Te aupurura’a
Nāhea ’ia fa’a’ite ’ōhie noa i te ’itera’a pāpū
Mau parau tumu


Hōho’a
ministering

Parau tumu nō te aupurura’a, Māti 2019

Nāhea ’ia fa’a’ite ’ōhie noa i te ’itera’a pāpū

Te aupurura’a ’o te fa’a’ite-pāpū-ra’a ïa. E nehenehe te fa’atanora’a o te aupurura’a e ha’amara’a i tā tātou mau rāve’a nō te fa’a’ite i te ’itera’a pāpū ma te rāve’a pāpū ’e te pāpū ’ore.

’Ua fafau tātou iho « ’ia ti’a ’ei ’ite nō te Atua i te mau mahana ato’a, ’e i te mau mea ato’a, ’e i roto i te vāhi ato’a » (Mosia 18:9). Te fa’a’itera’a i tō tātou ’itera’a pāpū e tuha’a ïa nō tō tātou ’itera’a pāpū ’e o tera te hō’ē rāve’a pūai nō te ani i te Vārua Maita’i ’ia fa’auru i te ’ā’au o te hō’ē ta’ata ’e ’ia taui i tōna orara’a.

’Ua parau te peresideni M. Russell Ballard, mono peresideni nō te Pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ’āposetōlo : « Te ’itera’a pāpū—te hō’ē ’itera’a pāpū mau, tei fā mai ’e tei ha’apāpūhia e te Vārua—e taui te reira i te orara’a ».1

Terā rā, nō vetahi o tātou e mea ha’amā ’aore rā e mea au ’ore ’ia fa’a’ite i tō tātou ’itera’a pāpū. Penei a’e nō te mea tē mana’o nei tātou ē te fa’a’itera’a i tō tātou ’itera’a ’o te hō’ē ïa mea tā tātou e rave i te purera’a nō te ha’apaera’a mā’a ’e te ’itera’a pāpū ’aore rā ’ia ha’api’i ana’e tātou i te hō’ē ha’api’ira’a. I roto i te reira mau tupura’a, e fa’a’ohipa pinepine tātou i te tahi mau ta’o ’e mau parau ’aita roa e tano i roto i te hō’ē tāu’ara’a parau au.

E nehenehe te fa’a’itera’a i tō tātou ’itera’a pāpū e riro ’ei hō’ē ha’amaita’ira’a tāmau rahi i roto i tō tātou orara’a ’e te orara’a o vetahi ’ē ’ia māramarama ana’e tātou ē ’auē ïa te ’ōhie ’ia fa’a’ite atu i te mea tā tātou e ti’aturi nei i te mau mahana ato’a. Teie te tahi mau mana’o nō te tauturu ia ’outou ’ia ha’amata.

’Ia ’ōhie noa

’Aita te hō’ē ’itera’a pāpū e tītauhia ’ia ha’amata ma te pereota, « tē hina’aro nei au e fa’a’ite atu i tō’u ’itera’a pāpū » ’e ’aita e tītauhia ’ia fa’aoti « i te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene ». Te hō’ē ’itera’a pāpū ’o te hō’ē ïa fa’ahitira’a nō tō tātou ti’aturira’a ’e te ’itera’a e parau mau. Nō reira, nō te fārereira’a i tō ’outou ta’ata tupu i ni’a i te purumu nō te hō’ē fifi tāna i fāri’i ’e te paraura’a atu : « ’Ua ’ite au ē, e pāhono te Atua i te mau pure », e nehenehe e riro ’ei mana rahi i te mau ’itera’a pāpū ato’a e fa’a’itehia i te terono o te fare purera’a. ’Aita te mana e tae mai nā roto i te reo navenave ; e tae mai te reira ma te Vārua Maita’i ’o te ha’apāpū mai i te parau mau (hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Faufa’a 100:7-8).

’Ia tano te terera’a o te ’āparaura’a au

Mai te mea ’ua ti’a ia tātou ’ia fa’a’ite atu, tē vai nei te mau rāve’a ’ati a’e ia tātou nō te fa’aō i te hō’ē ’itera’a pāpū i roto i te ’āparaura’a i te mau mahana ato’a. ’Ei hi’ora’a :

  • ’Ua ui mai te hō’ē ta’ata ia ’oe nō ni’a i tō ’oe hōpe’a hepetoma. « Mea au roa », ’ua pāhono ’oe. « ’O te ’Ēkālesia iho ’o tā’u i hina’aro mau ».

