Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 7: Te iteraa papû o te taata hoê


Pene 7

Te iteraa papû o te taata hoê

Ua riro te hoê iteraa papû no ni‘a i te ti‘a mau o te evanelia ei uputa e roaa ai te mau faautuaraa rahi e te mau oaoa faito ore.

No roto mai i te oraraa o Spencer W. Kimball

I te matahiti 1947 ua farii o Elder Spencer W. Kimball i te hoê rata na ta’na tamaiti o Andrew, te rave ra i ta’na misioni rave tamau. Te papa‘i ra o Andrew e: « Ua parau atu vau i te hoê taata e… ua ite au e parau mau ta‘u e parau nei ia’na, e ua parau vau e, ua faaite mai te Varua Maitai i te reira ia‘u… Ia feruri faahou vau i te reira i muri a‘e ra, ua pe‘ape‘a vau no to‘u raveraa i te reira ohipa ». No to’na pe‘ape‘a, ua parau oia e, « Ua haapa‘o maitai au ia faaite ana‘e au i to‘u iteraa papû ma te parau noa e, ‘Te mana‘o nei au, te ti‘aturi nei au, e te vai atu ra.’ »

Ua pahono atu o Elder Kimball i ta’na tamaiti. Na ô atura oia e, « Te feruri nei au e, ua ite papû maitai oe i to oe mana‘o, no te mea, ua farerei ato‘a a‘e nei au i te reira huru i roto i ta‘u misioni. Ua hinaaro vau ia riro ei taata parau-ti‘a i mua ia‘u iho, e i mua i te faanahonahoraa, e i mua i te Fatu. No te tahi taime, ua haapa‘o maitai au ia faahiti ana‘e au i ta‘u mau parau no te tamata ia faaitoito ia vetahi ê, ma te ore e fafau i te hoê parau papû, e te tapitapi ore, oia ho‘i, ua ite au. Ua taupupu rii au no te reira huru raveraa, i te mea e, ia haapa‘o maitai ana‘e au e ia rave au i ta‘u ohipa, e ite au i te faaururaa a te Varua. E hinaaro roa vau e parau i te mea ta‘u e mana‘o ra, ta‘u i ite, tera râ, ua otiatia rii au. Ia hinaaro vau e faahiti i te hoê parau papû, e tupu te măta‘u i roto ia‘u, e noa’tu râ i te reira, ia haapa‘o maitai roa ana‘e au, e ia faauru ana‘e te varua ia‘u, e hinaaro vau e faaite papû. Ua feruri au e, ua vai parau-ti‘a vau, e mea parau-ti‘a rahi roa, tera râ, ua faaoti a‘era vau e, te haamaau ra vau ia‘u iho…

« E mea papû maitai e, i te mahana a faaite papû ai oe i te taata ta oe e haapii ra e, ua ITE oe e, e parau mau, te Fatu te reira e tamata ra ma te puai i te heheu mai ia oe i te reira parau mau na roto i te mana o te Varua Maitai. I te taime a faauru ai te Varua ia oe e a haapa‘o ai oe, e a paruru ai i te reira faanahonahoraa mo‘a, ua ite hohonu roa oe i te reira, tera râ, i te taime a ‘faaea ai te Varua i te faauru ia oe’ e a haamata ai oe i te feruri e i te hi‘opo‘a ia oe, e i te uiui ia oe iho, hinaaro a‘era oe e taui i to oe mana‘o…

« Aita to‘u hoê mana‘o tapitapi no ni‘a i to oe iteraa papû. Ua papû ia‘u e, (mai to‘u ato‘a) mea rahi ta oe mau taura nehenehe no te iteraa papû i roto ia oe, te tia‘i noa nei i te rima o te Fatu Raraa ia haaputuputu e ia raraa i te reira ei vauvau tahua nehenehe e te au maitai. E teie nei, e ta‘u tamaiti, a haapa‘o i ta‘u parau, e EIAHA E TINAI I TE VARUA RA, area râ, ia muhumuhu mai te Varua ra, a haapa‘o i ta’na mau muhumuhuraa mo‘a. A parahi maite i roto i te faaururaa a te varua, e a faaroo i te muhumuhu, e ia uruhia oe ra, a parau i to oe mau mana‘o ma te taiâ ore. Na te Fatu e faarahi i to oe iteraa papû e na’na e faauru i te taata. Te ti‘aturi nei au e, e ite oe e, aore e mana‘o faahapa to roto i teie mau parau, e mana‘o tauturu râ…

