Liahona
Tanu fa’ahou i te huero o te fa’aro’o
Māti 2024


« Tanu fa’ahou i te huero o te fa’aro’o », Liahona, Māti 2024.

Tanu fa’ahou i te huero o te fa’aro’o

E mau ha’api’ira’a nō roto mai i te feiā tei ho’i mai i te fa’aro’o.

Hōho’a
e mau tumu rā’au ’e te mau rao’ere

I roto i te hō’ē ao e fa’arahi pinepine nei i te mau ’ā’amu nō ni’a i te mo’era’a te fa’aro’o, ’aita roa e ’itehia i te tahi taime te mau tere māniania ’ore a’e nō te ho’ira’a mai i te fa’aro’o. ’Āre’a rā e fa’ahōho’a te mau ’ā’amu nō te fa’afāriu-fa’ahou-ra’a i te huru te mau taea’e ’e te mau tuahine i roto i te ’evanelia e upo’oti’a nei i ni’a i tō rātou mau fē’a’ara’a, noa atu ā ’ua fa’aru’e i te ’Ēkālesia. Tē fa’ahōho’a nei tō rātou ’ā’amu i te mea tā Alama i ha’api’i nō ni’a i te tanura’a i te huero. Tē fa’ata’a nei Alama i te tahi huru tupura’a nō te fa’aro’o, e ’ere nō te tauturu noa i te ha’apūai i te feiā e tāmata ra i te fa’arahi i tō rātou fa’aro’o, nō te tauturu ato’a rā i te feiā e mau uira’a ’e e mau māna’ona’ora’a tō rātou.

  • ’A tahi, e ti’a ia tātou e māramarama ē, « e ’ere te fa’aro’o i te ’ite pāpū mau » (Alama 32:21).

  • I muri iho e « fa’a’ohipa ho’i [tātou] i te hō’ē vāhi iti ha’iha’i noa nō te fa’aro’o » ’aore rā ’ōhie noa « ’o te hina’aro noa » (’īrava 27).

  • E tanu tātou i te huero—te parau a te Atua—i roto i tō tātou ’ā’au (hi’o ’īrava 28).

  • I te roara’a o te ’ē’a, e fa’a’amu tātou i te mau a’a pae vārua ma te fa’a’oroma’i ’e ma te fa’ari’ira’a i te tauturu a te mau hoa i roto i te ’evanelia, nō te fa’atupu i te hō’ē tumu rā’au tei tanuhia i roto i te Mesia, « ’o tē tupu noa i ni’a ē tae atu ai i te ora mure ’ore » (’īrava 41).

« E ’ere te fa’aro’o i te ’ite pāpū mau i te mau mea e vai nei ; nō reira mai te mea e fa’aro’o tō ’oe, tē ti’aturi ra ïa ’oe i te mau mea ’aore i ’ite-mata-hia, ’o tei riro rā ’ei parau mau » (Alama 32:21).

Hōho’a
Alba Fonseca

’Ua ’ite atu Alba Lucia Fonseca, hō’ē melo nō te ’Ēkālesia nō te fenua Marite, i ni’a i te natirara, i te mau mātēria ’o tei fa’atupu i te uiuira’a i roto i tōna mau ti’aturira’a pae fa’aro’o, vitiviti roa atu ra tōna fa’aro’o i te mo’era’a. Nā mua roa, ’ua ti’avaru ’oia i te huero o te fa’aro’o i tōna mau fē’a’a, i muri iho rā ’ua ha’amata ’oia i te paraparau i te hō’ē melo hāmani maita’i ’e tei pāpū te ’ite, ’ite ihora ’oia ē e mau uiuira’a tano ato’a nō ni’a i tōna nei ti’aturi-’ore-ra’a.

