Iunie
Eu aleg ce este drept trăind în acord cu principiile Evangheliei
„Mă voi duce şi voi face lucrurile pe care Domnul le-a poruncit, căci eu ştiu că Domnul nu dă porunci copiilor oamenilor fără să pregătească o cale pentru ei, ca ei să îndeplinească lucrurile pe care El le-a poruncit”(1 Nefi 3:7).
Cântec: „Curajul lui Nefi”
(CS, p. 120–121)
Completaţi ideile oferite aici cu unele idei personale. În fiecare săptămână, găsiţi modalităţi prin care să (1) identificaţi doctrina, (2) ajutaţi copiii să o înţeleagă şi (3) îi ajutaţi să o pună în practică în vieţile lor. Adresaţi-vă întrebările: „Ce vor face copiii pentru a învăţa?” şi „Cum îi pot ajuta să simtă Spiritul?”.
Săptămâna 1: Eu mă rog Tatălui Ceresc pentru a primi tăria de a face ce este drept.
Ajutaţi-i pe copii să înţeleagă (discutând despre rugăciune): Arătaţi-le copiilor un telefon sau un alt mijloc de comunicare. Discutaţi despre cum se foloseşte acesta. Întrebaţi-i pe copii cum putem comunica cu Tatăl Ceresc. Explicaţi că, aşa cum formăm un număr pentru a vorbi cu cineva la telefon, la fel ne putem ruga pentru a comunica cu Tatăl Ceresc; Îi putem cere să ne dea tăria de a face ce este drept. Oferiţi fiecărei clase o ilustraţie cu un alt tip de rugăciune (de exemplu, rugăciunea personală, rugăciunea în familie, binecuvântarea mâncării sau rugăciunea din clasă). Rugaţi fiecare clasă să arate ilustraţia sa celorlalţi copii şi să le spună ce tip de rugăciune este ilustrat şi când, unde şi de ce este adresat acel tip de rugăciune.
Încurajaţi punerea în practică (jucând un joc): Perforaţi uşor capetele a două cutii goale din aluminiu şi uniţi cutiile cu o sfoară. Întindeţi bine sfoara şi permiteţi-le copiilor să vină pe rând şi să spună, încet, într-una dintre cutii, un lucru pentru care s-ar putea ruga Tatălui Ceresc în timp ce încearcă să facă ce este drept (de exemplu, să spună adevărul, să fie pioşi sau să fie buni). Rugaţi un alt copil să asculte în cealaltă cutie. Împărtăşiţi (sau rugaţi un copil să împărtăşească) o experienţă în care Tatăl Ceresc v-a dat tăria de a face ce este drept. Depuneţi mărturie că Tatăl Ceresc aude şi răspunde rugăciunilor noastre şi ne va da tărie de a face ce este drept.
Săptămâna 2: Când îmi plătesc zeciuiala, Tatăl Ceresc mă binecuvântează.
Identificaţi doctrina şi ajutaţi-i pe copii să înţeleagă (văzând o demonstraţie): Explicaţi că zeciuiala înseamnă să oferim Domnului o zecime din banii pe care îi câştigăm, prin intermediul Bisericii Sale. Arătaţi-le copiilor 10 monede. Întrebaţi câte monede ar trebui folosite pentru plătirea zeciuielii. Arătaţi un plic de zeciuială şi o chitanţă pentru donaţii şi explicaţi că noi plătim zeciuiala completând chitanţa pentru donaţii, punând-o în plic alături de zeciuiala noastră şi oferindu-l episcopului sau unuia dintre consilierii săi.
