Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 11: Te oraraa tarani: te faaohiparaa i te mau ture no te faanava‘iraa e te faaineineraa


Pene 11

Te oraraa tarani: te faaohiparaa i te mau ture no te faanava‘iraa e te faaineineraa

Ua riro te oraraa tarani e ma te paari ei hoê huru oraraa o te faatupu i te huru taata e te faarahi i to tatou oraraa maitai i te pae tino, i te pae sotiare, te pae mana‘o e te pae varua.

No roto mai i te oraraa o Spencer W. Kimball

Ei tane e e vahine faaipoipo-apî-hia ua ite o Spencer W. Kimball e ta’na vahine, o Camilla, e ere raua i te mea moni. E ohipa râ ta raua e e aravihi to raua toopiti. Ua ite raua nahea i te faanaho i ta raua iho moni, nahea i te ora mai te au i te moni ta raua e farii, e ia faataa i te tahi moni i te hiti no te tau i mua ».1

Ua ora te mau Kimball i roto i te mau tau ua rahi te mau fifi i te pae faaravairaa faufaa-Te Tama‘i Rahi Matamua o te Ao nei (1914–18), Te Topatariraa Rahi (1929–39), e te Tama‘i Rahi II o te Ao nei (1939–45). Teie ta te peresideni Kimball i parau no to’na faarururaa i teie nei mau fifi, « Na te mau mea ta‘u i ite mata roa i haamăta‘u ia‘u ia ore ana‘e au e rave i te ohipa no te paruru i te mau ati ».2

I roto i te mau mea ta‘u i ite o te mau aroraa ïa a vetahi ê: « I roto i te taato‘araa o to‘u nei oraraa mai to‘u apî-roa-raa ua faaroo noa vau i te mau taea‘e faatere i te parauraa e, ‘eiaha e tarahu e a faaea i rapae au i te mau tarahu’. Ua rave au i te ohipa e rave rahi mau matahiti i roto i te mau fare moni e ua ite au i te mau taata e rave rahi tei topa i roto i te ati rahi no te mea e aita ratou i tau‘a i taua a‘oraa faufaa rahi ra ».

Taa ê noa’tu i ta’na ohipa i te fare moni, ua haapa‘o ato‘a o Spencer i te mau buka faufaa a te tahi o te mau fare toa i taua vahi ra. « Te hoê o te mau mea au ore i roto i to‘u oraraa o te iteraa ïa i roto i te mau buka te tabula faufaa a te mau taata e rave rahi ta‘u i matau i roto i te oire. Ua ite au e o vai ratou. Ua ite au e eaha ra te rahiraa moni ta ratou e farii ra, e ua ite au i ta ratou haamau‘araa i te reira. Oia ho‘i, ua ite au e te hoo tarahu ra ratou i to ratou mau ahu, to ratou mau tiaa, e te mau mea ato‘a.

« E ua ite au e e ohipa na‘u ia faaineine i te mau parau tarahu na ratou i te hopea ava‘e. E aita te rahiraa o ratou e nehenehe e aufau i te hopea ava‘e. Aita ato‘a i nehenehe ia ratou ia aufau i te mau aufauraa tei faanahonahohia no ratou. E no to‘u paariraa i roto i te hoê utuafare tei faatere maitai i ta’na faufaa moni, aita i nehenehe ia‘u ia maramarama i te reira. Ua nehenehe ia‘u ia maramarama e, e nehenehe i te hoê taata ia tarahu no te hoo mai i te hoê fare aore râ ia tarahu no te hoo mai i te hoê pereoo uira. Aita roa’tu râ e nehenehe ia‘u ia maramarama e nahea ra te hoê taata e nehenehe ai e oomo i te mau ahu e ere ho‘i oia te fatu. Aore râ e amu i te maa ta’na i ‘hoo tarahu mai’.3

I roto i ta’na mau haapiiraa aita te peresideni Kimball i a‘o noa no ni‘a i te parau no te tereraa faufaa ua a‘o ato‘a râ oia no ni‘a i te mau parau no te oraraa tarani, mai te hopoi‘a a te taata iho, te ohipa, e te haaputuraa maa i te utuafare.Ua parau oia e, ‘E faaohipa tatou i te mau ture no te faaineineraa ia tatou iho e i te utuafare i roto i to tatou mau oraraa i te mau mahana ato‘a. ‘Mai te mea râ ua vai ineine noa outou e ore outou e măta‘u.’ (PH&PF 38: 30).4

Te mau haapiiraa a Spencer W. Kimball

E hopoi‘a na tatou no to tatou iho oraraa maitai i te pae sotiare, te pae feruriraa, te pae varua, te pae tino e te pae tereraa faufaa.