Tē fa’ata’a nei ’oia : « ’Aita tō’u hāro’aro’ara’a i te parau nō te ’evanelia ’e te ’ā’amu o te ’Ēkālesia i hope roa mai tā’u i mana’o ». « ’Ua fa’aha’eha’a te reira iā’u ’e ’ua tauturu iā’u ’ia ’ite ē, e rave rahi ā tē ’apo mai, ’e ’aita te fa’aro’o e tae mai nō te pāhonora’a i te mau uira’a ato’a ». ’Ua ’ite a’era Alba ē, te tahi atu mau « mea faufa’a i roto i te orara’a—mai te ’utuāfare, te ha’api’ira’a, te tōro’a—e ataatara’a ato’a ïa i roto, ’e te fa’atusiara’a, te pāpū ’ore ’e te tauto’ora’a i te roara’a o te orara’a. ’Ua ho’i mai au i te ’Ēkālesia ’e e nehenehe au e ha’apāpū ē, te tāpe’ara’a i te fa’aro’o e mea ho’ona rahi ato’a ïa te reira huru tauto’ora’a ».

’Ua ha’api’i te peresideni Russell M. Nelson : « ’Aita te Fatu e tītau i te fa’aro’o pāpū e ti’a ai ia tātou ’ia fāri’i i te mana pāpū ». Terā rā tē ha’apāpū ato’a ra ’oia ē, e tītauhia te tauto’ora’a tāmau nō te tāmau noa i te tupu tō tātou fa’aro’o.1 Noa atu ’ua tāpe’a maita’i te niu mātāmua nō te hiero nō Roto Miti hau atu i te hō’ē tenetere te maoro, tītauhia i teienei te tahi fa’a’āpīra’a rarahi, ’ua fa’ata’a mai te peresideni Nelson. E ti’a ato’a ia tātou i te tahi taime e ha’apūai i tō tātou iho mau niu pae vārua « nō te pāto’i i te mau ’ino ’e te mau ha’afifira’a e tae mai ».2 ’A fa’aū ai tātou i te tahi taime i te mau mātēria fifi mai ia Alba, e nehenehe tō tātou hina’aro i te ha’apāpūra’a e arata’i ia tātou mai te mana’o ti’aturi ’ōhie i te mana’o ’ōhie nō te ti’aturi ’ore, ma te ha’apae i te tauto’ora’a e tītauhia nō te ha’apūai ’e nō te ha’apāutuutu i tō tātou niu pae vārua.

Te feiā e feruri i te mau ’ā’amu nō te ho’ira’a mai i te fa’aro’o, ’ua ’itehia mai ia rātou ē e mea maita’i ’ia hi’o i te fa’aro’o mai te hō’ē tere e rave rahi ta’ahira’a, e tupu i te roara’a o te orara’a.3 E nehenehe tātou e ha’amata ma te hō’ē ti’aturira’a ’ōhie mai te hō’ē tamari’i, i te hō’ē rā taime e ū atu teie fa’aro’o tamari’i i te mau uira’a ’e te mau māna’ona’ora’a. ’Ua tauturu maita’i tō tātou fa’aro’o tei ’ore i tāmamatatahia a’enei ’ei niu pae vārua, i teienei rā, tītau-roa-hia ’ia haere mai te fa’aro’o ’ōhie, nā roto i te mau mea ’ātitirau, i te fa’aro’o pa’ari maita’i, ’o tē nehenehe e pāto’i i te mau tāmatara’a nō ananahi.4 E au ra e mea ’ōhie roa ’ia fa’aru’e i te fa’aro’o, fātata roa mai te hō’ē tāmarūra’a, e ’āpe’e rā te mau ha’amaita’ira’a tao’a rahi i te tere o te feiā e fāriu atu i te Atua ’e ’o tē tāmau noa i te aupuru i tō rātou huero nō te fa’aro’o.

