Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 18: Faaipoiporaa hanahana, oaoa e te ruperupe


Pene 18

Faaipoiporaa hanahana, oaoa e te ruperupe

E oaoa te mau tane e te mau vahine faaipoipo i te hoê auraa au maitai e te mure ore ia faaea parau-ti‘a ana‘e ratou i te Fatu e i te tahi e te tahi.

No roto mai i te oraraa o Spencer W. Kimball

Hou to’na piiraahia i te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo, e fatu o Spencer W. Kimball i te tahi tuhaa no te hoê taiete paruru taata e hoo fenua i Safford, Arizona. Te haamana‘o nei te hoê o ta’na mau taata rave ohipa, o Carmen Richardson Smith, i te haapa‘o maitai o Spencer e o Camilla Kimball a ma’ihia ai ta raua tamaiti o Edward i te ma‘i haaparuparu (polio) i te omuaraa o te mau matahiti 1930.

Ua riro te auraa i rotopu i te taea‘e Kimball e ta’na vahine faaipoipo te tahi mea ta‘u i faahiahia rahi mau. A faaea ai o Eddie i te tuhaa fenua no California, no te tahi rapaauraa huru maoro, ua faaea te tuahine Kimball i piha‘i iho ia’na e ua tere atu te peresideni Kimball i reira i te mau taime fifi. I roto i te mau tau faaoraraa i muri a‘e i to Eddie tapurahia, e ho‘i ïa te taea‘e Kimball i te fare no te haapa‘o i te toea o te utuafare, a faaea noa’i ta’na vahine i piha‘i iho ia Eddie.

Te ti‘aturi nei au e ua papa‘i oia ia’na i te mau mahana ato‘a. E ere noa i te hoê rata e 50 ta‘o te roa. I te tahi mau taime ia rûhia ana‘e oia e faaharuharu oia i te hoê rata na‘u, e te haamana‘o nei au i to‘u mau mana‘o: ua fatata te reira mai te hoê ohipa hanahana mo‘a.

« Ua riro to raua faaipoiporaa e hoê faaipoiporaa maitai e te oaoa, e au ra e here rahi to raua no te tahi e te tahi. E au ra ua faatumuhia to raua oraraa i ni‘a te tahi e te tahi ».1

Ua itehia to Spencer e Camilla Kimball here te tahi i te tahi i to raua apîraa ra, e ua tupu te reira i te puai e te hohonu a paari ai raua. Ua faaite pinepine te peresideni Kimball i to’na mauruuru no te auraa i rotopu ia’na e ta’na vahine: « Ua ti‘a noa o Camilla i piha‘i iho ia‘u i roto i te mau ohipa ato‘a tei tupu. Ua huna maua i to maua na metua o tei pohe e te tahi atu mau taata tei herehia e maua, e ua vaiiho i ta maua iho mau tamarii rii tei fanauhia na mua i te taime fanauraa ia haere atu. Ua ite maua i te hohonuraa o te oto e te oaoa rahi… Ua heva e ua ata amui maua… Ua î to maua oraraa i te oaoa noa’tu te mau mea oto e te fifi. Ua ori maua, ua himene maua, ua farii maua i te taata i to maua fare; ua here maua e ua herehia maua. Apitihia e te hoê vahine mai ia Camilla Eyring te huru, ua riro te oraraa ei oraraa maitai, e oraraa î e te ruperupe ».2

No to’na oraraa i te hoê faaipoiporaa roa e te oaoa, ua parau oia e: « E hinaaro tatou i te hoê hoa o te ore e haapa‘o i to tatou mau hape, o te ore e haamana‘o i ta tatou mau ohipa maamaa o te ore ato‘a e haamana‘o i to tatou mau paruparu:… e hinaaro tatou i te hoê hoa here, i piha‘i iho ia’na tatou i mauiui ai, i heva ai, i pure ai e i haamori ai; te hoê hoa i piha‘i iho ia’na i oto ai tatou e i mauruuru ore ai tatou, te hoê hoa o te here ia tatou no to tatou iho huru aore râ te huru ta tatou e tamata i te riro mai eiaha râ noa ra no to tatou huru i rapae » 3

Te mau haapiiraa a Spencer W. Kimball

E mea haapa‘ohia te faaipoiporaa mure ore e te Atua, e e mea faufaa rahi te utuafare i roto i te opuaraa a to tatou Metua i te ao ra no tatou.

