Liahona
Tō tātou māramarama i roto i te mēdēbara
Tēnuare 2024


« Tō tātou māramarama i roto i te mēdēbara », Liahona, Tēnuare 2024.

Tō tātou māramarama i roto i te mēdēbara

Te feiā e tai’o i te Buka a Moromona ma te ’ā’au tae, e ora īa rātou nā ni’a i tāna mau ha’api’ira’a, ’e ia pure rātou nō te parau mau o te reira, e fāri’i īa rātou i te Vārua Maita’i ’e e fa’arahi atu ā rātou i tō rātou fa’aro’o, ’e tō rātou ’itera’a pāpū i ni’a i te Fa’aora.

Hōho’a
te taea’e o Iareda e te mau ’ōfa’i ’ana’ana

Hōho’a o te taea’e ’o Iareda e te mau ōfa’i ’ana’ana nā Normandy Poulter

I tō’u ’āpīra’a ra, ’ua roa’a tō’u ’itera’a pāpū nō te Buka a Moromona. ’Ua ’ume ta’a ’ē hia vau e te ’ā’amu o te taea’e ’o Iareda ’e tōna mau ta’ata i roto i tō rātou tere i te « fenua fafauhia » (Etera 2:9).

I tō te taea’e ’o Iareda ferurira’a nō ni’a i te tere i roto i te mau pahī pāpū ’ore, ’ua ui atu ra te taea’e ’o Iareda e, « Inaha, e te Fatu, e vaiiho ānei ’oe ia mātou ’ia haere i tera pae mai i teie pape rahi i roto i te pōiri ? » ’Ei pāhonora’a, ’ua parau mai rā te Fatu : « E aha tā ’oe i hina’aro iā’u ’ia rave ’ia roa’a mai te māramarama i roto i tō ’outou mau pahī ? » (Etera 2:22, 23).

’Ua ’ite te taea’e ’o Iareda ē, e mana pūai hope tō te Fatu. ’Ua ’ite ’oia ē, o te Fatu te puna no te mau māramarama ato’a. ’Ua ’ite ’oia ē, ’ua fa’aue te Fatu i tōna mau ta’ata ’ia ti’aoro iāna i roto i te taime hina’arohia. Nō reira, ma te fa’a’ohipa i te fa’aro’o i te Fatu, ’ua fa’aineine te taea’e ’o Iareda 16 ’ōfa’i na’ina’i. Tē ha’amana’o ra ’outou ē, i muriho e ’ua ani ’oia i te Fatu ’ia tāpe’a i te mau ’ōfa’i i tōna manimani rima, « ’ia ’ana’ana mai rātou i roto i te pōiri » (Etera 3:4).

’Ua puta roa te hōho’a o te Fatu i te tape’ara’a i taua mau ’ōfa’i ra i roto i tō’u feruria’a i te taime mātamua vau a tai’o ai i taua ’ā’amu ra. E nehenehe tā’u e hi’o i te hōho’a mai te huru ra ē, tē tupu ra te reira i mua i tō’u mata. Penei a’e nō te mea ’ua tīahi-mau-hia te hōho’a o te pōiri nā roto i te māramarama tei pāpū maita’i iā’u nei.

’Ia ore ana’e au e nīoa parau i te Vārua Maita’i, ’ia ore ana’e au e tū’ati i ni’a i te Vārua o te Fatu, e ora vau i roto i te pōiri. ’Ia tai’o rā vau i te Buka a Moromona, e ho’i mai te māramarama. ’Ua riro te Buka a Moromona nō’u mai te hō’ē ’ōfa’i ’ana’ana i tāpe’ahia e te Fatu. ’Ua tūrama te reira i tō’u haere’a i roto i te orara’a.

E māramarama a muri noa atu

Mai te mau ta’ata tei arata’ihia mai e te rima ’o te Fatu i Amerika i tahito ra, te fa’aruru nei tātou pā’āto’a i te mau vero ’e te mau mahana pōiri i roto i tō tātou haere’a e tae atu i te fenua i fafauhia nō te fa’ateiteira’a. E rave rā te Fatu nō tātou i te mea tāna i rave nō te mau ’āti Iareda ’e te mau ’āti Nephi. E arata’i ’e e tūrama ’oia i tō tātou ’ē’a—mai te mea e ha’apa’o tātou, ’e e fa’a’ohipa tātou i te fa’aro’o iāna, ’e e tāparu tātou i tāna tauturu.