’Ua ha’amata te mau tāmatara’a o te fa’aro’o o Samuel Hoglund nō Tuete, i tō te mau melo o tōna ’utuāfare uiuira’a i te mau uira’a. ’Ua nā roto ’oia i te ’ohipa ē « e pāhono i te hō’ē uira’a nō te topa fa’ahou i ni’a i te tahi atu uira’a », tē fa’ata’a ra ’oia. « ’Ua tūrori haere tō’u fa’aro’o mai terā ’āfa hora i te tahi atu, ē tae roa i te taime i ’ite ai au ē, e’ita e haere teie huru ’ohipa ’e tō’u hina’aro nō te ha’apāpūra’a nō te tau roa ». ’Aita ’o Samuel i tāmata i te fa’atītī’aifaro i te mau uira’a ha’iha’i ato’a, ’ua fa’aoti maoti rā ’oia e feruri i te mau uira’a faufa’a rahi—terā mau uira’a faufa’a rahi nō te hō’ē niu pa’ari i roto ia Iesu Mesia. Moati te pure ’e te tai’ora’a pāpa’ira’a mo’a ’ua ha’api’i mai Samuel, mai ia Alba, nā roto i tāna mā’imira’a ē, e rave rahi atu mea e toe ra iāna ’ia ’apo mai ’e ’ua noa’a mai te mau ti’aturira’a pa’ari a’e. ’Ua parau ’oia : « ’Ua ha’apūai roa ’ino teie ’ohipa i tō’u fa’aro’o ’e ’ua ha’api’i ato’a mai ē, tā ’oe e ’imi mau, e ’itehia mai ».

« Mai te mea e ara ’outou ’e e fa’aaraara ho’i i tō ’outou mau mana’o, i te tāmata i tā’u nei mau parau, ’e i te fa’a’ohipa ho’i i te hō’ē vāhi iti ha’iha’i noa nō te fa’aro’o ; ’oia ïa, noa atu ’aita i ti’a ia ’outou, maori rā ’o te hina’aro noa ’ia ti’aturi ; ’a vaiiho i taua hina’aro ra ’ia tupu i roto ia ’outou » (Alama 32:27).

« E mea teimaha te fa’a’ohipara’a i te fa’aro’o », ’ua fā’i te peresideni Nelson. « I te tahi taime, e nehenehe tātou e uiui ē, e ti’a ānei ia tātou ’ia ha’aputu maita’i mai te fa’aro’o nō te fa’ari’i i te mau ha’amaita’ira’a ’o tā tātou e hina’aro rahi mau ».5 Terā rā, e ti’a i te mau ta’ahira’a na’ina’i o te fa’aro’o, ma te ha’amata nā ni’a i te « fa’aro’o iti ha’iha’i », ’ia « ’ohipa i roto ia ’outou » ’e ’ia ha’amata i te hō’ē fānau-fa’ahou-ra’a pae vārua.

I muri a’e i te ’ōverera’a i te pae vārua i roto i tāna mau matahiti ha’api’ira’a tuatoru, ’ua rave Amanda Freebairn nō te fenua Marite i te ta’ahira’a ha’iha’i o te pure, ’o tei arata’i iāna ’ia pe’e i te hō’ē muhumuhu ’ia haere atu e māta’ita’i i te ’āua hiero o tōna ’oire. « Tē putapūra’a i te Vārua i reira, ’ua fa’a’ama fa’ahou ïa i tō’u fa’aro’o », ’ua parau ’oia. ’Ua fa’ahōhonuhia tōna fa’aro’o i te ho’i-fa’ahou-ra’a ’oia i te purera’a ’e te fa’ari’ira’a i te hō’ē pi’ira’a nō te ha’api’i i te Paraimere, ’e ’ua tāmau noa ’oia i te mau ta’ahira’a tei ’āfa’i atu iāna i te tauahi-hope-ra’a i te ’evanelia. I ni’a i te tere, tē na ’ō ra Amanda : « ’Ua ’itehia mai iā’u te mau pāhonora’a i te mau uira’a ’o tā’u e hina’aro rahi mau ».

Hōho’a
Dan Ellsworth

I te hō’ē taime, ’aita Dan Ellsworth, nō te fenua Marite ato’a, i pāpū roa tē vai ra tōna fa’aro’o iti ha’iha’i noa iho e fa’a’ohipa. ’Ua ha’aparuparu tōna fa’aū-mātāmua-ra’a i te hi’ora’a a te ha’api’ira’a ’e a te tahu’a pāpa’aparau i te Faufa’a Tahito, i tōna fa’aro’o i te Bibilia ’e ’ua ha’afifi i tōna ti’aturira’a i te mau pāpa’ira’a mo’a ato’a. ’Ua tāmau noa rā Dan i te haere i te purera’a ’e ’ua fa’aoti e tāmatamata e ono ’āva’e te maoro, i te hō’ē fa’anahora’a e pure, e ha’apae i te mā’a ’e e tāvini i roto i te ’Ēkālesia. I te tahi taime, e ani ’oia i tāna mau tamāhine ’āpī ’ia pure ato’a nō te fa’aro’o o tō rātou pāpā.