Te faaipoiporaa, te faaipoiporaa hanahana, e mea haapa‘ohia ïa e te Atua. Ua faaoti oia e te faanahoraa tumu no te sotaiete o te utuafare e te utuafare fetii, e e ti‘a ia tatou ia faaarahia e te hahi ê atu ra te peu hape no teie nei mahana i teie nei opuaraa tei haapa‘ohia e te Atua…

E au ra te rahi noa’tu ra te hoê pato‘iraa i te faaipoiporaa na roto mai i te mau taata viivii o te ao nei e te hoê mana‘o puai no te faaipoiporaa ma te tamarii ore. Teie ihoa ïa te uiraa i muri mai, « No teaha ïa e faaipoipo ai ? » E te haamata nei tatou i te taa maitai i te feruriraa i muri mai i te mana‘o pato‘i i te faaipoiporaa. Ua parauhia e ua riro te mau tamarii e e zugo teiaha, e hoê taura taamu, e hoê hopoi‘a. E rave rahi tei haapapû i to ratou feruriraa e te haapiiraa, te ti‘amâraa i te faaheporaa e te hopoi‘a—o tera ïa te oraraa. E te vahi oto roa, te haamata ra te tahi o to tatou iho mau taata i te ti‘aturi i teie nei mana‘o pouri e te ino.

No te faaore e te tape‘a i te mau haapiiraa ino i roto i te mau ve‘a e te mau hoho‘a teata e i roto i te mau teata e i te mau aroa poromu, e ti‘a ia tatou ia haapii i te parau no te faaipoiporaa, te faaipoiporaa tano, te faaipoiporaa mure ore.5

Te hoê tumu rahi no te faaipoiporaa mure ore no te mea ia e mea mure ore te oraraa; e e ti‘a i te faaipoiporaa, mai te au i te mau opuaraa mure ore, ia vai apiti noa e te roaraa o te oraraa. E ravehia te faaipoiporaa e te mau faatere tivira aore râ e te feia faatere no te Ekalesia i rapae au i te mau hiero, no teie taime ana‘e, « e tae noa’tu e na te pohe e faataa ê » aore râ « a ora toopiti noa’i orua ». E hope te reira huru faaipoiporaa i te poheraa… E ravehia te faaipoiporaa mure ore e te peropheta a te Fatu aore râ e te hoê o te tahi noa mau taata ta’na i horo‘atu i te mana. E ravehia te reira i roto i te mau hiero mo‘a tei patuhia e tei haamo‘ahia no taua tumu ra. Tera ana‘e te mau faaipoiporaa o te vai mana i tera’tu pae o te pohe e o te haamau noa te mau auraa i rotopu i te tane e te vahine e te metua e te tamarii e a muri noa’tu.6

Te faaipoiporaa hanahana, oaoa e te ruperupe o te hoê ïa fâ papû no te mau huru taata ato‘a. Ua faanahohia te faaipoiporaa e te Fatu no te faatupu i te mau utufare e te huaai puai e te oaoa. Te taata o te ape i te faaipoiporaa na roto i to’na iho hinaaro e ere ïa i te mea tano, te faataupupu nei râ oia i ta’na iho opuaraa.

Te paruru nei au i te parau tano no te mea na te Fatu iho i haamau i te faito tano na roto i te afa‘i amuiraa mai ia Adamu e Eva, ta’na tane matamua e ta’na vahine i ni‘a i te fenua, e na roto i te faatupuraa i te oro‘a mo‘a matamua no te faaipoiporaa no te faariroraa ia raua ei tane e e vahine faaipoipo. E mea taa ê roa raua i to huru taata, e ohipa taa ê ta raua. I muri noa iho i te oro‘a ua parau atu oia ia raua e: « Ia rahi roa, e faaî i te fenua nei, e e haavi iho: e ia mana orua » (Genese 1: 28).

E mea tano ia faaipoipo e mea tano e e mea au ia fanau i te mau tamarii. E ti‘a i te mau taata ato‘a ia hinaaro e ia opua i te faaipoipo no te mea o tera ta te Atua i te ra‘i i opua no tatou. O tera te rave‘a ta’na i faanaho.7

Ua faanahonaho-maramarama-hia te taato‘araa o te opuaraa a te [Fatu] no te faahaere mai te mau tamarii i roto i te ao nei na roto i te here e te tautururaa a te mau metua i te mau tamarii. Ahani ua upooti‘a mai te mau mana‘o aoaoa a te mau taata e rave rahi no teie nei tau, ua hope ana‘e paha te ao, te taata, e te mau mea tano ti‘a ato‘a…

Ua parau te Fatu e ia ti‘a i te taata ia noaa i te teitei roa‘e o na ra‘i aore râ na tuhaa hanahana e toru i roto i te basileia tiretiera, « ia tomo mai te taata i roto i teie haapa‘oraa no te autahu‘araa e tia‘i (oia ho‘i, te fafauraa apî e te mea mure ore no te faaipoiporaa);

« E ia ore oia ia na reira, e ore roa e noaa te reira ia’na » (PH&PF 131:2–3).

Teie te rave‘a ti‘a.