  • E fa’a’ite mai te hō’ē ta’ata i te ’ā’au aroha i muri a’e i te fa’aro’ora’a i te hō’ē ’ohipa i tupu i roto i tō ’oe orara’a : « ’Ua hi’afa’ifa’i roa vau ». E pāhono ’oe : « māuruuru nō tā ’oe mataroa. ’Ua ’ite ’au ē, tē hi’o mai ra te Atua iā’u. ’Ua haere a’e nā mai ’oia ».

  • E parau mai te hō’ē ta’ata : « Tē ti’aturi nei au e taui vave teie reva ri’ari’a » ’aore rā, « ’Ua taere mau te pere’o’o uta ta’ata », ’aore rā, « ’A hi’o na teie terera’a pere’o’o ». E nehenehe ’oe e pahono : « ’Ua pāpū iā’u e tauturu mai te Atua ’ia tere maita’i te reira ».

Fa’a’ite i tō ’outou mau ’itera’a

Pinepine tātou i te paraparau i te tahi ’e te tahi i tō tātou mau tāmatara’a. ’Ia parau ana’e mai te hō’ē ta’ata ’ia ’outou i te mea tāna e fa’aruru ra, e nehenehe ’outou e fa’a’ite atu i te hō’ē taime ’a tauturu ai te Atua ia ’outou i roto i tō ’outou mau tāmatara’a ’e e fa’a’ite pāpū atu ē e tauturu ato’a mai ’oia ’ia rātou. ’Ua parau te Fatu e ha’apūai ’oia ia tātou i roto i tō tātou mau tāmatara’a « ’ia ti’a māite ’outou ’ei ’ite nō’u e muri nei, ’e ’ia ’ite pāpū ’outou ē, tē hi’o aroha ra vau, te Fatu te Atua ra, i tō’u ra mau ta’ata i tō rātou mau ’ati » (Mosia 24:14). E nehenehe tātou e fa’a’ite pāpū nōna ma te fa’a’ite pāpū nāhea ’oia i te tauturura’a ’ia tātou i roto i tō tātou mau tāmatara’a.

’Ia ineine

Nō vetahi o tātou, te fa’a’itera’a i te ’itera’a pāpū i tera iho taime e riro ’ei ha’amata’ura’a. Tē vai nei te mau rāve’a nō te fa’anaho ’e « ’ia vai ineine ā ’outou ’ia parau atu i te ta’ata ato’a ’ia ui mai ia ’outou i te ti’aturi i roto ia ’outou na » (1 Petero 3:15).

’A tahi, te aura’a ’ia vai ineine ’o te hi’ora’a ïa i te huru o tō tātou orara’a. Tē ani rā ānei tātou i te Vārua Maita’i i roto i tō tātou orara’a ’e tē ha’apūai ra ’ānei tātou i tō tātou iho ’itera’a pāpū i te mau mahana ato’a nā roto i te orara’a parau-ti’a ? Tē hōro’a ra ānei tātou i te Vārua i te mau rāve’a nō te paraparau mai ia tātou ’e ’ia hōro’a mai ia tātou i te mau ta’o ’o tā tātou e hina’aro nā roto i te pure ’e te tuatāpapara’a i te mau pāpa’ira’a mo’a ? Mai tā te Fatu i a’o ia Hyrum Smith, « ’eiaha e tītau i te fa’a’ite i tā’u nei parau, ’ia nā mua rā i te noa’a i tā’u parau, ’ei reira tō ’oe arero e matara ai » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 11:21).

Te piti, te aura’a ’ia vai ineine ’o te hi’ora’a ïa i te tau i mua nei ’e ’ia feruri i te mau rāve’a ’o tā ’outou e nehenehe e fāri’i i te reira mahana ’aore rā te reira hepetoma nō te fa’a’ite i tō ’outou ’itera’a pāpū. E nehenehe ’outou e fa’aineine nō teie mau rāve’a ma te feruri e nāhea te reira i te hōro’a ’ia ’outou i te rāve’a ’ia fa’a’ite i te mea tā ’outou e ti’aturi nei.

