Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 22: Te heheuraa: « Te hoê pehe tamau e te hoê piiraa u‘ana »


Pene 22

Te heheuraa: « Te hoê pehe tamau e te hoê piiraa u‘ana »

Te heheuraa tamau o te ora ïa o te evanelia a Iesu Mesia.

No roto mai i te oraraa o Spencer W. Kimball

I te hoê taime ua parauparau te peresideni Spencer W. Kimball i roto i te hoê farereiraa e te mau papa‘i ve‘a i te Fare mata‘ita‘iraa no te hiero no Arizona. Ua ani atu te hoê papa‘i ve‘a ia’na: « Ua faaitehia ia matou e o oe te peresideni no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e e peropheta ato‘a oe. Teie ta‘u uiraa: « Te parauparau râ anei te Atua ia oe ? Mai te mea te na reira nei oia, e mea nahea ïa ? » Ua pahono atu te peresideni Kimball i te na ô raa e: « Oia mau. E parauparau te Atua i ta’na mau peropheta i teie nei mahana, mai ta’na i parauparau i ta’na mau peropheta i nanahi ra e mai ta’na e parauparau atu ia ratou ananahi. Te haamana‘o nei outou eaha ta Amosa i papa‘i, ‘Aita a te Fatu ra a Iehova e peu i rave, maori râ ia faaite i ta’na parau i moe i tana ra mau tavini i te mau peropheta.’ (Amosa 3:7). I te tahi mau taime e parauparau oia na roto i te hoê reo e faaroohia. I te tahi mau taime e tono oia i ta’na mau melahi, mai ta’na i rave ia Iosepha, te metua hoovai tane o Iesu. I te rahiraa o te taime e mea na roto ïa i te reo iti ha‘iha‘i o te Atua i te varua i roto i te taata. Oia ïa. Ua pahono anei au i ta oe uiraa, e teie nei taure‘are‘a ? » 1

Ua ti‘aturi te peresideni Kimball i te ture no te heheuraa tamau, ma te parauraa e « o te toto iho no te evanelia no te Fatu ora e te Faaora, Iesu Mesia.2 Ua parau o Elder Neal A. Maxwell no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo e » teie ti‘aturiraa, o te hoê ïa tuhaa no te huru o teie nei taata taaê mau ».3 Ua amo maitai te peresideni Kimball i ta’na hopoi‘a ei peresideni no te Ekalesia, ma te ite e e oia ana‘e te taata i ni‘a i te fenua nei o tei faati‘ahia no te farii i te heheuraa no te Ekalesia. Ua faaite papû oia e: « Ua ite au e ua pii te Fatu ia‘u i teie nei ti‘araa. Ua ite au e te vai nei te mau peropheta rahi atu â paha ia‘u, te hinaaro nei râ vau e rave i te mau mea ato‘a e nehenehe ia‘u ia rave no te faahaere te ohipa a te Fatu i mua mai ta’na e hinaaro ia ravehia. I te mau pô e i te mau poi’poi’ ato‘a te tuturi nei au e te pure nei au ma te aau tae rahi mau e ia faauru mai te Fatu ia‘u e ia heheu mai oia ia‘u te arata‘iraa e ti‘a ia‘u ia haere ti‘atu e te mea e ti‘a ia‘u ia parau atu i te mau taata no teie nei Ekalesia ».4

Na roto i ta’na taviniraa ei peresideni no te Ekalesia, ua farii oia i te mau heheuraa no te arata‘i i te Feia Mo‘a. Ua tae mai te heheuraa matau maitaihia o teie nei mau heheuraa i te ava‘e no tiunu 1978, i te taime a heheu ai te Fatu ia’na e i to’na ato‘a mau taea‘e i roto i te Peresideniraa Matamua e o te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo e e nehenehe te mau haamaitairaa no te autahu‘araa tei rahuihia no vetahi, e noaa i te mau melo ti‘amâ ato‘a o te Ekalesia (a hi‘o i te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau, te Faaiteraa Mana 2). Ua tae mai teie nei heheuraa i muri a‘e i te mau matahiti e rave rahi to te tahi atu mau peresideni no te Ekalesia feruri hohonuraa e pureraa noa ni‘a i teie nei tumu parau.