Ua faauehia te Ekalesia e to’na mau melo e te Fatu ia faanava‘i i to ratou iho oraraa e ia vai ti‘amâ noa (A hi‘o PH&PF 78: 13–14).

Tei ni‘a i te taata iho na mua roa te hopoi‘a no to’na iho oraraa maitai i te pae sotiare, te pae feruriraa, te pae varua, te pae tino, aore râ te pae tereraa faufaa, te piti tei ni‘a iho i to’na utuafare, e te toru tei ni‘a i te Ekalesia mai te mea e melo haapa‘o maitai oia no te Ekalesia.

Eita roa te hoê Feia Mo‘a mau no te Mahana Hopea nei, e vai itoito ra i te pae tino aore râ i te pae feruriraa, e huri te hopoi‘a no to’na iho oraraa maitai aore râ no to’na utuafare i ni‘a i te tahi atu taata. A maraa noa’i ia’na, e i raro a‘e i te faaururaa a te Fatu e na roto i ta’na iho ohipa, e imi oia no’na iho e no to’na iho utuafare te mau mea titauhia no te oraraa i te pae varua e te pae tino (A hi‘o Timoteo 5: 8).5

Na roto i to matou mau tere farerei i te mau taata na te ao taato‘a nei, te ite nei matou i te mau hinaaro faufaa rahi o to tatou mau taata i te pae tino. E no to matou hinaaro rahi ia tauturu ia ratou, te ite nei matou i te faufaa rahi no to ratou haapiiraa mai i teie nei haapiiraa faufaa rahi roa: e noaa te faito teitei roa‘e o te oraraa varua ia haavî ana‘e tatou i te tino. E patu tatou i te huru taata ia faaitoito ana‘e tatou i te mau taata ia haapa‘o i to ratou iho mau hinaaro.6

Eita roa’tu te marôraa, te mau aperaa, aore râ te mau feruriraa e taui noa‘e i te hinaaro tumu ia haapa‘o te taata i to’na iho. E parau mau te reira no te mea e:

« O te mau parau mau ato‘a ra ua vai ti‘amâ noa ïa i roto i te reira tuhaa ta te Atua i haapa‘o no te reira… mai te au i te mau ite ato‘a ho‘i; ia ore ra aita’tura ïa e oraraa » (PH&PF 93:30). Ua parau te Fatu e te vai nei i roto i te reira « te ti‘amâraa no te taata nei » (a hi‘o PH&PF 93: 31), e e apitihia’tu i teie nei ti‘amâraa te hopoi‘a no te haapa‘o ia’na iho. E ma teie nei ti‘amâraa e nehenehe ta tatou e ti‘a atu no te farii i te hanahana aore râ e topa atu i roto i te faahaparaa. Ia riro tatou tata‘i tahi aore râ tatou paato‘a ei taata o te haapa‘o ia tatou iho. Teie to tatou faufaa ai‘a e ta tatou titauraa.7

Ua haapuai matou i te parau no te faaineineraa i te taata iho e no te faaineineraa i te utuafare. Te ti‘aturi nei au e te pee maite ra te mau melo ato‘a i teie nei arata‘iraa. Te ti‘aturi ato‘a nei au e te maramarama e te haapuai nei tatou i te mea maitai eiaha râ i te mea ino. E mea au na‘u te huru haapiiraa a te Sotaiete Tauturu i te parau no te faaineineraa i te taata iho e te utuafare ei ‘oraraa tarani ».

Ua a‘ohia tatou ia tanu e ia haaputu i te maa i te utuafare.