Te vai nei te tahi mau tane o te ore nei e faaipoipo na roto i ta ratou iho ma‘itiraa. Te faaere nei ratou ia ratou iho. Te vai nei paha te tahi mau vahine o te faaere nei ia ratou iho i te mau haamaitairaa. Te vai nei te tahi atu tei ore roa e faaipoipohia no te mea aita ratou i farii i taua haamaitairaa ra. Ua ite ihoa tatou e, e faataa te Fatu i te rave‘a e e ore roa te hoê e faahapahia no te tahi mea ta’na i ore i nehenehe i te faatupu…

Area, no te faaipoiporaa e te ohipa a te tane e a te vahine, ia ore roa te taata e aro i te Atua…

Te ti‘aturi hua nei au e ia inu hohonu ta tatou mau tamahine e ta tatou mau vahine, ta tatou mau tane e ta tatou mau tamaroa Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, i te pape ora e e faatano ratou i to ratou mau oraraa i ni‘a i te mau ohipa nehenehe e te faahiahia ta te Fatu i faataa atu ia ratou.

Te ti‘aturi nei au e eita tatou e tamata i te haamaitai atu â i te hoê opuaraa tei maitai a‘ena, e imi râ tatou ma to tatou puai ato‘a, to tatou mana‘o ato‘a, e to tatou itoito ato‘a ia haamaitai ia tatou iho i roto i te opuaraa faahiahia tei horo‘ahia mai ia tatou. No te mea ho‘i e e aita te tahi o tatou i manuia, e mea papû roa e ere i te mea tano ia faahapa i te opuaraa. E faatere na tatou i to tatou mau huru, ta tatou mau ohipa, to tatou mau oraraa taato‘a, ia fatu ai‘a tatou i te mau haamaitairaa faufaa e rave rahi tei fafauhia ia tatou.8

Te titau nei te faaipoiporaa mure ore i te faaineineraa maitai.

Ua riro paha te faaipoiporaa te faaotiraa hau atu i te faufaa o te mau faaotiraa ato‘a e te faaotiraa o te faatupu i te mau hotu e ore e itehia i teie nei, no te mea aita noa teie faaotiraa e faatupu i te oaoa i teie ihoa taime, e faatupu ato‘a ra i te oaoa mure ore. Aita te reira faaotiraa e haamaitai noa i na taata toopiti, e haamaitai ato‘a râ i to raua mau utuafare e ta raua ihoa ra mau tamarii e te mau tamarii a ta raua mau tamarii e haere noa’tu e rave rahi mau u‘i i muri iho.

I roto i te ma‘itiraa i te hoê hoa no teie oraraa e no a muri noa’tu, e mea papû e rave-maite-hia te opuaraa e te feruriraa e te pure e te haapaeraa maa no te haapapû e i roto i te mau faaotiraa ato‘a, eita ïa teie faaotiraa e riro e faaotiraa hape. I roto i te faaipoiporaa mau ia vai mai te hoêraa o te mau mana‘o e o te mau aau ato‘a. Eita te mau mana‘o e faatupu hope roa i te mau faaotiraa, na te mana‘o râ e te aau, tei haapuaihia na roto i te haapaeraa maa e te pure e te feruriraa hohonu e horo‘a i te mau rave‘a ato‘a no te faatupu i te oaoa i roto i te faaipoiporaa. E titau te reira faaotiraa i te tusia, te opereraa e te titauraa ia ore e haapa‘o ia’na iho…

Te « Tane e te Vahine maitai roa » e ere ïa i te parau mau e e moemoea noa ra; e a imi ai te feia apî tane ato‘a e te feia apî vahine ato‘a na roto i te itoito e te pure ia itehia te hoê hoa e nehenehe te oraraa e riro ei oraraa au e te nehenehe i piha‘i iho ia’na, e mea papû roa e noaa i te tahi tane maitai e i te tahi vahine maitai te oaoa e te hoê faaipoiporaa ruperupe mai te mea ua hinaaro raua toopiti e rave i te mea i titauhia.

E ti‘a i na taata e piti e feruri nei i te parau no te faaipoiporaa ia ite e ia noaa ia raua te faaipoiporaa oaoa ta raua e ti‘aturi nei e ti‘a ïa ia raua ia ite e ere te faaipoiporaa te taviri mana e tatara i to raua mau fifi ato‘a, e tusia râ te titauhia, te opereraa e tae noa’tu i te faaitiraa i te tahi o to raua mau ti‘amâraa. Te faaipoiporaa, o te haaputuraa ïa i te moni i te hiti no te tahi taime roa e te fifi. Te faaipoiporaa, o te mau tamarii ïa o te afa‘i mai na muri ia ratou te mau zugo i te pae faufaa, te mau titauraa teiaha no te taviniraa, te haapa‘oraa e te haape‘ape‘araa no te mau hopoi‘a teiaha; oia ato‘a ïa râ te mau mana‘o hohonu e te au maitai no te mau mea ato‘a.9

