Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 13: Haapa‘o-fanau-hia i te faaroo i te Atua.


Pene 13

Haapa‘o-fanau-hia i te faaroo i te Atua.

E nehenehe ta te Faaroo i te Fatu e tauturu ia tatou ia haapa‘o i te mau faaueraa ma te aau tae e ia farii i te mau haamaitairaa e ore roa e noaa i te tai‘ohia.

No roto mai i te oraraa o Spencer W. Kimball

I te ava‘e mati 1972, a riro ai oia e mono peresideni no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo, ua faaruru o Spencer W. Kimball i te mau ma‘i mafatu huru rahi. I taua taime ra, te hoê o te mau taote o Russell M. Nelson ïa, tei riro mai i muri iho e melo no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo. Te haamana‘o ra o Elder Nelson e,

« I te taime a paruparu ai te mafatu o te peresideni Kimball e a ite ai oia e ua fatata mai te pohe, ua faatupu oia i te hoê farereiraa e to’na feia faatere o te Ekalesia i ni‘a‘e ia’na, te Peresideniraa Matamua. Ua titau manihini oia i to’na taote mafatu haapa‘o maitai, te taote Ernest L. Wilkinson e o vau nei no te farii i te haamaramaramaraa tei anihia ia’na no ni‘a i to’na ma‘i.

Ua haamata te peresideni Kimball ma te aho pau i te parau e, ‘Te pohe nei au. E nehenehe ta‘u e ite e te paruparu noa’tura to‘u oraraa. Ia au i teie huru faito paruparu te ti‘aturi nei au e nehenehe noa ia‘u ia ora e piti â ava‘e. I teie nei te hinaaro nei au ia faaite mai to‘u nei taote i to’na mau mana‘o.’

« Ua haapapû faahou atu te taote Wilkinson i muri iho i te mau mana‘o o te peresideni Kimball, ma te parau e eita roa te ora e tupu i muri a‘e i te tapuraa e e tae mai te pohe eita e maoro roa.

« I reira ua parau maira te peresideni Kimball ia‘u te taote tapu mafatu e ua ani mai, ‘Eaha ta te tapuraa e nehenehe e horo‘a mai ?’

« Ua faaite au e te vai nei i roto i te hoê tapuraa, mai te mea e ti‘a ia ravehia, e piti tuhaa. A tahi, e titauhia te monoraa i te api no te uaua mafatu. Te piti, e ti‘a ia rapaauhia te hoê uaua horo‘araa toto faufaa rahi tei piri na roto i te hoê tapuraa.

« Ua ani mai ra te peresideni Harold B. Lee no te Peresideniraa Matamua i te uiraa fifi mau, ‘Eaha ïa te mau manuiaraa no taua huru tapuraa ra ?’

Ua pahono atu vau e, ‘Aita vau i ite. ‘No te hoê taata e hitu ahuru ma hitu o te matahiti, e mea fifi roa teie mau huru tapuraa. Te raveraa i na tapu e piti i ni‘a i te hoê taata e mafatu paruparu e mea ataata roa ïa e eita teie tapuraa e hinaarohia… ’

« Ma te paruparu, ua pahono te peresideni Kimball ‘E taata ruau vau e ua ineine au i te pohe,’ ua tape‘a ihora te peresideni Lee. Ua ti‘a a‘era oia i ni‘a, ma te tupa’i i to’na rima i ni‘a i te iri amuraa maa, e parau atura, ma to’na mana peropheta, ‘Spencer, ua piihia oe ! Eita oe e pohe ! E ti‘a ia oe ia rave i te mau mea ato‘a e ti‘a ia oe i te rave no te haapa‘o maitai ia oe e ia tamau i te ora.’

ua pahono te peresideni Kimball, ‘Na reira e farii au ia tapuhia vau.’