I muri a’e i te tahi tau ri’i, ’ua ha’amata Dan i te fa’ari’i i te mau ’itera’a pae vārua ’e ’ia ’ite mai i te mau pāhonora’a i te tahi mau uira’a ’o tē ha’ape’ape’a rahi nei iāna. I te hō’ē mahana, i roto i te hō’ē fare vaira’a buka, ’ua tūra’ihia ’oia ’ia haere i te hope’a o te hō’ē ’āna’ira’a buka ’e ’ia mā’iti mai i te hō’ē buka. I roto i te reira buka, ’ua ’ite ’oia i te mau pāto’ira’a māramarama i te buka ’o tei fa’a’āueue i te ha’amatara’a i tōna ti’aturira’a i roto i te Bibilia. Noa atu ’aita teie ’ohipa i pāhono i te mau uira’a ato’a, ’ua ha’api’i rā te reira ia Dan i te tahi mau ha’api’ira’a faufa’a roa : « Nā mua roa, tītauhia iā’u ’ia fa’aha’eha’a iā’u nō ni’a i te mau mea ato’a e ti’a iā’u ’ia ’ite nā roto iā’u iho. ’E te piti, tē vai nei te tahi atu mau rāve’a nō te ’ite mai i te parau mau, i pīha’i iho i te ferurira’a : te mau mana’o pae vārua e tae mai, te mau fa’ahope’ara’a maita’i nō roto mai i te mau hotu o te Vārua, ’e te mau mana’o ’o tē ha’amāramarama i te ferurira’a, e mau mea ana’e ’o tē arata’i atu i te mau ti’aturira’a pāpū ’e te fa’aro’o pūai a’e i te pūai i nā mua a’e nei ».

Hōho’a
Zach Marshall ’e te ’utuāfare

Nō Zac Marshall nō Peretāne, nā te hi’o-noa-ra’a i te hō’ē video ha’api’ira’a nō ni’a i te Buka a Moromona i hiti ai i roto i tōna ferurira’a ē, pēnei a’e e parau mau te buka. « ’Ua tai’o vau i te reira nā mua a’e i roto i te tai’ora’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e ’o vau ana’e, ma te mana’o pāpū ore rā », tē fa’ata’a ra ’oia. « Terā rā, ’ua fa’aea vau i te haere i te purera’a i tō’u taure’are’ara’a, nō reira te fa’a’itera’a ’o tā’u i hi’o i roto i te video, ’ua tūra’i mai ïa ’ia tai’o i te Buka a Moromona ma te mana’o pāpū nō te taime mātāmua roa ». I muri a’e i te tāmatara’a i te parau a te Atua, ’ua ha’amata Zac i te mono te fē’a’a ’ei ti’aturira’a. Tē parau nei ’oia i teienei : « Te ’Ēkālesia ’o ta’u i hi’o nā mua a’e nei ’ei mea ’eta’eta, tē hi’o nei au i teienei ’ei mea fa’ati’amā mai tā Iesu i parau ē nā te parau mau ’outou e fa’ati’amā’ [Ioane 8:32] ».

« ’Āre’a rā ’ia ha’apa’o ’ore ’outou i te tumu rā’au, ’e ’ia ’ore ho’i ’ia ’atu’atu maita’i, inaha, ’aita ïa e a’ahia » (Alama 32:38).

