2022
E Avegofie Lana Amo, o Lana Avega foi e Mama Ia
Novema 2022


10:39

E Avegofie Lana Amo, o Lana Avega foi e Mama Ia

Ia tatou manatua o tagata uma lava o loo i le lalolagi o se atalii po o se afafine o le Atua ma e alofa o Ia ia i latou taitoatasi.

Sa faamatalaina se tala i se tamā e igoa ia Siaki sa i ai sana taifau tulimanu pele e igoa ia Kasia. Sa matua mitamita lava Siaki ia Kasia, ma e tele lava ina gugutu ai e uiga i le atamai o le taifau. Ina ia faamaonia lea tala, sa valaaulia e Siaki ni ana uo e matamata a o fai faaaliga a Kasia. Ina ua taunuu i le kalapu tulimanu, sa tuu e Siaki i fafo ia Kasia e tamoe faataamilo a o alu o ia i totonu e lesitala lona taunuu atu.

Ina ua oo mai le taimi e amata ai, sa naunau Siaki e faaali atu tomai ofoofogia a Kasia. Peitai, sa ‘ese lava aga a Kasia. Sa le’i usitai o ia i se poloaiga e tasi a Siaki e pei ona sa ia masani ona faia ma le naunautai. Na pau le mea sa manao o ia e fai o le nofonofo i ona autafa.

Sa le fiafia Siaki ma maasiasi ma ita ia Kasia; e lei pine ae faapea o le a latou toe o. Sa le’i oso foi Kasia i tua o le loli, o lea na si’i ai ma le le onosai e Siaki o ia ma ‘auato i lona pusa. Sa matuai ita o ia a o talasua i latou sa i ai faatasi ma ia, i le amio a lana taifau seia oo lava i le fale. Sa le malamalama Siaki pe aisea na le usitai ai Kasia. Sa lelei ona toleni o ia, ma o lona naunauga atoa i le taimi ua tuanai o le faamalie lea ma auauna ia te ia.

I le mavae ai ona taunuu i le fale, sa amata sueina e Siaki ia Kasia mo ni manu’a, fatu matuituia, po o ni ‘utufiti e pei ona masani ona ia faia. A o ia tuu atu lona lima i lona fatafata, sa ia lagonaina se mea e susū ma iloa ai sa lilofia lona lima i le toto. Sa maasiasi o ia ma popole, sa ia maua ai se lavea telē ma loloto na aliali mai ai le ponaivi o lona fatafata. Sa ia mauaina se isi i lona vae taumatau i luma, na aliali mai ai foi le ponaivi.

Sa si’i mai Kasia e Siaki ma amata ona tagi. Sa lofituina o ia i lona maasiasi ma lana faamasinoga sesē ma le faiga o ia. Sa ‘ese amio a Kasia i le taeao, ona sa manu’a o ia. Sa tosina lana amio i ona tiga, o ona mafatiaga, ma ona manu’a. E leai se faiā ma se le fia manao e usitai ia Siaki po o se leai o se alofa mo ia.1

Sa ou faalogo i le tala lenei i le tele o tausaga ua mavae ma e le’i galo lava. E toafia ni tagata manunu’a o i ai ma i tatou? O le a le tele tatou te faamasino ai isi e faavae i o latou foliga vaaia ma taga faatino, po o le leai o se faatinoga, pe afai tatou te malamalama atoatoa, tatou te tali atu ma le mutimutialofa ma se manao e fesoasoani nai lo le faaopoopo ia latou avega ma la tatou faamasinoga?

Sa faatele ona ta’usalaina a’u i lenei mea i lo’u olaga, ae sa aoao ma le onosai a’u e le Alii e ala i aafiaga patino ma a o ou faalogologo i aafiaga o olaga o le toatele o isi. Ua ou matua talisapaia atoatoa le faataitaiga a lo tatou Faaola pele a o Ia faaaluina le tele o Lona taimi e auauna atu ai ma le alofa i isi.