Aita te peresideni Kimball i parauparau maoro no ni‘a i teie nei heheuraa i mua i te taata. Ua horo‘a râ oia i te tahi na faahitiraa parau poto no to’na faaineineraa ia’na iho ia farii i te reira, e i te tahi mau taime ua faaite oia i to’na mau mana‘o no ni‘a i te reira ohipa tei tupu:

« Ua ite au e te vai nei i mua ia matou te tahi mea tei hau roa i te faufaa no te mau tamarii a te Atua e rave rahi. Ua ite au e e nehenehe ta tatou e farii i te mau heheuraa a te Fatu na roto ana‘e i te riroraa ei mea parau-ti‘a e te ineine no ratou e te ineine no te farii i te reira mau heheuraa e te faanahonahoraa i te reira. I te mau mahana ato‘a ua haere au o vau ana‘e e ma te hanahana e ma te haapa‘o maitai i roto i te mau piha teitei no te hiero, e i reira ua pûpû atu i to‘u aau e ta‘u mau tautooraa no te faahaere i teie faanahonahoraa i mua. Ua hinaaro vau i te rave i te mea ta’na i hinaaro. Ua parauparau atu vau i te reira mea ia’na i te na ô raa’tu e, ‘E te Fatu, te hinaaro nei au i te rave noa i te mea ti‘a. Aita matou e rave nei i te mau opuaraa no te haere i mua ia ite rahi mai te taata. Te hinaaro noa nei matou i te mea ta oe e hinaaro, e te hinaaro nei matou i te reira i te taime e hinaaro ai oe eiha râ na mua‘e.’ 5

O matou i teie nei mahana tei paturuhia e outou ei mau peropheta, ei mau hi‘o e e mau heheu parau, ua ite ïa matou i te tau mahanahana no te matahiti 1978 mai te mau taea‘e i mutaa ihora a tae mai ai te heheuraa e ‘ei feia a’ia ato‘a te Etene… e ia noaa ato‘a tei parauhia mai e ana i te Mesia, i te evanelia nei’ (Ephesia 3:6). Ua parau o Paulo e, teie te hoê mea ‘tei ore i faaitehia i te taata i te mau ui i mutaa ihora, mai tei faaitehia mai e te Varua i teie nei, i te mau aposetolo mo‘a e te mau peropheta na’na ra’ (Ephesia 3:5).

« Ua farii matou i te ohipa hanahana no to te Fatu faaite maramaramaraa mai e ua tae i te taime e nehenehe ai i te mau tane e te mau vahine parau-ti‘a ato‘a i te mau vahi ato‘a ia riro ei feia a’ia e ei feia e noaa ia ratou te mau haamaitairaa hope roa o te evanelia. Te hinaaro nei au e ia ite outou, e na ni‘a i to‘u ti‘araa ei ite taaê no te Faaora, i te huru o to‘u fatataraa’tu ia’na e i to tatou Metua i te ao ra a haere ai au e rave rahi mau taime i te mau piha teitei i roto i te hiero, e to‘u haereraa o vau ana‘e i te mau taime e rave rahi i te tahi mau mahana. Ua faaite maramarama mai te Fatu ia‘u eaha te mea e ti‘a ia rave. Aita matou e tutava nei i te mau taata no te ao nei ia taa i taua mau mea ra, no te mea e mea ‘oi‘oi ratou i te faataa mai i to ratou iho mau mana‘o aore râ ia haafaufaa ore i te rave‘a hanahana no te heheuraa.6

Taa ê noa’tu i te faaiteraa e te arata‘i nei te heheuraa i te mau faaotiraa a te feia faatere o te Ekalesia, ua haapii te peresideni Kimball e e nehenehe ta tatou paato‘a e farii i te heheuraa no te arata‘i i to tatou mau oraraa e no te haapuai ia tatou i roto i ta tatou mau hopoi‘a. Ua parau oia e, « Te haamaitairaa no te heheuraa o te haamaitairaa ïa e ti‘a i te taato‘araa ia imi ».7

Te mau haapiiraa a Spencer W. Kimball

Ua ineine te Atua te Metua e Iesu Mesia i te parauparau i te taata nei

Ua parau te tahi taata e te ora nei tatou i te hoê tau i reira te Atua, mai te mea te vai nei te hoê Atua, i ma‘iti ai i te faaea mamû noa, te parau nei râ te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i to te ao nei e aita te Metua aore râ te Tamaiti i faaea mamû noa. Te faaroohia nei to raua reo e te parauparau maite mai nei raua mai tei titauhia, e te faaite tamau mai nei raua i te hoê hinaaro, oia mau i te anaanatae rahi ia vai noa te aparauraa i rotopu ia raua e te mau taata.8

Ua faaite te hoê aivanaa i te pae faaroo e eita roa e noaa i te taata ia imi aore râ ia ite i te Atua. Ua au te reira mai te parau ra: « Aita roa vau i pa‘uma noa‘e i ni‘a i te Mou‘a Ararata–aita roa e nehenehe i te hoê taata ia pa‘uma i ni‘a i te mou‘a Ararata; aore râ, aita roa‘e au i hopu i roto i te mau pape mahanahana e te mâ no te moana Ateriatika–aore e moana Ateriatika e vai nei; aore râ, aita roa vau i ite noa‘e i te mau animala oviri i roto i te Aua no Kruger—aita roa e Aua no Kruger e vai nei; aore râ, e tino maitai noa to‘u–no reira, te mauiui ta te mau taata e faahiti ra, e ohipa noa ïa no to ratou mau feruriraa. Aita roa‘e vau i tere atura i roto i te aore, no reira aita roa e taata e nehenehe e tere vitiviti atu na roto i te aore ».