Ua haere oia na roto i taua tapuraa mafatu fifi mau eiaha no te mea ua mana‘ohia e e tapuraa fifi ore i te hi‘oraa a to’na mau taote, no te mea râ e ua haapa‘o oia i te a‘o a te Fatu, tei faaitehia na roto mai i te feia faatere no te Ekalesia—noa’tu te fifi e tupu i ni‘a ia’na.

« Ua ite te mau taata i te mea i tupu mai. Ua haamaitaihia oia e ua ora mai oia i muri a‘e i te tapuraa tei tape‘a ia ore to’na mafatu ia ino roa’tu.

Na roto i to’na hi‘oraa maitai e ta’na a‘o i te Feia Mo‘a, ua haapii te peresideni Kimball e e haamaitaihia tatou ia faaite ana‘e tatou i to tatou faaroo i te Atua na roto i te haapa‘oraa i To’na hinaaro.

Te mau haapiiraa a Spencer W. Kimball

E tura‘i te Faaroo Mau ia rave tatou i te hinaaro o te Fatu.

Te faaohiparaa i te faaroo o te hoê ïa hinaaro ia farii ma te faaite ore e ia nuu atu i mua e ia rave i te ohipa. « Te faaroo aore e ohipa ra, e mea pohe ato‘a ïa » [Iakobo 2: 26] e eita te hoê faaroo pohe e arata‘i i te hoê taata ia haere i mua no te faaafaro i te hoê oraraa aore râ no te tavini ma te itoito. E tura‘i te hoê faaroo mau i te hoê taata i mua ia rave i te mau ohipa maitai e te faufaa mai te mea râ e ua ite papû oia.2

E nehenehe i te hoê taata ia fana‘o i te mau maitai no te mau semeio i roto i te ao tino e aore to’na e ite hope no te mau ture tei faaohipahia. E nehenehe ta’na e huri te pouri ei maramarama na roto i te taumiraa i te hoê pitopito e ia tai‘o i roto i te pô pouri roa‘e. Aita oia i titauhia ia ite nahea i te hamani i te uira, aore râ ia mau i te ite no te tamau te uira i roto i te fare. E ti‘a râ ia’na ia nava‘i to’na faaroo no te hooraa i te mau mori e ia taviri i te pitopito. I reira oia e faarii ai i te maramarama…E nehenehe ta’na e taviri i te nira e ia faana‘o i te pehe au maitai no te atea mai ma te ore i ite i te hamani i te hoê afata ratio aore râ ia maramarama roa no ni‘a i te mau tereraa o te ratio, e ore roa râ oia e fana‘o i teie nei haamaitairaa maori râ ia tu‘ati oia i ta’na ratio i te uira, e ia taviri tano oia i te nira. Mai te reira ato‘a te huru, e nehenehe ta te hoê taata e fana‘o i te mau haamaitairaa e te mau faaiteraa a te varua, na roto i te raveraa i te mau tautooraa i titauhia. Taua taviri ra o te faaroo ia tei faaitehia na roto i te pure e te mau ohipa.3

Te pure nei tatou no te maramarama, e i muri iho e haamata tatou i te rave i te ohipa ma to tatou puai ato‘a e ta tatou mau buka e to tatou mau mana‘o e te parau-ti‘a ia roaa te faaururaa. Te ani nei tatou i te mana‘o paari no te haava, i muri iho e faaohipa tatou i to tatou ato‘a mau mana no te rave i te ohipa na roto i te paari e ia faatupu i te mana‘o paari. Te pure nei tatou ia manuia ta tatou nei ohipa e i muri iho e haapii puai tatou e e tutava tatou ma to tatou puai ato‘a ia tauturu i te pahono i ta tatou mau pure. Ia pure ana‘e tatou no te tino maitai e ti‘a ïa ia tatou ia haapa‘o i te mau ture no te ea e ia rave ma to tatou puai ato‘a no te tape‘a maitairaa e te puai i to tatou mau tino. Te pure nei tatou ia paruruhia tatou e i muri iho e haapa‘o maitai tatou no te ape i te ati. E ti‘a ia vai mai te ohipa e te faaroo.4