Ua a‘o te Fatu i to’na mau taata ia haaputu no te mau tau fifi, ia faaineine no te mau tau hepohepo e ia faataa i te hiti te tahi maa no te mau tau rû, te haaputuraa i te maa no te hoê matahiti te maoro aore râ e hau atu ia tae ana‘e mai te pape pue, te aueueraa fenua, te ‘oe, te mata‘i rorofa‘i, te mau vero no te oraraa, ia nehenehe to tatou mau utuafare ia turuhia i roto i te mau tau fifi.

Te faaitoito nei matou ia outou ia tanu i te mau maa ato‘a e nehenehe ia outou ia tanu i roto i to outou iho mau aua. Te mau tumu raau rii, te mau vine, te mau raau hotu–a tanu ia ratou mai te mea e ta’no te huru o to outou fenua no to ratou tupuraa. A tanu i te mau pota e a amu ia ratou mai roto mai i ta outou iho faaapu. E nehenehe ato‘a i te feia e noho nei i roto i te mau fare faaearaa teitei aore râ te mau fare faaearaa amui ia tanu i te tahi maa i roto i te mau farii e te mau vairaa pota. A tuatapapa i te mau rave‘a maitai roa‘e no te tanuraa i ta outou iho mau maa. A faanehenehe e a faaunauna e a faahotu ato‘a i ta outou faaapu. Mai te mea te vai nei te mau tamarii i roto i to outou utuafare, a faaohipa ia ratou i te ohipa tanuraa maa ma te faataa atu i ta ratou mau hopoi‘a.

Te ti‘aturi nei au e te maramarama nei tatou e na roto i te faaapuraa, e iti pinepine mai te moni maa e e roaa mai te mau maa hotu e te mau pota apî e te monamona, e te tahi atu â mau maitai. O vai te nehenehe e numera i te faufaa no taua aparauraa taa ê ra i rotopu i te tamahine e to’na papa a vaere ai raua aore râ a pipi ai raua i te faaapu ? Nahea tatou e faito ai i te maitai no roto mai i te mau haapiiraa papû roa no te tanuraa, te faaapuraa, e te ture mure ore no te ahuneraa ? E nahea outou i te faito i te hoêraa e te rave amuiraa o te utuafare e titauhia no te manuiaraa o te ohipa tapunuraa maa ? Oia ïa, te haaputu nei tatou i te maa, e penei a‘e ra te maitai rahi roa‘e tei roto ïa i te mau haapiiraa no te oraraa ta tatou e haapii mai a ora tarani ai tatou.11

Te faaitoito nei matou i te mau utuafare ia vai noa i roto i to ratou mau fare te maa haaputu no teie nei matahiti, e te parau faahou nei au na ni‘a e na ni‘a e na ni‘a faahou â i te papa‘iraa mo‘a i reira te Fatu i parau ai e, « Eaha outou i parau mai ai ia‘u nei, E te Fatu, e te Fatu, e ore outou i haapa‘o i ta‘u parau ? « [Luka 6:46] Auê ïa te faufaa ore a tuu atu ai ratou i to ratou huru varua i roto i te ohipa e a pii atu ai ia’na na roto i to’na mau i‘oa faufaa rahi, aita râ i rave i te mau mea ta’na i parau.12

Ia monihia tatou e ia rahi ta tatou faufaa i te fare moni, i reira te mana‘o e mea maitai te mau mea ato‘a e tae mai ai ia tatou, e te mana‘o nei tatou i te tahi mau taime e aita tatou e hinaaro i te haaputuraa maa tei faauehia mai e te mau taea‘e faatere… E ti‘a ia tatou ia haamana‘o e nehenehe te mau huru o te oraraa e taui, e, e riro te haaputuraa i te mau maa tumu no te hoê matahiti i te au maitehia e tatou iho aore râ e vetahi ê.13

E ti‘a ia tatou ia rave i te ohipa no te mau mea ta tatou e farii.