Eaha ïa te taa-ê-raa ia parau e aita roa‘e vau i faaroo aore râ i ite i te Atua—no reira, aita roa‘e te taata i ite aore râ i faaroo i te Atua aore râ i haere na muri Ia’na. Auê ïa te‘ote‘o e te faaahaaha no te hoê taata ia parau e eita te Atua e noaa i te taata ia fatata atu, ia haroaroahia, ia itehia, ia faaroohia no te mea aita taua taata ra i faaineine ia’na iho no te ohipa o te tupu mai.9

E ti‘a ia haamana‘ohia e eita roa te Atua e nehenehe i te itehia na roto ana‘e i te maimiraa, aita ato‘a ta’na evanelia e taahia e e mauruuruhia na roto noa i te tuatapaparaa, no te mea aore roa te hoê i ite i te Metua aore râ i te Tamaiti maori râ « o ta te Tamaiti i hinaaro i te faaite atu » (Luka 10:22).. E ite te taata e feââ i te hoê mahana i roto i to’na oto i ô nei anei aore râ i roto i te oraraa a muri atu e ua faaere to’na te‘ote‘o ia’na i te rahiraa oaoa e te tupuraa.10

Te oaoa nei tatou no to tatou iteraa e te Atua no teie nei ao e Atua ïa no te heheuraa. Te faaite mai nei to tatou Fatu i to’na mana‘o e to’na hinaaro i ta’na mau tamarii i ni‘a i te fenua nei. Mai te mea e imi tatou i te reira, e heheu rahi mai oia ia’na iho e i roto i te îraa, e e taa ia tatou i to’na huru e e noaa ho‘i i te taata tahuti nei ia taa i te huru o te Atua. Eita e nehenehe ia tatou ia haamori i te hoê ohipa ta tatou iho i hamani aore râ te mau mana‘o no to tatou mau feruriraa. Te haamori nei tatou i te hoê taata o te ora nei, tei hamani, tei faaite mai ia tatou to’na huru taata e to’na mau maitai e te hanahana o to’na ra huru.11

Eita roa te Metua Elohima e te Tamaiti Iehova e faatea ia raua i te mau tamarii a te taata. O te taata ra o te faatea ê atu ia ratou iho. E oaoa te Metua e te Tamaiti i te parauparau e te amui atu i te taata…

… Noa’tu te mau atua ato‘a ta te taata e hamani nei no ratou iho e te arepurepu e tupu nei i roto i te reira, te parahi nei te Atua Ora Mau i roto i to’na ra‘i e e noaahia oia e ta’na mau tamarii.12

E mea faahiahia paha te tahi mau heheuraa i te pae no te mata, te rahiraa râ o te mau heheuraa e tae mai ïa mai te huru o te mau faaiteraa hohonu i te feruriraa e i te aau.

I to tatou nei tau, mai mutaa ihora, e rave rahi mau taata e mana‘o nei e mai te mea te vai nei te heheuraa e tae mai ïa te reira na roto i te faaiteiteraa e faatupu i te maereraa rahi, e te aueueraa fenua. E mea fifi no te mau taata e rave rahi ia farii ei heheuraa taua mau heheuraa e rave rahi i te tau o Mose, i te tau o Iosepha, e i to tatou iho nei tau—taua mau heheuraa tei tae mai i te mau peropheta mai te mau faaiteraa hohonu o te ore roa e noaa i te faahapahia o te noho mai i roto i te feruriraa e te aau o te peropheta mai te hupe no te ra‘i maira aore râ a puhara atu ai te tatai-ao i te pouri o te ru‘i.