E ti‘a ia vai mai te faaroo i te Atua o te tura‘i i te mau taata ia tamâ i to ratou mau oraraa; ia haamo‘e ia ratou i roto i te taviniraa i to ratou mau taata tupu e ia upooti‘a i ni‘a i te mau paruparu ato‘a no te tino; te hoê faaroo o te faatupu i te hoê tatarahapa hope roa, e o te tamau noa e o te arata‘i ia ratou i te bapetizoraa, te autahu‘araa e te mau oro‘a hiero.5

Tei roto i te reira te aravihi o te evanelia a Iesu Mesia, tei itenoa-hia e te mata varua. I raro a‘e i te mau ture maitai no te evanelia, ua faaitoitohia te mau taata ato‘a—te feia ona aore râ te feia veve, te feia ite aore râ te feia pouri—ia ite na mua roa na roto i te mata o te faaroo e i muri iho, na roto i te tautooraa, ia faaite i taua faaroo ra na roto i te hoê oraraa teitei a‘e e te hanahana a‘e.6

Te haapa‘oraa niuhia i ni‘a i te faaroo e ere ïa te haapa‘oraa mata pô.

Te rave nei tatou i te haapa‘oraa maramarama e te manuia ia haapa‘o ana‘e tatou ma te faahepo-ore-hia, ma te haehaa e ma te oaoa i te mau faaueraa a to tatou Fatu.7

Ia haapa‘o ! Ia faaroo ! Auê ïa titauraa fifi e ! Te faaroo pinepine nei tatou e: « Aita roa e taata e nehenehe e parau mai ia‘u eaha te ahu e ti‘a ia‘u ia oomo, eaha te mea e ti‘a ia‘u ia amu aore râ ia inu. Aore roa e taata e nehenehe e faanahonaho i ta‘u mau Sabati, e parau mai nahea e haamau‘a i ta‘u moni, aore râ e taoti‘a i to‘u ti‘amâraa ! E rave au mai te au i to‘u hinaaro ! Aita vau e haapa‘o mata pô noa !

Te haapa‘oraa mata pô ! E mea iti roa to ratou ite !…

Ia haapa‘o ana‘e te taata i te mau faaueraa a te Rahunui, e ere ïa i te haapa‘oraa mata pô. Auê te taa-ê-raa i rotopu i te măta‘u o te hoê taata i to’na arii ino e te haapa‘o ma te tura e te hinaarohia o te hoê taata i te faaueraa a to’na Atua. E te‘ote‘o to te taata faatere faatiti, e haapa‘o noa i to’na iho maitai, e e mau opuaraa huna to’na. E mea parau-ti‘a te mau faaueraa ato‘a a te Atua, e opuaraa to te mau arata‘ira ato‘a, e te mau mea ato‘a no te maitai ïa no te feia e faaterehia ra. E riro paha te matamua e haapa‘o mata pô, te piti râ e mea papû roa ia e haapa‘o ïa na roto i te faaroo…

E haapa‘oraa mata pô anei ia tai‘o ana‘e te hoê taata i te parau tei papa‘ihia « E Uira Puai—A faatea ê atu » aore râ e haapa‘oraa anei no te faaroo i roto i te mana‘o o te aivanaa tei ite i te ati ?

E haapa‘oraa mata pô anei ia taamu te taata e tere ra na te ara i to’na hatua taamu a purapura mai ai te mori tapa‘o aore râ e ti‘aturiraa anei i roto i te ite e te paari o te feia e ite rahi ho‘i to ratou no ni‘a i te mau fifi e te mau ati ?