No ni‘a i te mau tuhaa ato‘a no to tatou mau oraraa, te ti‘aturi nei au e e ti‘a i te mau taata ia tauturu ia ratou iho. E ti‘a ia ratou ia huri i te repo e ia tanu e ia faaapu e ia ooti e eiaha e tia‘i noa e na te faaroo e afai mai i ta ratou faraoa.14

Ua riro te ohipa ei titauraa varua e te hoê ato‘a titauraa no te tereraa faufaa.15

E horo‘a mai te ohipa i te oaoa, te auraa ia’na iho, e te manuiaraa. E rave‘a teie no te mau ohipa ato‘a tei rave-oti-hia; e enemi te reira no te faatau. Ua faauehia tatou ia rave i te ohipa (A hi‘o Genese 3: 19). Te mau tamataraa ia titau i to tatou oraraa maitai i te pae tino, te pae sotiare, te pae feruriraa, aore râ te pae varua na roto i te rave‘a horo‘a noa a te hau fenua, e ofati ïa te reira i te faaueraa a te Atua ia rave tatou i te ohipa e ti‘a ai no te mau mea ta tatou e farii nei.16

Ua faahaamana‘o-pinepine-hia tatou e te tumu hohonu no te ohipa to-tauturu a te Ekalesia e ohipa pae varua ïa e e pohe teie nei mau aa varua mai te mea e faati‘a tatou i te mau mea ato‘a, mai te haapiiraa no te horo‘a noa, ia tomo mai i roto i te mau tautururaa a te Pû To-Tauturu. E nehenehe i te mau taata ato‘a tei tauturuhia ia rave i te tahi ohipa. E pee na tatou i te faanahoraa a te Ekalesia no te reira ohipa e a haapapû na tatou e te feia ato‘a o te farii i te tauturu e horo‘a ratou ia ratou iho no te faaho‘i i te tauturu tei faariihia. Ia vai ara noa tatou ia ore tatou e farii i te mau faanahoraa mono a to te ao nei no te haapa‘oraa i te feia veve i roto i teie nei rave‘a a te Fatu.17

E faatupu te rave‘a a te Fatu i te au maitairaa i roto i te taata iho e e faarahi e e faaora te reira i te tura o te taata iho, e te rave‘a a to te ao nei e faafaufaa ore ïa te reira i te hi‘oraa o te taata ia’na iho e e faatupu te reira i te inoinoraa rahi.

E tura‘i te rave‘a a te Fatu i te taata ia haavitiviti i ta’na mau tautooraa ia ti‘amâ faahou oia i roto i te tereraa faufaa, noa’tu e te vai nei to’na hinaaro i te tautururaa, no te tahi noa taime, no te huru taa ê no te oraraa. E faahohonu te rave‘a a to te ao nei i te ti‘aturiraa o te taata i ni‘a i te mau faanahoraa to-tauturu e e tura‘i te reira ia’na ia ani rahi atu â eiaha râ ia faaitoito ia’na ia ho‘i atu i te ti‘amâraa i te pae tereraa faufaa.

E tauturu te rave‘a a te Fatu i to tatou mau melo ia tutava i te hoê iteraa papû no ratou iho no ni‘a i te evanelia no te ohipa. No te mea e mea faufaa rahi te ohipa no te oaoa o te taata mai te faahoturaa ato‘a. Area râ, te rave‘a a to te ao nei, e turu papû ia te reira i te faafaaea noa e i te aperaa i te ohipa.18

E mea ti‘a ia rave i te ohipa. E ti‘a i te mau tane e te mau vahine e te mau tamarii ato‘a ia rave i te ohipa. E ti‘a i te mau tamarii rii ato‘a ia haapii i te horo‘a, ia tauturu i te rave i te ohipa i roto i te fare e i roto i te aua, ia tanu i te mau faaapu, ia tanu i te mau tumu raau, ia pafa‘i i te maa hotu, e ia rave i te mau mea ato‘a e ti‘a ia ravehia, no te mea na te reira e faatupu i te mau huru taata puai e e faatupu i to ratou faaroo e to ratou huru taata.