’A rave noa ai tātou i te mau ta’ahira’a na’ina’i nō te aupuru i te fa’aro’o, tītau-ato’a-hia ia tātou ’ia vai ara i tā tātou huru ferurira’a ’o tē ha’afifi ’e ’o tē fa’ataupupū i te fa’aro’o. I te tai’ora’a i te mau ’ā’amu nō te ho’i-fa’ahou-ra’a mai te mau melo o te ’Ēkālesia i te fa’aro’o, i roto i te mau fenua rau, tē parau nei Eric ’e ’o Sarah d’Evegnée, e nā ’orometua nō te fare ha’api’ira’a teitei nō Brigham Young–Idaho ē, « e mea faufa’a te huru tātou e feruri nei ’e te mea tā tātou e feruri nei ». ’Ei hi’ora’a, te mana’ora’a ē e pāruru te paieti i te pae fa’aro’o ia tātou i te mau fifi au ’ore ’e te ’oto o te orara’a, e ’ere ïa i te parau mau ’e e fa’atupu te reira i te mau mana’o vai mana’o noa. ’Ua fafau mai Iesu Mesia ē, e’ita roa atu ’oia e fa’aru’e ia tātou, ’ua fa’aara mai rā oia ē, « e pohe tō ’outou i teie nei ao » (Ioane 16:33). Noa atu rā, i te mana’o o Sarah, e nehenehe te mau fifi o te orara’a, « e arata’i ia tātou ’ia hi’o i te ’evanelia ma te au ’ore. I te tahi taime e fa’aru’e tātou i te mea hau a’e ’ia fa’aruru ana’e i te hō’ē mea i raro mai i tei hau a’e »

’Ua fa’aruru te ta’ata pāpa’i buka ’e te pāpa’i pāpa’a parau nō te fenua Marite, ’o Don Bradley, i te uiuira’a nō ni’a i te ’ā’amu o te ’Ēkālesia i te hō’ē tau tāna i parau ē : « E ’ere au i te mea ’oa’oa ’e e hi’ora’a fē’a’a i te mau mea. Te fa’ahapara’a i te hō’ē ta’ata e fa’a’ino ïa i te hō’ē tā’amura’a, ’e ’ua mo’e atu ra tō’u fa’aro’o ’e tō’u tā’amura’a i te Atua ». E rave rahi matahiti i muri mai, ’ua ha’amata Don i te ha’a ’ia tae ’oia i te tīa’ira’a ’e te māuruuru i roto i tōna iho orara’a.

’Ua ha’amata ato’a ’oia i te hi’opo’a i te mau ha’api’ira’a nō ni’a i te maita’i o te ha’apa’ora’a fa’aro’o fa’anahohia i ni’a i te ea i te pae ferurira’a ’e i te pae tino. « E’ita e ti’a iā’u ’ia huna i teie mau ha’api’ira’a », tē ha’amana’o ra Don. « Ma’a vāhi iti ’e ma’a vāhi iti, ’ua ’ite a’era vau ē, i mono noa ana vau i te mana’o fē’a’a i te ferurira’a fa’ahapa, e ma te huru ti’aturi rahi a’e i te orara’a, ’ua ’ite-fa’ahou-hia mai iā’u tō’u fa’aro’o i te Atua ’e ia Iesu Mesia ». ’Ua ho’i fa’ahou mai Don i ni’a i te mau pāpa’a parau tāna i tāfifi nā mua a’e, i teienei rā, tē arata’i nei teie mātēria i te ti’aturira’a pāpū ē, e peropheta nā te Atua ’o Iosepha Semita.

« Mai te mea e aupuru ’outou i te parau, ’oia ïa, ’ia ’atu’atu i te tumu rā’au ’a ’ōteo mai ai te reira… e ’ō’oti ’outou i te mau utu’a maita’i nō tō ’outou fa’aro’o, ’e tō ’outou itoito, ’e te fa’a’oroma’i, ’e te marū » (Alama 32:41, 43).