Te faataimeraa i te faaipoiporaa…e ere ïa i te mea faarii-roahia. E ti‘a i te mau taata e feruriraa tano to ratou ia opua i to ratou mau oraraa no te tuu atu i te hoê faaipoiporaa au maitai i roto i te hiero i to ratou apîraa ra e ia faarahi e ia faatupu i to ratou mau utuafare i te matahiti no to ratou paariraa.10

Te feia apî tei opua i to ratou oraraa i ni‘a i te hoê faaipoiporaa i roto i te hiero, ua haamau ana‘e ïa ratou i te hoê feruriraa o tei faaineine maite ia ratou i te opua-toopiti-raa e te hoa ma‘itihia tei itehia mai. E hou to raua faaipoiporaa e faahanahanahia ai i te vahi mo‘a e opua ïa raua i to raua oraraa toopiti, e e tamau noa raua i te opuaraa mai te tane e te vahine ia parahi raua no te opua i to raua haere‘a na roto i te hoê oraraa varua oaoa e te ruperupe e tae atu i te faateiteiraa i roto i te basileia o te Atua.11

Mai te mea ua ite outou i te faufaa rahi no te reira ohipa, e haere ïa outou na te ao nei no te oro‘a taatiraa, mai te mea ua ite outou te faahiahiaraa o te reira oro‘a. Aore roa e atearaa, aore roa e nava‘i-ore-raa i te moni, aore roa e ohipa e tape‘a ia outou ia faaipoipo i roto i te hiero mo‘a o te Fatu.12

E tupu mai te hoê varua apî i Ziona ra ia parau ana‘e te feia apî vahine i to ratou mau hoa tane, « Mai te mea eita e noaa ia oe te hoê parau faati‘a no te hiero, eita ïa vau e taamu i to‘u oraraa i ni‘a i to oe, noa’tu no teie noa oraraa tahuti nei ». E e parau atu te feia apî tamaroa tei ho‘i mai na ta ratou misioni i to ratou mau hoa tamahine, « Eiaha oe e inoino mai, noa’tu e ua rahi to‘u here ia oe, eita râ vau e faaipoipo i rapae au i te hiero mo‘a »…

… Te uiui nei matou no teaha, noa’tu teie nei mau haamaitairaa e te mau fafauraa, e ore ai e faaipoipo ti‘a e e haamau‘a ai i to ratou mau oraraa i roto i te mau ohipa aore e ora i roto. No teaha te feia apî e feruri ai i te hoê faaipoiporaa i rapae au i te hiero e e faaere ai ia’na i taua mau hanahana e vai nei ? 13

E nehenehe ta te mau tane e te mau vahine tei faaipoipohia e pee i te hoê faanahoraa manuia roa no te imi amui i te oaoa.

Fatata pauroa te mau faaipoiporaa e nehenehe e riro mai ei mau faaipoiporaa nehenehe, au maitai, oaoa, e e mea mure ore, mai te mea e faaoti ihoa ra na taata e piti e mea ti‘a ia na reira, e e ti‘a ia na reira, e e na reira ihoa.14

Eita te rave-noa-raa i te hoê oro‘a e afa‘i mai te oaoa e te hoê faaipoiporaa ruperupe. Eita te oaoa e tae mai na roto i te pataraa i te hoê pitopito, mai te mori uira; te oaoa o te hoê ïa huru o te feruriraa e tae mai na roto mai. E ti‘a ia titauhia. Eita e nehenehe ia hoohia mai e te moni; eita e nehenehe ia horo‘a-noa-hia.

Te faariro nei te tahi mau taata i te oaoa mai te hoê oraraa faahiahia i roto i te fana‘o, te moni, e te mau arearea tamau; te faaipoiporaa mau râ ua niuhia ïa i ni‘a i te oaoa, te oaoa e tae mai na roto i te horo‘araa, te taviniraa, te opereraa, te faatusiaraa e te haapa‘o-ore-noa-raa ia’na iho.

I muri noa‘e i te otiraa o te oro‘a faaipoiporaa, e haapii vitiviti na taata e piti, e mea taa ê ho‘i to raua mau huru oraraa na mua’tu, e e ti‘a ia raua ia faaruru i teie nei i te oraraa mau. Aita faahou te oraraa moemoea aore râ te faahuaraa; e ti‘a ia tatou ia haere mai i rapae au i te mau ata e ia taahi papû to tatou avae i ni‘a i te fenua. E ti‘a i te hopoi‘a ia amohia e te mau ohipa apî ia fariihia. E ti‘a i te tahi mau ti‘amâraa ia vaiihohia, e ti‘a i te mau faatitiaifaroraa e rave rahi, e te mau faaafaroraa ia’na iho ia ravehia.