Te hinaaro nei matou ia outou te mau metua ia faatupu outou i te ohipa no ta outou mau tamarii. A onoono ia ratou ia haapii ratou i ta ratou mau haapiiraa i te fare haapiiraa. Eiaha e vaiiho ia ratou ia ha‘uti noa i te mau taime ato‘a. Te vai nei te taime no te ha‘uti, te vai nei te taime no te rave i te ohipa, e te vai nei te taime no te haapii. A haapapû e te paari nei ta outou mau tamarii mai ta outou i ite e ti‘a ia ratou ia tupu i te paari.19

Ia riro te ohipa ei ture faatere i roto i te oraraa o to tatou mau melo no ta tatou Ekalesia (A hi‘o PF&PH 42:42; 75:29; 68:30–32; 56:17).20

E nehenehe ta tatou ia nava‘i i te pae faaravairaa faufaa na roto i te haaputuraa i te moni i te hiti, te aperaa i te tarahu e te oraraa mai te au i ta tatou mau rave‘a

Ua ineine anei outou e ua paruruhia anei outou i te pohe, te ma‘i, i te ma‘i roa e haafifi i te taata e imi ra i te moni no te utuafare ? Eaha te maororaa e nehenehe ta outou e ora ia ore te moni e tae faahou mai i roto i te utuafare ? Eaha te huru no ta outou haaputuraa maa ? Eaha’tu â te maororaa e nehenehe ta outou e aufau i ta outou mau tarahu e rave rahi no to outou fare, no to outou pereoo uira, no te tauhaa, e te mau tauhaa uira no te utuafare ? …

Te pahonoraa matamua o teie ïa: Eita roa e nehenehe ta matou ia na reira. Eita e nehenehe ta matou e aufau i te mau mea ato‘a i hinaarohia no te oraraa na roto i te faaohiparaa i te taato‘araa o ta matou moni ava‘e… Mai te mea eita e nehenehe ia outou ia aufau i te mau mea ato‘a i hinaarohia no te oraraa a rave ai outou i te ohipa, a vai maitai e a vai itoito ai e te api noa ra outou, nahea ïa e nehenehe ai ia outou ia ti‘a atu i mua i te mau ohipa rû ia tapûhia te hora ohipa, ia tupu mai te ma‘i e te tahi atu mau fifi mana‘o-ore-hia ? 21

Eita e ti‘a ia outou ia haapau i te taato‘araa o te moni tei roaa ia outou. E ti‘a ia faahereherehia te moni no te mau tau misioni e no te haapiiraa a ta outou mau tamarii. E nehenehe ta ratou e amo i te mau hopoi‘a e ia rave i te mau ohipa rii e nehenehe ai ia ratou ia tauturu i te haaputu i te moni e ia ore e haamau‘a i taua mau moni rii tei haaputuhia, e faaherehere râ ratou i te reira no teie nei mau opuaraa rahi. Te auraa o te reira oia ia, i teie mahana e faaere paha te mau metua i te mau mea e rave rahi o ta ratou e hinaaro ra, ananahi ra e noaa mai ia te apî rahi roa‘e ia ratou.22

A ape i te tarahu… E au ra i teie nei mahana ua faahaerehia te mau mea ato‘a i ni‘a i te tarahu. « A titau i ta outou mau tareta no te fare moni e a hoo i te mau mea ato‘a na roto i te tarahuraa ».: te faaitoitohia ra outou ia na reira. Te parau mau ra aita tatou i titauhia ia tarahu no te ora.23

Te mana‘ona‘o nei matou e eaha râ te ohipa o ta tatou mau taata e rave o tei haapau ho‘i i te taato‘araa o ta ratou moni e hau atu â. Ia iti mai te hora ohipa e te moni ava‘e, eaha ïa i muri iho ? Ua rahi anei ta tatou haama‘uraa i te rahiraa o te moni ta tatou i farii ? E fatu anei outou i te mea tei ore i nehenehe ia outou i te aufaa mai te mea e tupu mai te mau tau fifi ? Ua ineine anei ta outou mau haaputuraa maa ia tupu mai te tahi fifi ? 24

A faanaho e a haa ia nehenehe ia outou ia oaoa noa’tu e e aita outou e rave i te tahi mau mea ta outou i rave i te tau a monihia’i outou. A ora mai te au i ta outou faufaa eiha râ e hau atu… A hoo i te mau mea i hinaarohia na roto i te paari e te hi‘opo‘a-maitairaa. A tutava i te faataa i te hiti te hoê tuhaa no te mea tei roaa‘hia ia outou. Eiaha e faariro hape noa te mau mea hinaarohia mai te mau mea tumu faufaa.25