No to’na tia‘iraa i te ohipa faahiahia i to te mata, eita paha te taata e ite maite i te taheraa tamau no te heheuraa. Te parau nei au i te reira, ma te haehaa mau, e na roto ato‘a i te mana e te puai o te hoê iteraa papû e ama ra i roto i to‘u nei aau, e mai te peropheta no te faaho‘i-faahou-raa mai e tae roa mai i te peropheta no to tatou nei tau, ua vai noa te reni parauparauraa ma te mutu ore, ua tamau noa te mana, te tamau noa ra te hoê mori purapura e te hohonu i te anaana. Te reo o te Fatu o te hoê ïa pehe tamau navenave e te hoê piiraa u‘ana.13

E ere te heheuraa mai « te haereraa i piha‘i iho i te Atua », i te mau taime ato‘a, aore râ, « mata e mata,», aore râ « te utu i te tari‘a ». E rave rahi huru heheuraa–te tahi e mea faahiahia roa e te tahi e ere i te mea faahiahia i te mata.14

E tae mai te tahi mau heheuraa na roto i te mau moemoea. Te rahiraa o to tatou mau moemoea e mea maamaa e aita e auraa, te faaohipa nei râ te Fatu i te mau moemoea no te haamaramarama i to’na nunaa… Ua moemoeahia o Nebukanesa (A hi‘o Daniela 2). E moemoea puai tei mo‘ehia ia’na, ua haere mai râ Daniela e ua faahaamana‘o oia i te arii ta’na moemoea e ua horo‘a i te tatararaa. Ua faaite te Fatu ia Daniela te auraa no te moemoea no te hoê tumu taaê maitai.

Te vai nei te orama a Petero e i roto i te reira i ite ai oia i te hoê tapo‘i ahu i te pouraa mai te ra‘i mai tei î i te mau huru animala e te mau puaa ato‘a, e e auraa taaê maitai to te reira orama (A hi‘o Te Ohipa 10:9–35).

Ua farii ato‘a o Paulo na roto i ta’na ohipa rahi i te hoê â huru heheuraa na roto i te hoê orama. « Itea maira te hoê orama ia Paulo i te rui » (Te Ohipa 16:9)…

Te vai nei te tahi atu mau heheuraa faahiahia no te mata tei faahitihia. Te vai nei te taeraa mai o Moroni, te hoê taata, te hoê taata tei tiafaahou mai, no te faaho‘i mai i te buka faahiahia a te feia tahito no Amerika e te faaho‘i-faahou-raa mai te evanelia…

I muri iho ua haere mai o Ioane Bapetizo tei tapûhia te upoo e te arii i roto i te hoê taime paruparu… [i muri iho] o Petero, Iakobo e Ioane… E no reira ua tae mai, ma te hoê taahiraa i muri mai i te hoê taahiraa, te hoê faaho‘i-faahou-raa mai o te mau mea ato‘a, e ua tae mai te reira na roto i te heheuraa, na roto i te orama, na roto i te mau moemoea, aore râ na roto i te faaiteraa hohonu.

I teie nei, aita te taato‘araa o te mau heheuraa i roto i te mau papa‘iraa mo‘a i tae mai na roto i te mau faaiteiteraa faahiahia no te mata. Ia tai‘o outou i te Faufaa Tahito, e ite ïa outou e parauparau mai te Fatu. Ua parauparau oia ia Isaia, ia Ieremia e i te tahi atu mau taata, e ere râ taua mau faaiteiteraa i te mau farereiraa taata i te mau taime ato‘a. E mai te ohipa i tupu ia Enosa, ia tai‘o ana‘e outou i roto i te buka a Enosa i roto i te Buka a Moromona, ua haapae na oia i te maa e ua pure na oia e ua ani oia no te tahi haamaramaramaraa e ia faaorehia ta’na mau hara: « `Te na reira ra vau i te pure u‘ana’tu i roto i te Varua Maitai, inaha, tae faahou maira te reo o te Fatu i roto i tau nei aau, o tei na ô maira: » (Enosa 1:10). E rave rahi roa mau heheuraa tei tae mai mai te reira te huru.

No reira ua tae mai te heheuraa: i te tahi mau taime na roto i te fâraa mai te mau ve‘a no te ra‘i mai… Te rahiraa râ o te mau heheuraa a te peropheta Iosepha Semita i roto i ta’na buka mo‘a, te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau, aita ïa i tae mai mai te reira te huru. Ua tae mai ratou na roto i te mau faaiteraa hohonu.15

Te rahiraa o te mau heheuraa tei tapa‘ohia i roto i te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau e i roto i te Bibilia e mau mana‘o hohonu ïa e te iteraa faahiahia i te arata‘iraa no ni‘a mai. Teie te huru o te heheuraa ta te mau taata e farii pinepine nei no to ratou iho mau hinaaro.16

Aita tatou e ite nei i te tahi mau taime i te mau [heheuraa] ia tae mai ana‘e ratou. Te pure nei e te pure nei e te pure nei tatou no te paari e te mana‘o papû e i muri iho e au ra te mana‘o nei tatou e e ti‘a ia tatou ia haere na teie haere‘a taaê. E heheuraa te reira. Te pahono nei te Fatu i teie nei mau uiraa ta outou e tuu atu i mua ia’na.17