E haapa‘oraa mata pô anei ia ou‘a te tamarii rii ma te oaoa mai ni‘a atu i te iri amuraa i roto i te mau rima puai o to’na metua tane e ataata ra, aore râ e ti‘aturiraa anei e ore e ite matahia ra i roto i te hoê metua here o tei papû i ta’na haruraa e o tei here i te tamarii hau atu i te oraraa iho ? …

E haapa‘oraa mata pô anei to tatou, i roto i to tatou hi‘oraa poto, to tatou ite ha‘iha‘i, i roto i to tatou mau mana‘o nounou, te mau opuaraa ite-ore-hia, e te mau hiaai o te tino, ia faarii e ia pee ana‘e tatou i te mau faaueraa a to tatou Metua here tei… poiete i te hoê ao no tatou, tei here ia tatou, e tei opua i te hoê faanahonahoraa maitai no tatou, aore roa e opuaraa ite orehia, e to’na oaoa rahi e to’na hanahana o te « faatupuraa ïa i te tahuti ore e te ora mure ore » no ta’na mau tamarii ato‘a ? [A hi‘o Mose 1: 39] 8

E ere i te haapa‘oraa mata pô, noa’tu e aita tatou i maramarama hope roa, ia pee i te hoê Metua tei faaite mai i to’na iho huru.9

Te horo‘a mai nei te mau papa‘iraa mo‘a i te mau hoho‘a no te haapa‘o tei tae mai na roto i te faaroo.

Ua riro to tatou nau metua parau-ti‘a e te paari, o Adamu e Eva, ei hi‘oraa maitai i roto i te parau no te haapa‘oraa tei roaahia na roto i te faaroo mai to te hoê tamarii:

« … E ua haapa‘o ihora Adamu i te mau faaueraa a te Fatu.

« E i muri a‘e i te mau mahana e rave rahi ra, ua fâ maira te hoê melahi a te Fatu ia Adamu, na ô maira: Eaha oe i pûpû ai i te mau tusia i te Fatu ? E ua parau atura Adamu ia’na: Aita vau i ite, maori râ, ua faaue mai te Fatu ia‘u.

« E i reira, ua parau maira te melahi, na ô maira: E hoho‘a te reira no te tusia o te Fanau Tahi a te Metua tei î i te aroha e te parau mau » (Mose 5:5–7).

E haapa‘oraa mata pô anei ? Aita roa’tu. Ua ite ratou ia Iehova, ua faaroo i to’na reo, ua haere na muri ia’na i roto i te ô i Edene, e ua ite i to’na maitai, to’na parau-ti‘a, e to’na ite. E no reira « e rave rahi mau mahana » ua tupa’i ratou i te mau arenio maitai roa e ua pûpû atu ia ratou ma te ite ore i te tumu, na roto râ i te ti‘aturiraa rahi e te vai ra te hoê opuaraa parau-ti‘a i roto i te ture e e faaite-hia mai te tumu i muri a‘e i to raua haapa‘oraa i te faaueraa.

Teie ta Paulo i parau i to te Ati Hebera:

No te faaroo ho‘i to Noa, a faaitehia mai ai oia e te Atua i te mau mea aore â i itea maira, e roohia ihora e te măta‘u, i tarai ai i te pahi ia ora to’na fetii » (Hebera 11: 7).

E aita roa’tu ho‘i e faaiteraa no te ua e te pape pue. Ua faaoo to’na nunaa e ua pii ia’na ei taata maamaa. Aita ta’na pororaa i tau‘ahia e te taata. Ua faarirohia ta’na mau faaararaa ei mau parau maamaa. Aita roa e ohipa i tupu mai te reira te huru na mua’ tu, aita roa’tu i itehia e e tapo‘i te hoê tirui i te fenua. Auê ïa e ohipa maamaa ia hamani i te hoê pahi i ni‘a i te repo maro e te mahana e anaana noa mai ra e te oraraa e tere noa ra mai te mau mahana ato‘a ! Ua potohia ra te taime. Ua hope te pahi. Ua tae mai te pape pue. Ua paremo te feia haapa‘o ore e te feia orurehau. Ua pee te semeio no te pahi i te faaroo tei faaitehia i roto i to’na hamaniraahia.