Încurajaţi punerea în practică (jucând un joc şi ascultând mărturii): Afişaţi ilustraţii şi obiecte ce reprezintă binecuvântările care decurg din plata zeciuielii, cum ar fi templele, casele de întruniri, o carte de imnuri, Children’s Songbook (Cartea de cântece pentru copii), un manual al Societăţii Primare şi scripturile. Spuneţi-le copiilor că, datorită fondurilor de zeciuială, Biserica poate oferi aceste lucruri. Acoperiţi ilustraţiile şi obiectele. Daţi deoparte unul sau două dintre acestea. Scoateţi acoperitoarea şi rugaţi-i pe copii să ghicească ce lipseşte. Repetaţi de mai multe ori. Explicaţi că există şi alte binecuvântări care decurg din plata zeciuielii şi care nu se văd (vezi 3 Nefi 24:10). Rugaţi unul sau doi adulţi să vorbească despre binecuvântările pe care le-au primit datorită plătirii zeciuielii.
Săptămâna 3: Eu mă supun Cuvântului de înţelepciune mâncând şi bând ceea ce este bun şi evitând ceea ce este dăunător.
Ajutaţi-i pe copii să înţeleagă (citind din scripturi şi jucând un joc): Citiţi împreună 1 Corinteni 3:16–17. Invitaţi-i pe copii să împărtăşească ce înseamnă acest pasaj din scripturi pentru ei. Explicaţi că Tatăl Ceresc doreşte ca noi să avem grijă de trupurile noastre. Puneţi într-un recipient ilustraţii cu mai multe feluri de mâncare, băuturi şi alte lucruri care sunt fie bune, fie dăunătoare pentru trup (cum ar fi fructe, legume, pâine, alcool şi tutun). Faceţi o copie a paginii 43 din manualul pentru creşă şi tăiaţi-o în piese de puzzle. Rugaţi-i pe copii să ia, pe rând, ilustraţii din recipient. Dacă lucrul din imagine este bun pentru noi, rugaţi un copil să aşeze o piesă de puzzle pe tablă. Dacă lucrul este dăunător, înlăturaţi o piesă de puzzle. Continuaţi jocul până când terminaţi jocul de puzzle (va trebui să aveţi mai multe lucruri bune decât dăunătoare în recipient). Rugaţi un adult sau un copil să împărtăşească unele binecuvântări pe care le-a primit supunându-se Cuvântului de înţelepciune (vezi D&L 89:18–21).
Manualul pentru creşă este disponibil la sharingtime.lds.org
Săptămâna 4: Când mă îmbrac decent, îmi respect trupul ca fiind un dar de la Dumnezeu.
Identificaţi doctrina (văzând o imagine şi citind din scripturi): Scrieţi următoarele pe tablă: „ meu este un ”. Arătaţi o fotografie a unui templu. Întrebaţi: „De ce sunt templele atât de deosebite?”. Rugaţi-i pe copii să deschidă la 1 Corinteni 6:19. Rugaţi-i să caute ce este scris despre trupurile lor în timp ce citesc versetul cu voce tare alături de dumneavoastră. Întrebaţi-i pe copii ce cuvinte completează propoziţia de pe tablă (trupul, templu). Invitaţi-i pe copii să stea în picioare şi să rostească propoziţia împreună.
Ajutaţi-i pe copii să înţeleagă şi încurajaţi punerea în practică (interpretând un cântec şi discutând): Spuneţi-le copiilor că trupurile noastre sunt temple în care poate locui Spiritul Sfânt. Cântaţi prima strofă din „Domnul mi-a dat un templu” (CS, p. 153). Invitaţi-i pe copii să împărtăşească cum doreşte Tatăl Ceresc să ne îmbrăcăm şi de ce. Explicaţi că profeţii lui Dumnezeu i-au sfătuit întotdeauna pe copiii Săi să se îmbrace decent. Invitaţi-i pe copii să asculte ce părţi ale trupului lor ar trebui să fie acoperite, în timp ce citiţi din secţiunea „Îmbrăcămintea şi aspectul exterior” din Pentru întărirea tineretului. Rugaţi-i pe copii să se gândească la un mod în care se pot îmbrăca decent. Aruncaţi un obiect moale unui copil şi invitaţi-l să-şi împărtăşească ideea. Rugaţi copilul respectiv să paseze obiectul unui alt copil, care îşi va împărtăşi, de asemenea, ideea. Continuaţi să faceţi acelaşi lucru şi cu alţi copii.