Eaha râ ïa te reo ta te Fatu e faaohipa ? Na roto i te peropheta Iosepha Semita, ua a‘o te Fatu ia Olive Kaudere, tei uiui no te hoê pahonoraa i ta’na mau pure:

« Oia mau, oia mau, te parau atu nei au ia oe, mai te mea ua hinaaro oe i te tahi atu â ite, a faaho‘i i to oe mana‘o i te po ta oe i tiaoro mai ia‘u i roto i to oe aau, ia noaa ia oe te ite i te huru mau o teie nei mau mea.

« Aore anei au i parau faahau i to oe aau no nia i teie nei ohipa ? Eaha atu â te ite hau a‘e i tei no o mai i te Atua ra ? » (PH&PF 6:22–23).18

E heheu mai te Fatu i To’na hinaaro no te Ekalesia na roto i te mau peropheta ora

No te mau mea ato‘a e ti‘a ia tatou ia mauruuru i teie nei mahana o te mea ïa e ua matara mau te mau ra‘i e ua niuhia te ekalesia a Iesu Mesia tei faaho‘ihia mai i ni‘a i te pãpã o te heheuraa. Ua riro mau te toto no te ora no te evanelia a te Fatu Ora e Faaora, o Iesu Mesia.19

Te mau buka faufaa rahi e te tao‘a rahi no Amerika i mutaa ihora, e te mau haapiiraa a te Mesia, te tahi atu iteraa no to’na hanahana, o te Buka a Moromona ïa, o ta tatou e parau nei ei papa‘iraa mo‘a, i te hoê â tau o te Bibilia e o te paturu nei i te reira.

Mai te [orama matamua a Iosepha Semita] i te matahiti 1820, ua tamau noa te tahi atu mau papa‘iraa mo‘a i te tae mai, e tae noa’tu i te mau heheuraa faufaa rahi e rave rahi o te tahe noa mai i roto i te hoê reni hopea ore mai te Atua i ta’na mau peropheta i ni‘a i te fenua nei. Ua tapa‘ohia te rahiraa o teie nei mau heheuraa i roto i te tahi atu mau papa‘iraa mo‘a tei piihia te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau. No te faahoperaa i ta tatou mau papa‘iraa mo‘a a te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei o te Poe Tao‘a Rahi ïa, te tahi atu buka no te heheuraa e te mau papa‘iraa tei iritihia a te mau peropheta tahito e no teie nei anotau.

Te vai nei te feia o te mana‘o nei e e na roto i te neneiraahia teie nei mau buka mo‘a, o « te hopearaa ihoa ïa o te mau peropheta ». Te faaite faahou nei râ matou i to te ao nei e e tamau noa te heheuraa e e te vai nei i roto i te mau vahi vairaa a te Ekalesia teie nei mau heheuraa o te tae mai nei i te mau ava‘e ato‘a e i te mau mahana ato‘a. Te faaite papû ato‘a nei matou e te vai nei, mai te matahiti 1830 a faanahonahohia’i Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, e e vai noa mai â, e tae noa’tu i te hopea o te mau tau, te hoê peropheta, tei itehia mai e te Atua e to’na nunaa, o te tamau noa i te tatara i te mana‘o e te hinaaro o te Fatu.20

I muri a‘e i te pure e te haapaeraa maa… ia rave-ana‘e-hia te mau faaotiraa faufaa rahi [e te feia faatere o te Ekalesia], ia faatupu-ana‘e-hia te mau misioni e te mau tĭtĭ apî, ia faahaere-ana‘ehia te mau hoho‘a e te mau faatureraa apî, aita te parau apî e tau‘ahia ra e ua mana‘ohia te reira ei mau pereraa noa a te taata. No ratou râ o te parahi nei i roto i te mau pŭpŭ iti e o te faaroo i te mau pure a te peropheta e te iteraa papû o te taata a te Atua haamata no ratou o te ite i te hohonu no ta’na mau faaotiraa e te maramarama no ta’na mau faaotiraa e ta’na mau faahitiraa parau, ua riro mau ihoa oia e peropheta no ratou. No te faaroo ia’na ia faaoti i te mau faanahoraa apî na roto i teie mau huru faahitiraa parau hanahana e « Te mauruuru nei te Fatu », « e mea tano taua tauiraa ra », « Ua parau mai to tatou Metua i te Ao ra », o te iteraa ïa i te mea maitai.21