Ua parau faahou o Paulo:

« No te faaroo ato‘a i noaa ia Sara iho te maitai i tô ai ra, e fanau maira ta’na tamaiti, hope noa’i i to’na tau mau ra, no te mea, i mana‘o oia e e parau mau ta’na ta tei parau maira » (Hebera 11: 11).

No te maamaa o te parau e nehenehe te tamarii e fanauhia e te feia tei hau atu i te hanere matahiti ua feââ o Sara i te haamataraa. Ua vai mai ra te faaroo o te hoê tane e te hoê vahine, e ua fanauhia mai te tamaiti semeio i te metua no te mau nunaa e rave rahi.

Ua faaitehia mai te faaroo rahi e Aberahama a faaohipahia’i te tamataraa teimaha i ni‘a iho ia’na. E ti‘a i teie nei ia pûpûhia ta’na « tamaiti apî no te fafauraa », tei faataahia ia riro ei metua no te mau hau emepera, i ni‘a i te fata no te tusia. E faaueraa te reira na te Atua, e e au ra aita te reira faaueraa i tano roa ! Nahea e nehenehe ai i ta’na tamaiti, o Isaaka, ia riro ei metua no te huaai e ore roa e noaa i te tai‘ohia, mai te mea e faahopehia to’na oraraa tahuti i to’na apîraa ? No teaha i ti‘a’i ia Aberahama, ia piihia no te rave i teie nei ohipa ino roa ? Eita teie fifi e noaa i te tatara, eita e nehenehe ! Ua ti‘aturi noa râ oia i te Atua. Ua afa‘i atu to’na faaroo aueue ore ia’na e te aau oto rahi i te fenua no Moria e ta’na tamaiti iti…

« Aita ho‘i oia i feafeau atu ma te faaroo ore i tei parauhia mai e te Atua ra, i itoito râ oia i te faaroo, ma te haamaitai i te Atua;

« Ua ite papû ho‘i oia e, o ta’na i parau maira e ti‘a ïa ia’na ia faatupu » (Roma 4: 20–21).

Ua ite te Metua Tane Aberahama e te Metua Vahine Sara–ua ite raua e e faatupuhia te fafauraa. Nahea–aita raua i ite e aita raua i ani no te ite. Ua ora mau ihoa Isaaka no te riro mai ei metua no te hoê huaai rahi. Ua ite raua e e riro mai oia ei metua, noa’tu e pohe paha oia. Ua ite raua e e nehenehe noa ia’na ia faati‘a-faahou-hia mai te pohe mai no te faatupu i te fafauraa, e i ô nei ua na mua te faaroo i te semeio.11

A haamana‘o e aita i nehenehe ia Aberahama, ia Mose, ia Eliaha e te tahi atu â mau taata i te ite papû maite i te hopea mai te haamataraa. Ua… haere ratou ma te faaroo e ma te ite mata ore. A haamana‘o faahou e aore roa e uputa i matara; aita o Labana i taero; e aore roa e ti‘aturiraa i ni‘a i te fenua nei i faati‘ahia i te taime a faaohipa ai o Nephi i to’na faaroo e a haere atu ai oia no te tii i te mau papaa parau. Aore roa e ahu paruru auahi aore râ te tahi atu mau rave‘a paruru i roto i te umu auahi ura no te paruru i na taata Hebera e toru i te pohe; aita e iri puaa aore râ e tape‘a auri no te mau vaha o te mau liona a tape‘ahi‘a ai o Daniela i roto i te apoo liona…

… A haamana‘o e aore roa e mau oire, aore roa e mau faaapu e e mau aua, aore roa e mau fare e e mau fare toa, aore roa e medebara ruperupe i Utaha a haere atu ai te feia mo‘a matamua tei hamani-ino-hia na ni‘a i te mau fenua papû. E a haamana‘o aore roa e mau ve‘a no te ra‘i mai i Palmyra, i te anava‘i no Susquehanna aore râ i ni‘a i te aivi no Cumora a tomo mărû atu ai o Iosepha, tei hiaai i te ite varua, i roto i te uru raau, a tuturi ai i te hiti o te anava‘i, e a pauma ai i te mau paheeraa o te aivi mo‘a.12