’Ua parau te Fatu ’ia Nephi ē, « ’E riro ato’a vau ’ei māramarama nō ’outou i roto i te mēdēbara ra ; ’e e fa’aineine au i te ’ē’a i mua ia ’outou, mai te mea e ha’apa’o ’outou i tā’u mau fa’auera’a ; nō reira, mai te mea e ha’apa’o ’outou i tā’u mau fa’auera’a, e arata’ihia ’outou i te fenua i fafauhia ra ; ’e e ’ite ho’i ’outou ē, nā’u ’outou i arata’i » (1 Nephi 17:13).

’Ua parau te Fatu i te taea’e ’o Nephi, ’o Iakoba, « ’e e riro vau ’ei māramarama nō rātou ’o tei fa’aro’o i tā’u ra mau parau, ē a muri noa atu » (2 Nephi 10:14).

Nō te Fa’aora, ’ua ’ite pāpū te peropheta ra ’o Abinadi ē, « ’O ’oia te māramarama ’e te ora o te ao nei ; ’oia īa, te hō’ē māramarama hope ’ore, ’o tē ’ore roa e poiri » (Mosia 16:9).

Nōna iho, ’ua fa’a’ite pāpū te Fa’aora « ’o vau te māramarama ’e te ora o te ao nei. » ’Ua parau fa’ahou ’oia, « Inaha, ’o vau te māramarama ; i fa’a’ite atu na vau i te hi’ora’a nō ’outou » (3 Nephi 9:18 ; 18:16).

Hōho’a
Peresideni Russell M. Nelson tē haere nei nā raro

Fāri’i i te māramarama

’Ua here au i tō tātou peropheta, te Peresideni Russell M. Nelson. ’Ua fāri’i au i te ha’amaita’ira’a nō te tāvinira’a i pīha’i iho iāna. ’Ia tomo ana’e ’oia i roto i te hō’ē piha, e ’ana’ana ’oi’oi mai taua piha ra. Tei iāna ra te māramarama o te Mesia.

E parau mau te māramarama o te Mesia. ’O « te pūai hanahana, te mana, ’e ’aore rā, te fa’aūrura’a nō ’ō mai i te Atua ra nā roto i te Mesia ’e o te hōro’a i te ora ’e te māramarama i te mau mea ato’a » E hōro’ara’a vārua faufa’a rahi roa ’o te nehenehe e arata’i i te mau tamari’i a te Atua i te Vārua Maita’i ’e i te ’evanelia a Iesu Mesia.1 E ha’apūai te tai’ora’a i te Buka a Moromona i te reira māramarama.

I te tahi taime, tītauhia ia tātou ’ia hi’o i muri i roto i tō tātou orara’a nō te ha’amana’o e mea nāhea tō tātou tauturura’ahia i roto i tō tātou haere’a. ’Ia hi’o ana’e tātou i muri, e nehenehe tātou e ’ite fa’ahou i te fa’aūrura’a a te Fa’aora. ’Ia parau ana’e te mau pāpa’ira’a mo’a ē, « ’a ha’amana’o, ’a ha’amana’o » (Helamana 5:12), tē mana’o nei au ē, tē parau mai nei rātou ia tātou, « ’Eiaha e ha’amana’o noa i te mea tā ’outou i ’ite ’e ’aore rā i putapū i te hō’ē taime ; ’ia ’ite fa’ahou rā i taua māramarama ra. »

Nō vetahi, e mea ’ōhie te ’itera’a i te māramarama pae vārua. Nō vetahi ’ē, e nehenehe te māramarama pae vārua e riro i te ha’afifi i te nīoa parau nō tō tātou iho mau ’arora’a ’e ’aore rā nō te mau fa’anevanevara’a a tō te ao nei. Mai te mea rā e ha’apa’o maita’i tātou, e tae mai te māramarama—i te taime ’aita tātou e tīa’i ra.