O le aafiaga o le olaga o la’u tama teine laitiiti sa aofia ai luitau faalesoifua maloloina faamomoiloto mai le taimi a o teineitiiti. Sa tele taimi i lona olaga sa ia lagonaina ai ua le mafai ona toe faaauau. O le a faavavau lo matou lotofaafetai i agelu i lalo nei sa i ai iina i na taimi: nofonofo ma ia, faalogologo ia te ia, fetagisi ma ia, faapea foi ma le fefaasoaai faatasi o meaalofa tulaga ese, malamalamaaga faaleagaga, ma se sootaga vavalalata o le alofa. I na tulaga alofa sa tele ai ina si’i ese avega mamafa i itu uma e lua.

Na saunoa Elder Joseph B. Wirthlin ma sii mai ai le 1 Korinito, “Afai tatou te tautala i gagana a tagata atoa ma agelu, a e leai so’u alofa, ua avea tatou ma apa memea taalili ma sumepalo tagitagi.”2

Na ia faaauau:

“E faigofie ma tuusao le savali na tuuina atu e Paulo i le itutino lenei o Au Paia: E leai se eseesega tele e te faia pe a leai se alofa. E mafai ona e tautala i gagana, maua le meaalofa o valoaga, malamalama i mea lilo, … ma maua le poto uma; e tusa lava pe i ai lou faatuatua e aveese ai mauga, a leai se alofa ou te le aoga lava.

“‘O le alofa o le alofa mama lea o Keriso’ [Moronae 7:47]. Sa faaa’oa’o mai e le Faaola lena alofa.”3

I le Ioane ua tatou faitau ai, “O le mea lea e iloa ai e tagata uma lava o o’u soo outou, pe afai ua outou fealofani.”4

E tele lauga na tuuina mai e o tatou taitai faale-Ekalesia i le alofa mamā, lotogatasi, alofa, agalelei, mutimutialofa, lotofaamagalo, ma le alofa mutimutivale. Ou te talitonu o loo valaaulia i tatou e le Faaola ia ola i se ala maualuga ma pa’ia atu5Lana ala o le alofa lea e mafai ai e tagata uma ona lagonaina o i latou moni o ni ō ma e manaomia.

Ua poloaiina i tatou e alolofa i isi,6 ae aua le faamasinoa i latou.7 Tatou faataatia i lalo lena avega mamafa; e le o sa tatou e tauave.8 Ae, e mafai ona tatou tauamoina le amo a le Faaola o le alofa ma le mutimutialofa.

“Ia outou o mai ia te a’u, outou uma o e tigaina ma mafatia i avega, o a’u foi e malolo ai outou.

“Ia outou amoina la’u amo, ina ia outou faaa’oa’o ia te au; …

“Aua e avegofie la’u amo, o la’u avega foi e māmā ia.”9

E le faamagaloa e le Faaola le agasala ae e ofoina mai Lona alofa ma tuuina mai le faamagaloga pe a tatou salamo. I le fafine na maua o mulilua, na Ia fetalai, “ Ou te le faasala foi ia te oe; alu ia oe, aua e te toe agasala.”10 O i latou na Ia pa’i i ai na lagonaina Lona alofa, ma o lena alofa na faamalolo ma suia ai i latou. OLona alofa na musuia ai i latou e mananao ia suia o latou olaga. O le ola ai i Lana ala e aumaia ai le olioli ma le filemu, ma sa Ia valaaulia isi i lena ala o le ola ai ma le agamalu, agalelei, ma le alofa.

Na saunoa Elder Gary E. Stevenson: “Pe a tatou fetaiai ma matagi o le olaga, timuga mamafa, ma’i, manu’aga, o le Alii—o lo tatou Leoleo Mamoe, Lē e tuuina mai le Tausiga ia i tatou—o le a faafaileleina i tatou i le alofa ma le agalelei. O le a Ia faamalolo o tatou loto ma toefuatai mai o tatou agaga.”11 I le avea ai ma soo o Iesu Keriso, pe le tatau ea ona tatou faia foi faapena?