Noa atu te ineine ’ia tāmata i te parau a te Atua ’e ’ia ha’amau i te ferurira’a nō te tīa’ira’a, e nehenehe te ho’i-fa’ahou-ra’a i te fa’aro’o ’e i te purera’a ’ia riro ’ei ’ohipa fa’ahō’ū’ū ’e te teimaha roa ato’a. E tītau te tauto’ora’a ’eiaha noa i te fa’a’oroma’i, te itoito ’e te ha’eha’a, i te here ato’a rā o te mau hoa ’e o te mau melo o te ’utuāfare. Te fa’ari’ira’a i te tauturu a te mau hoa mau, e aupuru ïa te reira i te huero ’e e fa’ati’a i te reira ’ia a’ahia ’eiaha rā ’ia ’ōriorio.

Hōho’a
Leo Winegar

I tō Leo Winegar nō te fenua Marite fa’arurura’a nō te taime mātāmua i te mau uiuira’a nō ni’a i te ’ā’amu o te ’Ēkālesia, ’ua ’apo mai ’oia i te faufa’a rahi nō te hoa aumihi. « ’Ua ’ōriorio tō’u ’itera’a pāpū », tē fa’ata’a nei ’oia, ’a fa’aruru ai ’oia i te hō’ē pu’e tau nō « te vai-’ōtahi-ra’a ’e te tapineva pōiri i te tāfifira’a ’oia i te pure ». I te hō’ē mahana, ’ua tūra’ihia Leo ’ia niuniu atu i te hō’ē ’orometua ha’api’i nō te ’ā’amu o te ’Ēkālesia. ’Aita ’oia i fa’aitoito noa ia Leo ’ia feruri maita’i i tōna ’ē’a nō te fē’a’ara’a, ’ua riro ato’a mai rā ’ei hoa rahi. ’Ua ho’i marū noa mai te ’itera’a pāpū o Leo ma te tauturura’a a te fa’aa’o a Leo ’e te mau matahiti nō te ha’api’ira’a ’e te tīa’ira’a. ’E ’ua tae i te hō’ē taime, ’ua ’itehia mai iāna te mau pāhonora’a i te mau uira’a e rave rahi. Tē fa’ata’a nei ’oia : « E māuruuru mure ’ore tō’u i tō’u Fa’aora ia Iesu Mesia i te arata’ira’a mai iā’u nō te ho’i mai, ’e nō te mau hoa tei ti’a mai nōna ».

« Mai te mea ’ua ātea ’ē tō ’outou mau hoa ’e te ’utuāfare… i te ’Ēkālesia, ’a tāmau noa i te here ia rātou », ’ua a’o mai te peresideni Nelson. « E ’ere nā ’outou e ha’avā i te mā’itira’a a te tahi atu ta’ata, mai ia ’outou ato’a e ’ore e ti’a ’ia fa’a’inohia nō tō ’outou ha’apa’o maita’i ».6

Hōho’a
Letitia Rule

Nō te mata’u i teie huru fa’ahapara’a, ’ua fa’aātea Letitia Rule, hō’ē melo nō Peretāne, i te ’evanelia e 20 matahiti te maoro. Pinepine ’oia i te hina’aro e ho’i fa’ahou mai, terā rā, « ’ua mata’u ’oia i te tomo mai nā te ’ūputa, ’ia ’ite i terā mana’o ha’avā, e terā mana’o ē ’aita vau i ora i roto i te maita’i ». I te hō’ē noa māhuira’a ma’i e nehenehe ’oia e pohe i noa’a ai tōna itoito ’ia fa’aruru i teie tuha’a fifi roa. ’Ua fa’ari’i-poupou-hia ’oia e te mau melo ma te māhanahana ’e te here, ’e ’ua tauturu iāna ’ia hina’aro ’ia ’āmui fa’ahou mai i roto i te ’evanelia.

« ’Ia tanu ’outou i teie nei parau i roto i tō ’outou ’ā’au ’e ’ia ha’amata a’era te reira i te ’oru, ’a ’atu’atu i te reira nā roto i tō ’outou fa’aro’o. ’E inaha, e riro te reira ’ei tumu rā’au, i te tupura’a i roto ia ’outou ē tae noa atu i te ora mure ’ore »(Alama 33:23).