Aita te heheuraa i faaea e e ore roa e faaea. Ua faanahonahohia teie nei Basileia a te Atua no te toe‘a o te taime, eita roa e haamouhia aore râ e horo‘ahia’tu i te tahi atu nunaa. O te hoê faanahoraa tamau e e tupu noa i te rahi e eita e iti mai. Ua haamau-papû-hia ta’na mau haapiraa tumu, e no te tupuraa e te rahiraa, e faati‘ahia te mau rave‘a maitai atu â no te haapii i te evanelia na te ao taato‘a nei. E piihia te tahi atu mau tavini no te haamaraa i te ohipa no te hoê ao rahi a‘e. E ore roa te heheuraa e te tahi atu mau semeio e faaea maori râ ia faaea te faaroo. I te vahi e te vai ra i reira te faaroo au maitai, e tamau noa ïa teie nei mau mea.

Ua faaara te peropheta Moromona e: « E atae ho‘i te huna i te mau parau i heheuhia mai e te Fatu ra, e te na ô mai e, ua oti ta te Fatu heheuraa i te parau, e te raveraa i te ohipa na roto i te tohu, e te mau mea e horo‘a-noa-hia e te Varua ra ! » (3 Nephi 29:6).22

Te faaite papû atu nei au e te nuu nei te Ekalesia i mua na roto i te mau heheuraa a te Atua i ta’na mau taata faatere tei piihia e te Atua. Tei piha‘i iho te Atua Mana Hope i teie nei nunaa.23

Ia haapa‘o ana‘e tatou i te mau faaueraa, ia faaohipa ana‘e tatou i te faaroo e ia pure ana‘e tatou ma te aau tae, te faaineine ra ïa tatou ia tatou iho ia faarii i te heheuraa no tatou iho

Te haamaitairaa no te heheuraa o te hoê haamaitairaa ïa e ti‘a ia tatou ia imi maite. E ite te mau tane e te mau vahine parauti‘a e tei ia ratou ra te varua no te heheuraa no te arata‘i i to ratou mau utuafare e no te tauturu ia ratou i roto i ta ratou mau hopoi‘a ê atu. E ti‘a râ ia tatou… ia faaineine no taua heheuraa ra na roto i te faaafaroraa i to tatou mau oraraa e na roto i te haamatauraa’tu i te Fatu na roto i te aparau-pinepine e tamauraa’tu ia’na.24

Eita te Fatu e faahepo i te taata ia farii ia’na; e mai te mea eita ratou e ti‘aturi, eita ïa ratou e farereihia’tu. Mai te mea te oaoa nei ratou i te ti‘aturi i to ratou iho mau numeraraa e tatararaa, e vaiiho ïa te Fatu ia ratou i te oraraa ta ratou iho i ma‘iti…

… Te vai noa nei â i teie nei mahana te heheuraa, te mau orama, te faaoraraa i te ma‘i, te iritiraa i te mau reo ĕê mai i roto i te tahi atu mau tau, mai te mea te vai ra te faaroo i titauhia.25

Tei piha‘i iho te Atua Mana Hope i teie nei nunaa. E farii tatou i te taato‘araa o te mau heheuraa e hinaarohia e tatou mai te mea e rave tatou i ta tatou ohipa e e haapa‘o tatou i te mau faaueraa a te Atua…

A haamana‘o:

Mai te mea te vai nei te mata no te hi‘o, e vai mai ïa te mau orama no te faauru.

Mai te mea te vai nei te mau tari‘a no te faaroo, e vai mai ïa te mau heheuraa no te faaohipa.

Mai te mea te vai nei te mau aau o te nehenehe e taa, a ite i teie: e eita te mau parau mau teitei no te evanelia a Iesu Mesia e vai huna noahia e e vai mo‘emo‘e noa, e e nehenehe i te mau taata e imi mau nei i te parau mau e ite i te Atua e ta’na opuaraa.26

I muri a‘e i to’na horo‘araa ia ratou i to ratou ti‘amâraa, ua taparu e ua arata‘i to ratou Metua i te Ao ra i ta’na mau tamarii e te tia‘i nei râ oia i ta ratou piiraa, ta ratou mau pure, e to ratou haafatataraa’tu ia ratou ia’na ra ma te aau tae…

E hinaaro rahi to te Fatu i te ite i to ratou mau hinaaro araara e te haamataraa o ta ratou mau tutavaraa ia tomo atu i roto i te pouri. I muri a‘e i to’na horo‘araa i te ti‘amâraa no ta ratou faaotiraa, e ti‘a ia’na ia faati‘a i te taata ia imi i to’na e‘a e tae noa’tu i te taime e tapae ai oia i te maramarama. Ia haamata ana‘e râ te taata i te poia, ia haamata ana‘e to’na rima i te toro atu, ia haamata ana‘e to’na mau turi ava‘e i te tuturi e ia papû to’na reo, i reira ana‘e to tatou Fatu e tura‘i ai i te paerai, e huti ai i te paruru, e e faati‘a ai i te mau taata ia haere mai roto atu i te papû oreraa i roto i te papûraa mau, i roto i te maramarama o te ra‘i.27