Aita e maoro roa i muri noa‘e i te faaipoiporaa e ite te hoê taata e e paruparu to to’na hoa faaipoipo tei ore i faaitehia mai aore râ i itehia mai na mua’tu. Te mau maitai tei faarahihia i roto i te tau haamatauraa e tupu ïa i teie nei i te iti, e te mau paruparu tei riro ei mau paruparu na’ina’i roa e te faufaa ore i roto i te tau haamatauraa ua tupu ïa i teie nei i te rahi. Ua tae te hora no te mau aau o te taa, no te hi‘opo‘araa ia’na iho, e no te mana‘o paari, te feruriraa e te opuaraa…

Aita roa’tu e faanahoraa manuia o te haapapû i te mau tane e te mau vahine ato‘a tei faaipoipohia e e noaa ia ratou te hoê faaipoiporaa oaoa e mure ore; e mai te mau faanahoraa ato‘a, ia ore te mau tuhaa faufaa ia vaiihohia i te hiti, ia faaitihia aore râ ia ta‘oti‘ahia. E mea faufaa ato‘a te ma‘itiraa hou te haamatauraa e i muri iho te tamauraa i te haamatauraa i muri a‘e i te faaipoiporaa, eita râ te reira i te mea hau atu i te faufaa i te faaipoiporaa iho, te manuia o te faaipoiporaa tei ni‘a ïa i na taata toopiti–e ere i ni‘a i te hoê noa taata, i ni‘a râ i na taata e piti ato‘a ra.

I roto i te hoê faaipoiporaa tei haamatahia e tei niuhia i ni‘a i te mau ture au noa…aita ïa e amuiraa no te mana o te nehenehe e haamou i te faaipoiporaa maori râ te mana i roto i te hoê aore râ i roto i na taata toopiti iho; e e ti‘a ia raua toopiti ia amo i te hopoi‘a. E nehenehe ta te tahi atu mau taata aore râ faanahoraa e haamaitai aore râ e tuino. E au ra e mana no te tereraa faufaa, to te oraraa sotiare, to te oraraa politita e te tahi atu â mau ohipa i ni‘a i te faaipoiporaa; tei ni‘a râ i na taata toopiti iho te manuiaraa o te faaipoiporaa, e e nehenehe ta raua i te mau taime ato‘a e haamanuia e e faaoaoa i to raua faaipoiporaa mai te mea e hinaaro mau raua, e eita te hoê e haapa‘o noa ia’na iho e mai te mea e vai parau-ti‘a noa raua.

E mea ohie roa te faanahoraa; e mea iti roa te mau tuhaa, noa’tu e e faarahihia te mau tuhaa tata‘i tahi.

A tahi, ia vai mai te feruriraa tano no te faaipoiporaa, e i roto i te reira feruriaa te ma‘itiraa ïa i te hoê hoa tei fatata i te maitai roa i roto i te mau mea faufaa rahi no te taata. E i reira na taata toopiti e haere atu ai i te fata i roto i te hiero ma te iteraa e e ti‘a ia raua ia haa itoito no te manuiaraa o teie nei oraraa toopiti.

Te piti, ia vai mai ïa e ti‘a ai te hoê mana‘oraa no te tahi, te haamo‘eraa ia’na iho e te arata‘iraa te taato‘araa o te oraraa utuafare e te mau mea ato‘a no te oraraa utuafare no te maitai o te utuafare, ma te haaviraa i to’na iho hinaaro.

Te toru, e ti‘a ia vai tamau noa mai te haamatauraa e te mau tapa‘o no te here, te maitai e te haapa‘o i to te tahi mana‘o ia vai oraora noa e ia tupu noa te here.

Te maha, ia ti‘a ia haapa‘o-hope-roa-hia te mau faaueraa a te Fatu mai tei tatarahia i roto i te evanelia a Iesu Mesia.

Ia amui-maitai-ana‘e-hia teie mau tuhaa e ia tamau noa ratou i te tere, eita roa’tu ïa te oaoa ore e tae mai, eita roa’tu ïa te taa-ore-raa e tamau, eita ato‘a ïa te faataaraa te tane e te vahine e tupu mai. E ti‘a ïa i te mau auvaha ture no te faataaraa e taui i ta ratou mau ohipa e piri ïa te mau tiribuna haavaraa no te mau faataaraa.

E arata‘i te haapa‘oraa i te mau faaueraa e te haapa‘oraa i te hinaaro o to’na hoa i te manuiaraa i roto i te faaipoiporaa.