Ua poloai mai le Faaola ia tatou aoao ia te Ia12 ma faia mea ua tatou vaai ia te Ia o fai.13 O ia o le faataitai o le alofa moni, ma le alofa mama. A o tatou aoaoina auauai e faia mea ua Ia poloaiina ai i tatou—e le ona o se tiute po o faamanuiaga tatou te ono mauaina ae ona o le alofa mama mo Ia ma lo tatou Tama Faalelagi14—o le a tafe mai Lona alofa e ala mai ia i tatou ma faia mea uma e poloai mai ai o Ia e le gata ia mafai ae mulimuli ane o le a matua faigofie ma māmā15 ma atili ai ona olioli nai lo se mea sa tatou mafaufauina. O le a moomia ai le faataitai; e ono alu ai ni tausaga, e pei ona i ai mo a’u, ae a tatou mananao e avea le alofa ma malosiaga faaosofia, e mafai e Ia ona ave lena manao,16 lena fatu, ma i’u ina faaliua e avea o se laau matagofie, e tumu i fua e sili ona suamalie.17

Tatou te lagiina i se tasi o a tatou viiga pele: “O ai a’u e faamasino ae ua tele o’u sese? Lilo faanoanoa i le loto, ma ua le mavaaia.”18 O ai o ia i tatou o i ai ni faanoanoaga lilo? O le tamaitiiti po o le talavou e foliga mai e fouvale, o fanau o [ulugalii] ua tete’a, o le tina po o le tamā nofotoatasi, o i latou e i ai luitau o le soifua maloloina faaletino po o le mafaufau, o i latou e fesiligia lo latou faatuatua, o i latou ua aafia i le faailogalanu faaletagata po o le faaleaganuu, o i latou ua lagona le tuulafoaiina, o i latou e fia faaipoipo, o i latou e i ai vaisu e le manaomia, ma le tele naunau o isi o loo feagai ma se anoanoai o aafiaga eseese o le olaga—e tele lava o e foliga atoatoa mai i le laualuga.

E leai se tasi o i tatou e atoatoa le ola po o ni aiga atoatoa; e mautinoa lava o a’u e leai. Pe a tatou saili ia malamalama i isi o loo feagai foi ma luitau ma lē atoatoa, e mafai ona fesoasoani ia i latou ia lagona e le na o i latou i a latou tauiviga. E manaomia etagata uma ona lagona o i latou moni lava o ni itutino ma o loo manaomia i le tino o Keriso.19 O le manao tele a Satani o le faaeseese o fanau a le Atua, ma ua matua faamanuiaina lava, peitai o loo i ai mana tele i le lotogatasi.20 Ma e matuā moomia lo tatou galulue faatasi ma le felagolagomai i lenei malaga faigata o le olaga.

Na saunoa lo tatou perofeta o, Peresitene Russell M. Nelson, “Soo se sauaga po o le faailogalanu i se isi tagata ona o le tagatanuu, ituaiga, tulaga faaleitupa, itupa, faailoga faaleaoaoga, aganuu, po o isi mea taua ua faailoga ai, e tausuai lea i lo tatou Māta’isau. O se uiga pa’a’ā faapena e mafua ai ona tatou ola i lalo ifo o lo tatou tulaga o ni Ona atalii ma afafine o le feagaiga!”21

A o valaaulia e Peresitene Nelson tagata uma e ulufale i luga ma nonofo ai i le ala o feagaiga lea e toe taitai atu ai i lo tatou Tama i le Lagi; sa ia tuuina mai foi le fautuaga lenei: “afai e la’a ese uo ma le aiga … mai le Ekalesia, ia alolofa pea i ai. E le mo oe le faamasino atu i filifiliga a se isi e pei lava foi ona le tatau ai ona faitioina oe mo le tumau ai faamaoni.”22

Uo, ia tatou manatua o tagata uma lava o loo i le lalolagi o se atalii po o se afafine o le Atua23 ma e alofa o Ia ia i latou taitoatasi.24 Pe o i ai ni tagata i lou ala e te tau lagona le fia faamasinoina? Afai o lea, manatua o avanoa matagofie nei mo i tatou e faataitai ai ona alolofa e pei ona alofa le Faaola.25 A tatou mulimuli i Lana faataitaiga, e mafai ona tatou tauamo faatasi ma Ia ma fesoasoani e atia’e se lagona o le alofa ma le avea ma itutino i loto o fanau uma a lo tatou Tama.

“Tatou te alolofa ia te Ia, aua na Ia muai alofa mai ia te i tatou.”26 Pe a faatumuina i tatou i le alofa o le Faaola, e mafai moni ona faigofie Lana amo, e mafai ona mama Lana avega.27 Ou te molimau atu ai i nei mea, i le suafa o Iesu Keriso, amene.