Te Peresideni Nelson, tei a’o mai ia tātou « ’ia tuatāpapa nā roto i te pure i te Buka a Moromona i te mau mahana tāta’itahi »,2 ’ua fa’a’ite mai ’oia e rave rahi mau rāve’a tā te Buka a Moromona e ha’afātata atu ā ia tātou i te Fa’aora ’e e tauturu ia tātou ’ia ’ite i te māramarama o te ’evanelia, ’ia ’apo i te mau parau mau o te ’evanelia, ’e ’ia ora i te mau ha’api’ira’a o te ’evanelia.

’A tai’o ai tātou i te Buka a Moromona, ’ua parau te Peresideni Nelson, e tupu tō tātou māramaramara’a ’e tō tātou māuruurura’a nō te tāra’ehara a Iesu Mesia i te rahi.

E fāri’i tātou i te hina’aro ’ia « fānau-fa’ahou-hia » (Mosia 27:25) ’a tauturu ai te buka ia tātou ’ia ’ite i te tahi tauira’a o te ’ā’au (hi’o Mosia 5:2).

’A tai’o ai ’e ’a tuatāpapa ai tātou i te mau ha’api’ira’a a te Buka a Moromona nō te ha’aputuputura’a ia ’Īserā’ela, e ’ite tātou i te hina’aro rahi i te ’imi i tō tātou feiā pohe ’e ’ia rave i te mau ’ōro’a nō te fa’aorara’a ’e te fa’ateiteira’a nō rātou i roto i te hiero.

E ’ite tātou i te teimaha-’ore ’a fāri’i ai tātou i te mau pāhonora’a i tā tātou mau uira’a, te arata’ira’a nō te rave i te mau fa’aotira’a, ’e te pūai nō te tātarahapa ’e nō te pāto’i i te ’ino.

’E ’ia tai’o tātou i te mau parau mau e ’itehia i roto i te Buka a Moromona, e ’ite tātou i te fa’aorara’a, te tāmāhanahanara’a, te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai, te tauturu, te pūai, te tāmarūra’a, ’e te fa’aitoitora’a i tō tātou vārua.3

« ’E i teienei, e ’ere ānei te reira i te parau mau ? » ’Ua ani ’o Alama nō ni’a i te fa’arahira’a, te ’ōteora’a te huero o te parau mau, te ’ite ’e te ’itera’a pāpū. « Tē parau atu au ia ’outou na, ’Oia roa īa, nō te mea ’o te māramarama īa ; ’e te mea māramarama ato’a ra, e mea maita’i īa, nō te mea te ’itehia ra, nō reira, e mea ti’a roa ia ’outou ’ia ’ite ē, e mea maita’i īa » (Alama 32:35).

Hōho’a
hōho’a nō Iesu Mesia

Christ’s Image [hōho’a nō te Mesia], nā Heinrich Hofmann

’Imi i te Fa’aora i roto i te pōiri

I te 10ra’a o te matahiti o tō’u hoa o, Kamryn, ’ua ro’ohia ’oia i te tahi ma’i varavara i tōna mata o tei ha’apē i tōna mata ’atau.4 I te tahi taime, ’ia tāmau ’e ’ia pāpū noa ana’e te māuiui, e’ita Kamryn e nehenehe e fa’a’oroma’i i te tahi noa atu māramarama. Nō te pe’ape’a o tōna na metua ’ia matapōhia ’oia, ’ua ha’apōiri rāua i te mau ha’amāramarama o tōna piha ta’otora’a ’ia pārahi au noa ’oia i reira. Tē ha’amana’o ra te metua vahine ’o Kamryn, ’o Janna :

« Fātata e maha ’āva’e i muri mai i tāna hi’opo’ara’a, ’ua tomo atu vau i roto i tōna piha pōiri. I te tanotanora’a tō’u nā mata, ’ua ti’a iā’u i te ’ite ia Kamryn ’ōfirifiri ’e tē ti’a nei ’oia mai te ’oīfētō i ni’a i tōna ro’i. Nō tōna māuiui rahi, ’aita ’oia i ha’uti’uti ’e ’aore rā, i ta’i a fa’aro’o ai ’oia iā’u i te tomora’a atu i roto. E tārava noa ’oia i reira ma te ’oru’oru tōna nā mata to’opiti.