E ti‘a i te mau hoa here ia ite e hou ratou e rave ai i te mau tăpŭraa e e ti‘a ia ratou ia farii maite te tahi i te tahi e hope roa e e ti‘a i te maitai no te utuafare iti apî ia vai mai i ni‘a a‘e i te maitai no raua toopiti. E ti‘a ia raua e faaore i te « O vau » e te « ta‘u » e ia mono atu e te… « taua » e te « ta taua » Ia ravehia te faaotiraa tata‘i tahi ma te haamana‘o e te vai nei e piti taata aore râ hau atu o te fifihia aore râ o te haamaitaihia e taua faaotiraa ra. Ia fatata ana‘e oia i te rave i te mau faaotiraa rarahi i teie nei, e feruri ïa te vahine eaha ra ïa te hopea no ta’na faaotiraa i ni‘a i te mau metua, te mau tamarii, te utuafare, e to ratou mau oraraa varua. Te ma‘itiraa a te tane no ni‘a i te huru o ta’na ohipa, to’na oraraa sotiare, to’na mau hoa, te mau mea e auhia e ana, e ti‘a ïa te reira mau faaotiraa ia ravehia ma te feruri e e tuhaa noa oia no te hoê utuafare, e e ti‘a ia tau‘ahia te hinaaro o te taato‘araa o te utuafare.16

Ia nehenehe i na taata toopiti ia haamaitai i to raua faaipoiporaa, e ti‘a ïa ia raua ia haamau maitai i te hoê tabula haamau‘araa, tei ravehia e te tane e te vahine, e ia haapa‘o-maite-hia te reira. E rave rahi te mau faaipoiporaa tei faataahia no te mau hooraa tei ravehia e tei ore i tabulahia. A haamana‘o e te faaipoiporaa o te hoê ïa auraa apiti e eita roa te reira e manuia na roto i te tahi ê atu rave‘a.17

Eita te hoê faaipoiporaa i vai au noa ma te pe‘ape‘a ore, e nehenehe ato‘a râ e riro ei faaipoiporaa tei rahi te hau. Te vai nei paha i roto i te hoê faaipoiporaa te veve, te ma‘i, te mauruuru ore, te manuia ore, e tae noa’tu te pohe i roto i te utuafare, eita râ teie nei mau fifi e faaere i te tane e te vahine i to raua hau. E nehenehe te faaipoiporaa e riro e faaipoiporaa ruperupe ia ore ana‘e te mana‘o haapa‘o noa ia’na iho e tomo atu i roto. E faatahoê te mau pe‘ape‘a e te mau fifi i te mau metua i roto i te mau taatiraa e ore roa e parari mai te mea aita roa e mana‘o haapa‘o noa ia’na iho i reira…

Te here mai te hoê ïa tiare te huru, e, mai te tino, e ti‘a ia faaamu-tamau-noa-hia. E paruparu e e pohe te tino tahuti mai te mea eita te reira e faaamu-pinepine-hia. E marô te tiare nehenehe e e pohe mai te mea aita e maa e e pape. Eita ato‘a te here e vai maoro mai mai te mea eita te reira e faaamuhia e te tahi mau tuhaa no te here, te faaiteraa i te au maitai e te faahiahia, te mau tapa‘o faaite no te mauruuru, e te haapa‘oraa ia ore te mana‘o haapa‘o noa ia’na iho e vai mai.

E mea papû roa e riro te mana‘o haapa‘o i to te tahi hinaaro ei tumu no te ruperuperaa o te faaipoiporaa. Mai te mea e imi te hoê hoa i te hinaaro, te maitai e te oaoa o te tahi hoa, e tupu noa ïa te here tei itehia i roto i te tau momo‘araa e tei timahia i roto i te faaipoiporaa i te rahi. Te faati‘a nei te mau tane e te mau vahine faaipoipo e rave rahi e ia vai noa to ratou mau faaipoiporaa i te hoê noa vahi e ia to‘eto‘e to ratou here mai te faraoa tahito aore râ te mau parau ha‘uti tahito aore râ te pape haamonamona tahito. Te mau maa faufaa rahi roa‘e no te here o te haapa‘oraa ïa i to te hoa mana‘o, te maitai, te taua’raa i to te tahi mana‘o, te haape‘ape‘araa i te mana‘o, te mau tapa‘o faaite no te here, te mau tauahiraa no te faaite i te mauruuru, te faahiahiaraa, te haapeuraa, te hoaraa, te ti‘aturiraa, te faaroo, te rave toopitiraa i te ohipa, te aifaitoraa, e te tautururaa te tahi i te tahi.

Mai te mea e hinaaro mau te hoê taata ia oaoa i roto i te faaipoiporaa, e ti‘a ïa ia’na ia tamau noa i te haapa‘o i te mau faaueraa a te Fatu. Eita roa’tu te hoê taata, otahi aore râ faaipoipohia, e oaoa noa‘e maori râ ia vai parau-ti‘a oia. Te vai nei te mau oaoaraa poto e te mau oaoaraa haavare, area râ te oaoa tamau e te rahi e noaa ïa na roto ana‘e i te viivii ore e te parau-ti‘a…