Na mua te faaroo i te semeio

E tanu tatou i te huero ma te faaroo, e aita e maoro roa e ite tatou i te semeio no te uaa’raa. E mea pinepine e aita te mau taata i maramarama i te reira e ua taui ratou i te raveraa. E ooti ratou na mua i te tanuraa, te utu‘a maitai na mua i te taviniraa, te semeio na mua i te faaroo… E rave rahi o tatou e hinaaro i te itoito ma te ore e haapa‘o i te mau ture no te ea, i te manuiaraa na roto i te mau maramarama iritihia no te ra‘i ma te ore e aufau i ta tatou mau tuhaa ahuru. E hinaaro tatou ia vai piri atu i to tatou Metua i te ao ra ma te haapae ore i te maa e ma te pure ore; e hinaaro tatou i te ua i te tau ti‘a e te hau i ni‘a i te fenua ma te ore e haamo‘a i te mahana Sabati e e haapa‘o i te tahi atu mau faaueraa a te Fatu. E pafai tatou i te roti hou a tanu ai i te mau aa; e hinaaro tatou e ooti i te huero hou a tanu ai e a faaapu ai.

Ahani noa e nehenehe ia tatou ia ite mai ta Moroni i papa‘i:

« Aore ho‘i te faaroo i roto i te tamarii a te taata nei, aore ato‘a e ti‘a i te Atua te raveraa i te semeio i rotopu ia ratou…

« E i te mau tau ato‘a aore roa te taata i rave i te semeio e ia tupu to ratou faaroo; no reira, i faaroo na ratou i te Tamaiti na te Atua » (Etera 12: 12,18).13

Ahiri e nehenehe ta tatou e rave i teie nei i te ohipa ma te faaroo, ahiri e nehenehe ia tatou ia ti‘aturi i te mau fafauraa rahi a te Atua, ahiri e nehenehe ta tatou ia haapa‘o i te mau faaueraa e ia tia‘i ma te faaoromai, e faatupu ïa te Fatu i te taato‘araa o ta’na mau fafauraa rahi ia tatou:

« …O te mau mea aore i hi‘ohia e te mata ra, aore i faaroohia e te tari‘a ra, aore ho‘i i ô i roto i te aau o te taata ra, o ta te Atua ïa i vaiiho no te feia i hinaaro ia’na ra » (1 Korinetia 2: 9).14

E titauhia te hoê faaroo rahi ia aufau i te tuhaa ahuru i te taime e mea iti te moni e e mea rahi te mau titauraa. E titauhia te faaroo ia haapae i te maa e ia faatere i te mau pure utuafare e ia haapa‘o i te Ture no te Parau Paari. E titauhia te faaroo ia rave i te hahaereraa utuafare, te ohipa misionare [a te melo], e te tahi atu ohipa, ia titauhia ana‘e te faatusiaraa. E titauhia te faaroo no te rave i te mau tau misioni rave tamau. Ia ite ra outou i teie mea–teie mau mea ato‘a o te tanuraa ïa, te mau utuafare haapa‘o maitai e te faaroo, te oraraa pae varua paruruhia, te hau, e te ora mure ore, o te auhune ïa…

…Mai te faaroo aueue ore tei tape‘a i te vaha o te mau riona, tei faafaufaa ore i te mau auahi ura, tei tatara i te mau haere‘a na roto i te mau anava‘i e te mau miti, tei paruru i te tirui e te paura, e tei afa‘i mai i te mau ve‘a no te ra‘i mai na roto i te aniraa a te mau peropheta, oia ato‘a ia i roto i to tatou oraraa tata‘i tahi, e nehenehe te faaroo e faaora i te ma‘i, e afa‘i mai i te tamahanahanaraa i te feia e oto ra, e faaitoito i te faaotiraa i mua i te faahemaraa, e haamama i te faatitiraa o te mau peu ino, e horo‘a i te puai no te tatarahapa e no te taui i to tatou mau oraraa, e ia arata‘i i te hoê iteraa papû roa no te hanahana o Iesu Mesia. E nehenehe te faaroo vi ore e tauturu ia tatou ia haapa‘o i te mau faaueraa ma te aau hinaaro e ia faahaere mai i te mau haamaitairaa e ore e noaa i te tai‘ohia, te hau, te maitai-roa-raa, e te faateiteiraa i roto i te basileia a te Atua.15

