce mod înţelegerea proclamaţiei „Familia: o declaraţie oficială către lume” va mări credinţa dumneavoastră în Dumnezeu şi le va binecuvânta pe cele cărora le purtaţi de grijă prin învăţământul prin vizite? Pentru mai multe informaţii, accesaţi reliefsociety.lds.org.
Scripturile ne învaţă că „suntem de neam din Dumnezeu” (Faptele Apostolilor 17:29). Dumnezeu s-a adresat Emmei Smith, soţia profetului Joseph Smith, numind-o „fiica Mea” (D&L 25:1). Familia – o declaraţie oficială către lume ne învaţă că noi suntem fiecare „în spirit… o fiică iubită ai unor părinţi cereşti”1.
„În [existenţa premuritoare], am învăţat despre identitatea noastră [eternă] ca femei”, a spus Carole M. Stephens, prima consilieră în Preşedinţia generală a Societăţii de Alinare.
„Călătoria noastră prin viaţa muritoare pe pământ nu a schimbat aceste adevăruri.”2
„Tatăl vostru Ceresc vă cunoaşte pe nume şi ştie situaţiile voastre”, a spus vârstnicul Jeffrey R. Holland din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli. „El vă aude rugăciunile. El cunoaşte speranţele şi visele voastre, inclusiv temerile şi frustările voastre”3.
„Noi aparţinem familiei lui Dumnezeu şi această familie are nevoie de noi”, a spus sora Stephens. „Fiecare familie de pe pământ este diferită. Şi, în timp ce facem tot ce este posibil pentru a crea familii tradiţionale puternice, calitatea de membru în familia lui Dumnezeu nu depinde de niciun alt fel de statut – stare civilă, statut de părinte, situaţie financiară, situaţie socială sau chiar statutul pe care îl postăm pe reţelele de socializare”4.
Scripturi suplimentare
Din istoria noastră
În relatarea despre Prima Viziune5, profetul Joseph Smith verifică multe adevăruri – inclusiv adevărul că Tatăl nostru Ceresc ne cunoaşte numele.
Tânărul Joseph s-a străduit să afle cărei biserici să i se alăture şi a găsit îndrumare în Iacov 1:5. Joseph s-a hotărât să-l întrebe pe Dumnezeu.
Într-o dimineaţă de primăvară, în anul 1820, el s-a dus în pădure să se roage, dar a fost imediat cuprins de o putere copleşitoare. Cu privire la această experienţă, el a scris:
„Chiar în acest moment de mare panică, am văzut un stâlp de lumină exact deasupra capului meu, mai luminos ca strălucirea soarelui, care a coborât treptat până când a căzut deasupra mea.
Imediat ce a apărut, m-am simţit eliberat de duşmanul care mă ţinea legat. Când lumina s-a oprit asupra mea, am văzut două Personaje, ale căror strălucire şi slavă întreceau orice descriere şi care stăteau deasupra mea, în aer. Unul dintre Ele mi-a vorbit, chemându-mă pe nume, şi a spus, arătând către celălalt – Acesta este Fiul Meu Iubit. Ascultă-L!” (Joseph Smith – Istorie 1:16–17).