’Ia vai tūtonu noa i ni’a i te Fa’aora ’e tāna ha’api’ira’a tumu

’Ua ha’api’i mai te peresideni Ballard ē, « noa atu ē e mau ’itera’a pāpu tō tātou nō te mau mea e rave rahi ’ei melo nō te ’Ēkālesia, tē vai nei te mau parau mau faufa’a roa e ti’a ia tātou ’ia ha’api’i tāmau atu i te tahi ’e te tahi ’e ’ia fa’a’ite atu ». ’Ei hi’ora’a, ’ua tāpura ’oia : « ’O te Atua tō tātou Metua e ’o Iesu te Mesia. ’Ua fa’atumuhia te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a i ni’a i te Tāra’ehara a te Fa’aora. ’Ua fa’aho’i mai Iosepha Semita i te ’īra’a o te ’evanelia mure ’ore a Iesu Mesia ’e tē fa’a’ite nei te Buka a Moromona i te parau mau o tō tātou ’itera’a pāpū. Ma te fa’a’itera’a i teie mau parau mau ateate, tē ani nei tātou i te Vārua ’ia fa’a’ite pāpū ē te mea tā tātou i parau e parau mau. ’Ua ha’apāpū te peresideni Ballard ē « e’ita te Vārua e tāpe’a ’ia fa’a’ite-ana’e-hia te ’itera’a pāpū ateate o te Mesia ».2

Te hi’ora’a o te Fa’aora

’Ua rohirohi i te rātera’a nā roto ia Samaria, ’ua fa’aea te Fa’aora i pīha’i iho i te hō’ē ’āpo’o pape ’e ’ua fārerei atu i te hō’ē vahine. ’Ua ha’amata ’oia i te hō’ē tāu’ara’a parau nō ni’a i te hutira’a i te pape mai roto mai i te ’āpo’o. Te fa’a’ohipara’a i teie ’ohipa i te mau mahana ato’a tei tītauhia i teie vahine ’ia rave, ’ua hōro’a te reira ia Iesu i te rāve’a ’ia fa’a’ite pāpū nō te pape ora ’e te ora mure ’ore e roa’a i te feiā e ti’aturi iāna (hi’o Ioane 4:13–15, 25–26).

E nehenehe te hō’ē ’itera’a pāpū ’ōhie e taui i te orara’a

’Ua parau te peresideni Russell M. Nelson i te hō’ē tuati ma’i ’o tei ui i te hō’ē uira’a i te taote Nelson, i muri a’e i te hō’ē tāpūra’a fifi. « Nō te aha e ’ere ’oe mai te tahi mau taote tāpū ? » Vetahi mau taote tāpū tāna i ’ite e riri ’ōhie noa ’e te paieti ’ore ’a rave ai rātou i teie huru fa’anahora’a fifi mau.

E nehenehe te taote Nelson e pāhono atu nā roto e rave rahi rāve’a. ’Ua pāhono ’ōhie noa atu rā ’oia, « nō te mea ’ua ’ite au e parau mau te Buka a Moromona ».

’Ua fa’aitoito tāna pāhonora’a i te tuati ma’i ’e tāna tāne fa’aipoipo ’ia tuatāpapa i te Buka a Moromona. I muri iho, ’ua bāpetizo te peresideni Nelson i te tuati ma’i. E rave rahi matahiti i muri mai, tē peresideni ra ’oia i te hō’ē ’āmuira’a titi i Tennessee, Fenua Marite, ’ei ’āposetōlo fa’atōro’a-’āpī-hia, ’ua tupu te hō’ē ’āpo’ora’a mana’o-’ore-hia e teie tuati ma’i. ’Ua fa’ati’a teie tuati ma’i ē tōna fa’afāriura’a mea nā roto mai i te ’itera’a pāpū ’ōhie o te peresideni Nelson ’e te fa’aurura’a o te Buka a Moromona, ’o tei tauturu i te fa’afāriura’a e 80 atu ā mau ta’ata.3

Anira’a ’ia ’ohipa

’Eiaha e mataʼu i te fa’a’ite atu i tō ’outou ’itera’a pāpū. E riro te reira ’ei ha’amaita’ira’a nō te feiā tā ’outou e aupuru ra. Nāhea ’outou ’ia fa’a’ohipa i teie mau mana’o ’aore rā i tō ’outou iho nō te fa’a’ite i tō ’outou ’itera’a pāpū i teie mahana ?

Fa’ata’ara’a

  1. M. Russell Ballard, « Te ’itera’a pāpū ateate », Liahona, Novema 2004, 40.

  2. M. Russell Ballard, « Te ’itera’a pāpū ateate », 41.

  3. I roto Jason Swensen, « Be Ready to Explain Your Testimony Using the Book of Mormon, President Nelson Says », Church News tuha’a nō LDS.org, 6 nō Fepuare 2018, news.lds.org.

Nene’i