Ia haapii tatou te mau taata, te mau utuafare, te mau paroita e te mau tĭtĭ ia ora mai te au i ta tatou mau faufaa. Te vai nei te puai e te ora i roto i teie parau tumu. Ua parau te tahi taata e e monihia tatou mai te au i te mau mea ta tatou e haapae nei. Ei utuafare e ei Ekalesia, e nehenehe e e ti‘a ia tatou i horo‘a i te mau faufaa rahi mau i to tatou mau taata, e ti‘a ato‘a râ ia tatou ia ara ia ore tatou e horo‘a i te mau mea i hinaaro-ore-hia aore râ no te mau opuaraa tei ore i tu‘ati i te oraraa maitai o to tatou mau utuafare e te misioni tumu a te Ekalesia.26

Ua riro te faaineineraa ei huru oraraa o te afa‘i mai i ta’na iho mau utua.

Ua riro te faaineineraa, ia imi-ti‘a-hia ana‘e, ei hoê huru oraraa, e ere râ te hoê fanahoraa ta‘ue noa e te hoê faaiteiteraa noa no te mata.27

E nehenehe ta tatou e faahiti i te mau tuhaa ato‘a no te faaineineraa i te taata iho e te utuafare eiaha no te haamouraa aore râ no te ati, no te faatupuraa râ i te hoê huru oraraa o tei riro ei utu‘a no’na iho i te mau mahana ato‘a.

E rave ana‘e tatou i teie nei mau mea no te mea e mau mea ti‘a te reira, no te mea e e mea mauruuruhia, e no te mea ua haapa‘o tatou i te a‘oraa a te Fatu. Na roto i teie varua e ineine tatou no te faaruru i te mau ati ato‘a, e e haamanuia mai e e tamahanahana mai te Fatu ia tatou. E parau mau e tae mai te mau tau fifino te mea ua faaite atea mai te Fatu i te reira e, oia mau, ua riro te mau tĭtĭ no Ziona, « parururaa, e ei vahi haapuraa no te vero » (PH&PF 115: 6) Mai te mea e ora tatou ma te paari e te tarani, e paruruhia ïa tatou i roto i te apu rima o te Fatu.28

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene aore râ, a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu tautururaa, a hi‘o i te mau api v–xi.

  • No te mea ho‘i e e ua ite outou e ua tu‘atihia to tatou nei mau oraraa i te oraraa o te utuafare, i te oraraa o te mau hoa, te oraraa o te Ekalesia, e te oraraa o te mau taata i roto i te vahi ta tatou e parahi ra, eaha ïa i to outou feruriraa te auraa no te parau no te faanava‘iraa ia oe iho e te vai ti‘amâ-noa-raa ? (A hi‘o i te mau api 140–42).

  • Ua haapii te peresideni Kimball e « te oraraa maitai i te pae sotiare, i te pae feruriraa, i te pae varua, i te pae tino, [e] i te pae no te tereraa faufaa », e mau tuafaa ïa no te orararaa tarani (te mau api 141–42). Nahea te oraraa maitai i te pae varua e tu‘ati atu ai i te tahi atu mau tuhaa ?

  • A tuatapapa ai outou i te tuhaa o te haamata i te api 142, a feruri na e eaha to outou huru faaineineraa no te « mau vero no te oraraa ». Nahea e nehenehe ai ia tatou ia faaineine maitai atu â ?

  • Eaha te mau maitai e nehenehe ta te hoê faaapu e afai mai i roto i te hoê utuafare taa ê noa’tu i te parau no te horo‘araa i te maa ? (A hi‘o i te api 143).

  • Ua parau te peresideni Kimball e ua riro te « ohipa ei titauraa no te pae varua » (api 143). Eaha te mau maitai varua ta outou i ite na roto i te raveraa i te ohipa ? Eaha te mau mea e nehenehe ai ia tatou ia tauturu i ta tatou mau tamarii ia haapii i te faufaa rahi no te raveraa i te ohipa ?