« Ua tūturi au i pihaiiho i tōna ro’i, ’ua rave maira i tōna rima i roto i tō’u, ’e ’ua nene’i au e toru taime—tā māua nūmera huna nō ‘’ua here au ia ’oe.’ E nene’i ’oia e maha taime nō te ‘’ua here rahi atu ā vau ia ’oe,’ ’aita rā ’oia i pāhono mai. ’Ua rahi roa atu ā tōna māuiui. Ma te roimata i te tahera’a i ni’a i tō’u na pāpāri’a, ’ua hi’o vau i tā’u tamari’i 10 matahiti te pa’ari i roto i te hō’ē pōpō. ’Ua putapū roa tō’u ’ā’au. »

’Ua parau ’o Janna i te hō’ē pure muhu ’ore ’e te ’ā’au tae.

« ’Ua parau atu vau i te Metua i te Ao ra ē, ’ua ’ite au ē, ’ua mātau maita’i roa atu ’oia iāna, ’ua pure rā vau, ‘’A tauturu mai na iāna.’ ’A pārahi ai au i reira ma te pure, ’ua tae mai ra te hō’ē ’are māhanahana i ni’a iā’u. ’Ua tae mai te hau i roto i tō’u ferurira’a ’a puta mai ai te hō’ē mana’o nō ni’a i te Fa’aora ’o Iesu Mesia i roto i tō’u ferurira’a : ‘’O ’oia te māramarama. ’A ’imi iāna i roto i te pōiri.’ »

’Ua amo ’o Janna i tōna upo’o ’e ’ua muhumuhu atura i roto i te tari’a o Kamryn : « E ti’a ia ’oe ’ia ’imi i te Fa’aora i roto i te pōiri. »

I muri mai, ’ua vare’a ’o Kamryn i te ta’oto ma te fa’aro’o i te mau hīmene ’e te mau pāpa’ira’a mo’a i ni’a i te fa’anahora’a vaira’a buka ’a te ’Ēkālesia.

Hōho’a
tamāhine e ’ō’omo ra i te tapo’i-mata

’Ia ’ama ana’e tōna mata ma’i, e ’ite ’o Kamryn i te Fa’aora i roto i te pōiri.

Hōho’a tei hōro’a-hia-mai e te ’utuāfare ’o Kamryn

’Ua vai noa te ma’i ’o Kamryn te rahira’a o te taime, terā rā ’ia ro’ohia ’oia i te ma’i pu’upu’u, ’ua tāmahanahana ’o Janna ’e tōna hoa fa’aipoipo ’o Darrin iāna ’e ’ua tu’u fa’ahou rāua i te ’ahu ta’oto i ni’a i te ha’amāramarama o tōna piha ta’otora’a. I roto i taua mau taime māuiui ra, ’ua parau ’o Kamryn ē, « Tē ’ite noa nei au i te Fa’aora i roto i te pōiri. »5

’Ia riro ana’e te orara’a mai te tahi « mēdēbara pōiri ’e te ano roa » (1 Nephi 8:4), e tano ato’a paha ia tātou ’ia ’imi i te Fa’aora i roto i te pōiri. Tē fa’a’ite pāpū nei au ē te Buka a Moromona nā roto i tōna ’itera’a pāpū ē « ’o Iesu te Mesia, te Atua mure ’ore »,6 e arata’i ia tātou iāna ra. ’Ua ’ite au ē te feiā e tai’o i te Buka a Moromona ma te ’ā’au tae mau, e ora īa rātou nā roto i tāna mau ha’api’ira’a, ’e e pure rātou nō ni’a i te parau mau o te reira, e ’ite īa rātou i te Vārua Maita’i ’e e fa’arahi rātou i tō rātou fa’aro’o, ’e to rātou ’itera’a pāpū nō ni’a i te Fa’aora.

E mata nā tātou i te fa’a’ite i tō tātou māuruuru nō teie buka « maita’i roa a’e »7 nā roto i te tai’ora’a i te reira, te fa’ahereherera’a i te reira, ’e te fa’a’ohipara’a i te reira nō te ha’apūai i tō tātou fa’aro’o ’e te fa’aro’o o vetahi ’ē i roto i te Māramarama o te Ao nei.

Nene’i