Mai te mea e ti‘a mai te hoê taata ma te faahiti noa i te mau parau, e ti‘a ïa ia’na ia tuturi faahou i raro i ni‘a i to’na mau turi avae e ia faaea noa i raro e tae noa’tu i te taime ua haamau oia i te aparauraa i rotopu ia’na e te Fatu o te hinaaro mau nei i te haamaitai, e no te mea ua horo‘a oia i te taata to’na ti‘amâraa, eita ïa oia e faahepo i taua taata ra ia faarii atu ia’na.28

Te hinaaro ra anei outou i te arata‘iraa ? Ua pure anei outou i te Fatu no te faaururaa ? Te hinaaro ra anei outou i te rave i te ohipa ti‘a aore râ te hinaaro nei outou i te rave i te mea noa’tu e ere i te mea ti‘a ? Te hinaaro ra anei outou i te rave i te mea maitai roa‘e no outou i te hopearaa aore râ i te mea au roa no teie noa taime ? Ua pure anei outou ? Eaha te rahiraa o ta outou pure ? Nahea to outou pureraa ? Ua pure anei outou mai ta te Faaora o te Ao nei i pure i Gesetemane aore râ ua ani outou i te mea ta outou i hinaaro ma te feruri ore e mai te mea e mea tano anei ? Te parau ra anei outou i roto i ta outou mau pure: « Ia haapa‘ohia to oe hinaaro » ? Ua parau anei oe, « E te Metua i te Ao ra, mai te mea e faauru e e faaite mai oe ia‘u i te mea ti‘a, e rave ïa vau i te ohipa ti‘a » ? Aore râ ua pure outou, « A horo‘a mai i te mea ta‘u e hinaaro nei mai te mea aita e rave ihoa vau i te reira » ? Ua parau anei outou: « E te Metua i te Ao ra, te here nei au ia oe, te ti‘aturi nei au ia oe, ua ite au e ua ite oe i te mau mea ato‘a. E taata parauti‘a vau. Te hinaaro mau nei au i te rave i te ohipa ti‘a. Ua ite au e e nehenehe ta oe e ite i te hopea mai te haamataraa mai. E nehenehe ta oe e ite i te mau mea i mua. E nehenehe ta oe e ite e mai te mea i roto i to‘u huru oraraa i teie nei mahana, e farii anei au i te hau aore râ te pe‘ape‘a, te oaoa aore râ te oto, te manuiaraa aore râ te topatariraa. A faaite mai na e te Metua i te Ao ra tei herehia, e e fafau vau ia rave i te mea ta oe e parau mai ia‘u ia rave ». Ua pure anei outou mai te reira te huru ? Aita anei outou i feruri e te vai ra te paari i roto i te reira ? Ua nava‘i anei to outou itoito i te pureraa i taua pure ra ? 29

E horo‘a atu te Fatu ia outou te pahonoraa i ta outou mau uiraa e i ta outou mau pure mai te mea e faaroo outou. Aita te reira pahonoraa i titauhia ia tae mai na roto i te peropheta… E nehenehe i te mau taata ato‘a ia farii i te mau heheuraa mai te mea ua nava‘i to ratou parau-ti‘a e ua nava‘i to ratou piriraa’tu i te Fatu.30

Te mau Mana‘o no te Tuatapaparaa e te Haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa‘i outou i te pene aore râ a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu tautururaa, a hi‘o i te mau api v–xi.

  • A tai‘o i te aamu o te peresideni Kimball i to’na fariiraa i te heheuraa i te matahiti 1978 no ni‘a i te autahu‘araa (te mau api 286–87). Noa’tu e e mea taaê roa te tahi mau tuhaa no te aamu o te peresideni Kimball no taua heheuraa ra, eaha te tahi mau hi‘oraa no te ohipa i tupu ia’na tei au ato‘a i ta tatou ato‘a mau tautooraa ia farii i te heheuraa ? Nahea ta tatou e nehenehe ai e pee i to’na hi‘oraa ?

  • A tai‘o i te tuhaa e haamata i te api 288. Eaha ïa ta outou e parau atu i te hoê hoa o te parau e ua faaea mamû noa te Atua ? Eaha te mau papa‘iraa mo‘a aore râ te mau ohipa i tupu ta outou e nehenehe e faaite atu no te tauturu i to outou hoa ?