  • Eaha i to outou feruriraa te taa-ê-raa i rotopu i te hinaaro e te hoê mea titauhia ? Eaha te mau huru e nehenehe e tauturu ia tatou ia faatere i to tatou mau hinaaro ? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te mau api 145–47 e te mau aamu i te mau api 139–40. Eaha te mau maitai e vai nei na roto i te haamauraa i te hoê tabula haamau‘araa ? Eaha te tautururaa e vai nei no te tauturu ia tatou i te faatereraa i ta tatou mau faufaa ?

  • A tai‘o i te tuhaa o te haamata i te api 147. Nahea te ineineraa e afai mai ai i te mau utua maitai i te mau mahana ato‘a ?

Te mau papa‘iraa mo‘a: Genese 41:14–57; 2 Nephi 5:17; PH&PF 29:8–11

Te mau nota

  1. Edward L. Kimball and Andrew E. Kimball Jr., Spencer W. Kimball (1977), 99

  2. The Teachings of Spencer W. Kimball, nene‘iraa a Edward L. Kimball (1982), 372

  3. I roto i te Conference Report, eperera. 1975, 166–67

  4. I roto i te Conference Report, atopa 1978, 114; aore râ te Ensign, novema 1978, 75

  5. I roto i te Conference Report, atopa 1977, 124; aore râ te Ensign, novema 1977, 77–78

  6. I roto i te Conference Report, atopa 1977, 123; aore râ te Ensign, novema 1977, 77

  7. I roto i te Conference Report, eperera 1978, 120; aore râ te Ensign, me 1978, 79

  8. I roto i te Conference Report, atopa 1977, 125; aore râ te Ensign, novema 1977, 78

  9. The Teachings of Spencer W. Kimball, 374

  10. I roto i te Conference Report, eperera 1976, 170–71; aore râ te Ensign, me 1976, 124

  11. I roto i te Conference Report, atopa 1977, 125; aore râ te Ensign, novema 1977, 78

  12. I roto i te Conference Report, eperera 1976, 171; aore râ te Ensign, me 1976, 125

  13. I roto i te Conference Report, eperera 1976, 170; aore râ te Ensign, me 1976, 124

  14. The Teachings of Spencer W. Kimball, 370

  15. I roto i te Conference Report, eperera 1981, 107; aore râ te Ensign, me 1981, 80

  16. I roto i te Conference Report, atopa 1977, 124; aore râ te Ensign, novema 1977, 77

  17. I roto i te Conference Report, eperera 1978, 119–20; aore râ te Ensign, me 1978, 79

  18. I roto i te Conference Report, eperera 1976, 172; aore râ te Ensign, me 1976, 125

  19. The Teachings of Spencer W. Kimball, 360–61

  20. I roto i te Conference Report, atopa 1977, 124; aore râ te Ensign, novema 1977, 77

  21. The Teachings of Spencer W. Kimball, 372

  22. The Teachings of Spencer W. Kimball, 371–72

  23. I roto i te Conference Report, eperera 1976, 171; aore râ te Ensign, me 1976, 125.

  24. I roto i te Conference Report, atopa 1974, 7; aore râ te Ensign, novema 1974, 7

  25. I roto i te Conference Report, eperera 1981,107,108, aore râ te Ensign, me 1981, 80.

  26. I roto i te Conference Report, eperera 1981, 63; aore râ te Ensign, me 1981, 46

  27. Rururaa Ohipa a te mau Ti‘a Retioni, 30 no tetepa 1976, Archives of The Church of Jesus Christ of Latter-day Saints, 8.

  28. I roto i te Conference Report, atopa 1977, 125–26; aore râ te Ensign, novema 1977, 78.

Hōho’a
family gardening

« E faaohipa na tatou i te mau ture no te faaineineraa ia tatou iho e i te utuafare i roto i to tatou mau oraraa i te mau mahana ato‘a ».

Hōho’a
father and son fixing engine

« E afai mai te ohipa i te oaoa, te au maitairaa ia’na iho e te manuiaraa. O te rave‘a teie no te mau ohipa ato‘a e rave-faaoti-hia, e enemi te reira no te faaeanoaraa ».

Nene’i