… Mai te mea e here na taata e piti i te Fatu hau atu i to raua iho mau oraraa e i muri iho e here raua ia raua iho hau atu i to raua iho mau ora, ma te rave toopiti i te ohipa mai te au i te faanahoraa o te evanelia o te riro ei niu no raua, e mea papû e farii raua i teie oaoa rahi. Ia haere pinepine ana‘e te tane e te vahine i te hiero mo‘a, ia tuturi toopiti ana‘e raua i roto i to raua utuafare e to raua utuafare fetii, ia haere apiti raua i ta raua mau pureraa a te Ekalesia, ia tape‘a viivii ore raua i to raua na oraraa—i te pae feruriraa e i te pae tino–ia faatumuhia to raua ato‘a mau mana‘o, mau hinaaro e mau here i ni‘a i te hoê noa taata, to raua hoa faaipoipo, e ia haa toopiti raua no te paturaa i te basileia o te Atua, i reira to raua oaoa e tae ai i to’na teiteiraa.18

Te titau nei te faaipoiporaa i te tăpŭraa e te here-maite-raa i to’na ana‘e hoa faaipoipo.

Te vai nei te mau taata tei faaipoipohia o te faati‘a nei i to ratou mau mata ia hi‘o haere e to ratou mau aau ia here atu i te tahi atu mau taata e o te mana‘o nei e ere i te mea ino ia herehere rii, ia horo‘a i to ratou aau e ia hinaaro i te tahi atu taata e ere i ta’na vahine aore râ ta’na tane faaipoipo. Te parau papû mai nei te Fatu e: « E here oe i to oe vahine faaipoipo mai to aau ato‘a, e e haapa‘o ho‘i ia’na e eiaha ei vahine ê atu » (PH&PF 42:22).

E, ia parau ana‘e te Fatu mai to aau ato‘a, aita ïa e horo‘araa, aore râ e vahiraa aore râ e faaereraa e faati‘ahia. E no te vahine teie ïa te parau tei faaauhia: « E here oe i to oe tane faaipoipo mai to aau ato‘a e e haapa‘o ho‘i ia’na e eiaha ei tane ê atu ».

Te tuma nei te mau parau eiaha ei taata ê atu i te mau taata ato‘a e te mau mea ato‘a. E riro mai ïa te hoa ei taata faufaa roa i roto i te oraraa o te tane aore râ o te vahine faaipoipo, e e ore roa te oraraa sotiare aore râ te ohipa aore râ te oraraa politita e te tahi atu mau mea anaanataehia, te tahi atu mau taata, te tahi atu mau mea e rave i te ti‘araa o te hoa faaipoipo. Te ite nei matou i te tahi mau taime i te mau vahine o te ore e tau‘a nei i ta ratou mau tane no to ratou ho‘i haapa‘o rahiraa i ta ratou mau tamarii, e o te faatea atu i ta ratou mau tamarii i te tahi mau taime i to ratou hoa faaipoipo.

Te parau nei te Fatu ia ratou: « E e haapa‘o ho‘i ia’na e eiha ei ohipa ê atu ».19

E mea pinepine te mau taata e tamau nei i te haapa‘o i to ratou mau metua vahine e to ratou mau metua tane e to ratou mau hoa. I te tahi mau taime eita te mau metua vahine e faaru‘e i ta ratou tape‘araa i ni‘a i ta ratou mau tamarii, e e ho‘i te mau tane e te mau vahine ato‘a i to ratou mau metua vahine e to ratou mau metua tane no te tii i te haamaramaramaraa e te tauturu e no te faaite i to ratou mau mana‘o hohonu, e aita ho‘i ratou i aparau i ta ratou vahine no ni‘a i te rahiraa o te mau mea, e e ti‘a ia tape‘ahia te mau mea i rotopu i te tane e te vahine ia ore vetahi ê ia ite atu.20

Te titau nei te faaipoiporaa i te tăpŭraa e te here-maite-raa i to’na ana‘e hoa faaipoipo. E rave te hoa faaipoipo i to’na hoa ma te iteraa e e horo‘a oia i to’na hoa faaipoipo i te taato‘araa o to’na aau, to’na puai, to’na here, to’na hanahana, e to’na aroha, ma te tura. Te hoê noa hahiraa e hara ïa; te horo‘araa i to’na aau i te tahi atu taata e hara ïa. E mai ia tatou ia « mata rotahi i te hanahana o te Atua », e ti‘a ato‘a ïa ia tatou ia mata, ia tari‘a, ia aau rotahi i te faaipoiporaa e te ho‘a faaipoipo e te utuafare.21

Te taparu nei au i te feia ato‘a tei taatihia e te mau tăpŭraa e te mau fafauraa no te faaipoiporaa ia haamo‘a i te faaipoiporaa, ia tape‘a oraora noa i te reira, ia faaite pinepine i to outou here mau ma te haavare ore.

E te mau tane e, a ho‘i atu i te utuafare—to outou tino, varua, feruriraa, ti‘aturiraa, anaanataeraa, e te aroha—e a here i to outou hoa faaipoipo i roto i te hoê auraa mo‘a e te parari ore.