’A fa’aoti ai Alama i tāna a’ora’a, ’ua ha’apāpū maita’i ’oia ē, noa atu e mea faufa’a te mau tauto’ora’a nō te aupuru i te huero, e ’ere te reira te huero. E tanu rā tātou i te huero mau i te taime tātou e « ha’amata i te ti’aturi i te Tamaiti a te Atua ē, e haere mai ’oia nō te fa’aora i tōna ra mau ta’ata, ’e e ha’amāuiuihia ’oia ’e ’e pohe ho’i nō te ha’amatara i tā rātou mau hara » (Alama 33:22).

’Ua ha’api’i mai Michael Auras, nō Heremani, i te mau ha’api’ira’a faufa’a rahi nō ni’a i te mau ’ohipa mātāmua o te ’evanelia i muri a’e i tōna hahi-’ē-ra’a, i roto i tōna ’āpīra’a. « Tē vai ra e rave rahi mea maita’i ’e te mau tā’amura’a maita’i i roto i te ’evanelia, ’o te fa’aro’o ana’e rā ia Iesu Mesia tē pāturu i tō tātou ’itera’a pāpū », tē fa’ata’a ra ’oia. « ’Ua paruparu māua tō’u metua tāne i roto i tō māua fa’aro’o nō te hō’ē pu’e tau ma te mau uiuira’a rau, ’ua ho’i mai rā i te taime ’a fa’atumu ai māua i tō māua fa’aro’o i ni’a ia Iesu Mesia, nā ni’a i te mau mea ato’a ».

Te ha’apāpū nei peresideni Nelson ia tātou : « E mea fātata roa a’e te Fa’aora ia ’outou ’ia fa’aruru āna’e ’outou ’aore rā ’ia ta’uma ’outou i te hō’ē mou’a ma te fa’aro’o ».7 ’Ua fafau mai Iesu iho ē : « Tei pīha’i iho ïa vau ia ’outou i te mau taime ato’a, e tae noa atu i te hope’a o teie nei ao » (Mataio 28:20). E haere ’oia nā muri iho ia tātou, e here ’oia ia tātou « ma te aroha mure ’ore » (Ieremia 31:3), ’e e hōro’a rahi atu ā i te ora nō tātou (hi’o Ioane 10:10). Te feiā tei ineine e tanu i teie huero, e ’ite mai rātou ē, e nehenehe ato’a tō rātou fa’aro’o iti, nā roto i te Fa’aora, e riro mai « ’ei tumu rā’au, i te tupura’a i roto ia ’outou ē tae noa atu i te ora mure ’ore ra » (Alama 33:23).

Tē ora nei te ta’ata pāpa’i i Utaha, Marite.

Fa’ata’ara’a

  1. Hi’o Russell M. Nelson, « ’Ua ti’afa’ahou te Mesia ; e fa’anu’u te fa’aro’o iāna ra i te mau mou’a », Liahona, Mē 2021, 102–3.

  2. Russell M. Nelson, « Te hiero ’e tō ’outou niu pae vārua », Liahona, Novema. 2021, 93.

  3. Hi’o Bruce C. Hafen ’e Marie K. Hafen, Faith Is Not Blind (2018).

  4. « E nehenehe ’e e arata’i tō tātou fa’aro’o [ia Iesu Mesia] ia tātou nā roto i te mau fifi o te orara’a. ’Oia mau, e ’ite mai tātou ē, tē vai nei te ’ōhiera’a i te tahi atu pae o te mau fifi nō te orara’a6 mai te mea e ‘[ti’a māite] tātou i roto i te Mesia, ma te tīa’i pāpū roa’ [2 Nephi 31:20] » (Larry S. Kacher, « Te ’ē’a o te fa’aro’o », Liahona, Mē 2022, 25).

  5. Russell M. Nelson, « Christ Is Risen », 102.

  6. Russell M. Nelson, « Choices for Eternity [Te mau mā’itira’a nō a muri atu] » (purera’a nā te feiā ’āpī pa’ari ’ati a’e te ao nei, 15 nō Mē 2022), broadcasts.ChurchofJesusChrist.org.

  7. Russell M. Nelson, « Christ Is Risen », 103.

Nene’i