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene aore râ, a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu tautururaa, a hi‘o i te mau api v–xi.

  • A hi‘o i te upoo parau no teie nei pene. No teaha te haapa‘oraa i riro ai ei ohipa no te faaroo ?

  • A tai‘o i te faaotiraa ta te peresideni Kimball i rave i te ava‘e mati 1972 (te mau api 163–65). I to outou feruriraa eaha te mau ture no te evanelia e tano ia faaohipahia ia faaruru ana‘e outou i te mau faaotiraa fifi ?

  • A tai‘o ai outou i te faaauraa a te peresideni Kimball i rotopu i te « haapa‘oraa mata pô » e te « haapa‘oraa na roto i te faaroo » eaha ïa te taa-ê-raa ta outou e ite ? (A hi‘o i te mau api 167–69. Eaha ta tatou i ite no ni‘a i to tatou Metua i te ao ra o te nehenehe e tauturu ia tatou ia haapa‘o i Ta’na mau faaueraa « ma te faahepo-ore-hia, ma te haehaa e ma te oaoa » ? Eaha te mea e nehenehe ta outou e parau atu i te hoê taata o te parau nei e te pee mata pô nei te mau melo no te Ekalesia i to ratou feia faatere ?

  • A tai‘o i te mau aamu i roto i te mau papa‘iraa mo‘a i te mau 169–71. Eaha te tahi mau mea hoê â te huru e vai nei i roto i te mau taata i roto i teie nei mau aamu. Eaha te mea ta outou e nehenehe e apo mai na roto mai ia ratou ?

  • Eaha te taime a ite ai outou e ua na mua te faaroo i te semeio ? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te mau api 171–72. Nahea ta tatou e nehenehe ai e haapii i to tatou mau utuafare e na mua te faaroo i te semeio ?

Te mau papa‘iraa mo‘a: Iosua 22:5; Iakobo 2:14–26; Etera 12:4–21; Moroni 7:33; PH&PF 130:20–21

Te mau nota

  1. « Spencer W. Kimball: Man of Faith », Ensign, titema 1985, 40

  2. « The Fourth Article of Faith », Instructor, eperera 1955, 109.

  3. The Teachings of Spencer W. Kimball, nene‘iraa a Edward L. Kimball (1982), 62

  4. The Teachings of Spencer W. Kimball, 122

  5. « Beloved Youth, Study and Learn », in Life’s Directions (1962), 188–89

  6. I roto i te Conference Report, London England Area Conference 1976, 36

  7. I roto i te Conference Report, atopa 1954, 55

  8. I roto i te Conference Report, atopa 1954, 51, 52, 53.

  9. The Teachings of Spencer W. Kimball, 59.

  10. In Conference Report, atopa 1954, 54

  11. In Conference Report, atopa 1952, 48, 49

  12. I roto i te Conference Report, atopa 1952, 51

  13. In Conference Report, atopa 1952, 47.

  14. I roto i te Conference Report, Eperera 1952, 22

  15. Faith Precedes the Miracle (1972), 11, 12

Hōho’a
Abraham and Isaac

Ua faaite Aberahama i te « faaroo rahi » a pahono atu ai oia i te tamataraa i tuuhia’i i ni‘a ia’na ».

Hōho’a
tuning radio

Ua faaau te peresideni Kimball te faaroo i te faatanoraa i te hoê ratio.

Nene’i