E te mau vahine e, a ho‘i atu i te utuafare e te mau mea ato‘a e anaanataehia e outou, to outou here, to outou mau hiaai, to outou mau ti‘aturiraa e to outou aroha—ma te rave amui i te ohipa no te faariro i to outou utuafare ei ra‘i haamaitaihia. I reira outou e faaoaoa ai i to outou Atua e to outou Fatu e ia haapapû no outou iho te oaoa hope roa.22

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene aore râ a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu â tautururaa, a hi‘o i te mau api v–xi.

  • I to outou feruriraa eaha te tahi o te mau tapa‘o faaite e e mea hanahana te faaipoiporaa ? e mea oaoa ? e mea ruperupe ? Eaha te mau tapa‘o faaite ta outou i ite tei faahoho‘ahia mai i roto i te auraa i rotopu i te peresideni Kimball e ta’na vahine o Camilla ? (A hi‘o i te mau api 229, 230).

  • A tai‘o i te tuhaa e haamata i te api 230. Eaha te tahi o te mau mana i roto i te ao nei ta outou e faariro e mau peu e aro nei i te parau no te faaipoiporaa. Eaha te mau ino ta teie mau aroraa e faatupu nei ? Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te « faaore e te tape‘a » i te reira mau peu ino, i roto ihoa râ i to tatou mau utuafare ?

  • Eaha te mau haapiiraa a te peresideni Spencer W. Kimball no ni‘a i te faaineineraa no te faaipoiporaa mure ore i haaputapû roa ia outou e no teaha ? (A hi‘o i te mau api 233–35).Eaha te mau haapiiraa e nehenehe e tauturu i te feia tei faaipoipoaena-hia ?

  • Ua faahiti te peresideni Kimball no te « hoê faanahoraa e manuia noa » no te faaipoiporaa (te mau api 236–37). Mai te mea te ere ra te hoê o te mau tuhaa, nahea ïa te hoê faaipoiporaa e haamaitaihia’i ?

  • Ua haapii te peresideni Kimball e e ti‘a i te mau hoa faaipoipo ia « haapa‘o » te tahi i te tahi e eiaha e taata ê atu (te mau api 240–41). Eaha ta te mau tane e te mau vahine faaipoipohia e nehenehe e rave no te haapapû e ore roa te mau fafauraa e te mau mea anaanataehia no rapae e haatafifii i to ratou here te tahi i te tahi ?

Te mau papa‘iraa mo‘a: Genese 2:18, 21–24; 1 Korinetia 11:11; Ephesia 5:22–25; PH&PF 132:7–21

Te mau nota

  1. I roto i te « President Spencer W. Kimball: On the Occasion of His 80th Birthday », Ensign, mati 1975, 6, 8

  2. In Caroline Eyring Miner and Edward L. Kimball, Camilla: A Biography of Camilla Eyring Kimball (1980), viii

  3. The Teachings of Spencer W. Kimball, nene‘iraa a Edward L. Kimball (1982), 310

  4. I roto i te Conference Report, eperera 1979, 5–6, 7; aore râ te Ensign, me 1979, 6

  5. « Marriage Is Honorable », in Speeches of the Year, 1973 (1974), 266

  6. Te Semeio no te Faaoreraa Hara (1969), 243.

  7. « The Importance of Celestial Marriage », Ensign, atopa 1979, 5

  8. « The Lord’s Plan for Men and Women », Ensign, atopa 1975, 4–5.

  9. « Oneness in Marriage », Ensign, mati 1977, 3, 4.

  10. I roto i te Conference Report, Stockholm Sweden Area Conference 1974, 10.

  11. Te Semeio no te Faaoreraa Hara, 249

  12. Ensign, atopa 1979, 4–5.

  13. « The Marriage Decision », Ensign, fepuare 1975, 6

  14. « Marriage Is Honorable », 257

  15. Ensign, mati 1977, 3, 4.

  16. Ensign, mati 1977, 4.

  17. I roto i te Conference Report, atopa 1975, 6; aore râ te Ensign, novema 1975, 6

  18. Ensign, mati 1977, 4, 5.

  19. Faith Precedes the Miracle (1972), 142–43.

  20. Ensign, mati 1977, 5

  21. Faith Precedes the Miracle, 143

  22. Faith Precedes the Miracle, 148.

Hōho’a
President and Sister Kimball at piano

« Ua ti‘a noa o Camilla i piha‘i iho ia‘u i roto i te mau ohipa ato‘a tei tupu ».

Hōho’a
couple talking

« Fatata e noaa i te hoê taata maitai e i te hoê vahine maitai te oaoa e te hoê faaipoiporaa ruperupe mai te mea ua hinaaro raua toopiti ia rave i te mea i titauhia ia raua ia rave.

Nene’i