  • Eaha te tahi o te mau rave‘a e nehenehe ai te heheuraa e tae mai ? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te mau api 289–92).Ua haapii te peresideni Kimball e e tae mai te rahiraa o te mau heheuraa mai te huru o te mau faaiteraa hohonu eiaha râ na roto i te mau faaiteiteraa faahiahia no te mata. Nahea ta tatou e nehenehe ai ia ite mai te mea no ô mai i te Fatu te hoê feruriraa aore râ te hoê mana‘o ? (A hi‘o i te api 293).

  • No teaha tatou e hinaaro ai i te mau peropheta ora taaê noa’tu i te mau papa‘iraa mo‘a ? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te mau api 293–94). Nahea to outou haamaitairaahia na roto i te mau heheuraa i horo‘ahia i te peresideni o te Ekalesia ?

  • Eaha te a‘o ta outou e horo‘a i te tahi taata o te imi nei i te arata‘iraa no ô mai i te Fatu ra ? (A hi‘o i te mau api 295–97).

Te mau papa‘iraa mo‘a: Te mau Arii I 19:9–12; Moroni 10:3–5; PH&PF 1:38; 8:2–3; 43:1–4; 76:5–10

Te mau nota

  1. I roto Oscar W. McConkie, Aaronic Priesthood (1977), 13

  2. I roto i te Conference Report, eperera 1977, 113; aore râ te Ensign, me 1977, 76

  3. « Spencer, the Beloved: Leader-Servant », Ensign, titema 1985, 17.

  4. I roto i te Conference Report, Guatemala City Guatemala Area Conference 1977, 24.

  5. The Teachings of Spencer W. Kimball, nene‘iraa a Edward L. Kimball (1982), 451.

  6. « The Savior: The Center of Our Lives », New Era, eperera 1980, 36

  7. « The Example of Abraham », Ensign, tiunu 1975, 4.

  8. Faith Precedes the Miracle (1972), 65–66.

  9. Commencement address, Brigham Young University, 27 no me 1966, mai tei nene‘ihia i roto i te Church News, 4 no tiunu 1966, 12

  10. I roto i te Conference Report, atopa 1944, 44.

  11. The Teachings of Spencer W. Kimball, 7–8.

  12. I roto i te Conference Report, eperera 1964, 93, 94; aore râ te Improvement Era, tiunu 1964, 496

  13. I roto i te Conference Report, eperera 1977, 115; aore râ te Ensign, me 1977, 78.

  14. I roto i te Conference Report, eperera 1977, 115; aore râ te Ensign, me 1977, 78.

  15. The Teachings of Spencer W. Kimball, 455–56.

  16. Faith Precedes the Miracle, 30.

  17. The Teachings of Spencer W. Kimball, 454.

  18. « Pray Always », Ensign, atopa 1981, 5.

  19. I roto i te Conference Report, eperera 1977, 113; aore râ te Ensign, me 1977, 76.

  20. I roto i te Conference Report, eperera 1977, 115; aore râ te Ensign, me 1977, 77–78

  21. « … To His Servants the Prophets », Instructor, atete 1960, 257.

  22. « Gospel Forum: Continuing Revelation », Ensign, fepuare 1971, 21

  23. Faith Precedes the Miracle, 46.

  24. Ensign, tiunu 1975, 4–5.

  25. In Conference Report, atopa 1966, 22, 23; aore râ te Improvement Era, titema 1966, 1106.

  26. I roto i te Conference Report, atopa 1966, 26; aore râ te Improvement Era, titema 1966, 1108.

  27. I roto i te Conference Report, Munich Germany Area Conference 1973, 74–75

  28. The Teachings of Spencer W. Kimball, 124

  29. The Teachings of Spencer W. Kimball, 123–24

  30. The Teachings of Spencer W. Kimball, 455.

Hōho’a
President Kimball

« I te mau pô ato‘a e te mau po‘ipo‘i ato‘a e tuturi au e e pure au ma te aau tae e ia faauru mai te Fatu ia‘u e ia heheu mai oia ia‘u te e‘a e ti‘a ia‘u ia haere e te mea e ti‘a ia‘u ia parau i te mau taata o teie nei Ekalesia ».

Hōho’a
Enos praying

Mai ia Enosa, e ite tatou e e tae pinepine mai te heheuraa ma te hau, eiaha ra na roto i te mau faaiteiteraa faahiahia no te mata.

Hōho’a
man praying

« E horo‘a mai te Fatu ia outou te pahonoraa i ta outou mau uiraa e i ta outou mau pure mai te mea e faaroo outou ».

Nene’i