« Eita ta‘u e nehenehe e opani i ta‘u episetole ma te faaite ore ia oe i to‘u iteraa papû. Ua ite au e, e parau mau—O Iesu te Rahu Nui e te Taraehara; te Evanelia i haapiihia e tatou e to tatou nau misionare e 3,000, ua faaho‘i faahou-hia mai ïa e ua heheuhia mai na roto i te peropheta mau na te Atua, o Iosepha Semita, e ua haamo‘a vau i te toe‘a o to‘u oraraa i te ‘pororaa i te basileia.’ Ua [faaite au] i to‘u iteraa papû ma te taiâ ore… e te haapapû faahou nei â vau. Ua papû ia‘u e, mai te reira ato‘a to oe iteraa papû, eiaha râ paha ta oe mau taura nehenehe o te titauhia ia raraahia ei vauvau tahua, o te oti ‘oi‘oi i te ravehia i roto i ta oe ohipa misionare, mai te mea e, e faaroo oe i te varua ia arata‘i i to oe aau.

« Ia tauturu mai te Atua ia oe ia raraa ei hoho‘a nehenehe i te mau taura nehenehe o to oe mau iteraa e to oe mau faaururaa, e ia tamau noa oe ma te puai tupu tamau maite… i te haapa‘o e i te haapii i te parau mau mure ore ».1

Te mau haapiiraa a Spencer W. Kimball

E farii tatou tata‘i tahi i te hoê iteraa papû–e heheuraa te reira no ô mai i te Metua i te Ao ra na roto i te Varua Maitai.

Ua ui atu te Faaora ia Petero e, « O vai râ vau nei i ta outou na parauraa ? » I te i‘oa o to’na ra mau taea‘e, te tahi atu mau Aposetolo, na ô atura o Petero e, « O te Mesia oe, te Tamaiti a te Atua ora ra ». Te parau a te Faaora i muri iho, e parau faufaa roa ïa. Inaha, na ô atura oia e, « E ao to oe, e Simona Bare-iona, e ere ta te taata i faaite mai ia oe i te reira, na tau metua râ i te ao ra » (Mataio 16:13–17).

Na vai teie parau mau faahiahia i heheu mai ia’na ra ? Na to tatou Metua i te Ao ra. Nahea oia i te faaiteraa mai ? Na roto i te heheuraa. Teie iteraa tumu e, o Iesu te Mesia, te Taraehara, te Faaora, e ere ïa i ta te taata faaiteraa, e aore râ, i ta te tahi atu huru buka, e aore râ, i ta te haapiiraa tua rua. Ua farii o Petero i te reira no ô ti‘a roa mai i to tatou Metua i te Ao ra na roto i te utuuturaa a te Varua Maitai…

… E nehenehe te mau taata ato‘a i roto i teie nei ao e farii i te hoê heheuraa, mai tei faariihia e Petero ra. E riro taua heheuraa ra ei iteraa papû, ei iteraa e, te ora nei te Mesia, o Iesu Mesia o te Taraehara ïa no to te ao nei. E nehenehe te mau varua ato‘a ia farii i te haapapûraa, e ia roaa ia’na te reira iteraa papû, no ô mai ïa i te Atua ra, e ere râ no roto noa mai i te tuatapaparaa. E mea faufaa te tuatapaparaa, tera râ, e mea ti‘a ia apitihia’tu i te reira te pure tamau e te ma’imiraa, e i reira teie heheuraa e tae mai ai.

Ia ite ana‘e outou iho e, e ere o Iesu i te hoê noa philosopho rahi, e Tamaiti mau râ oia na te Atua, e ua haere mai oia i te ao nei ia au i ta tatou i faaite ra, e ua faaru‘e mai i te ao nei no te opuaraa ta tatou i faaite ra—ia ite papû ana‘e outou i te reira, e ia ite e, e peropheta o Iosepha Semita na te Atua, e teie te Ekalesia na te Atua, faati‘ahia e Iesu Mesia, i reira, ua roaa ïa ia outou te hoê heheuraa.2

Te vai ra te mau taata te haapeu nei ratou no to ratou maramarama, te feruri nei ratou e, e nehenehe ta ratou e tatara i te auraa o te tahi mau parau aro, tera râ, eita roa’tu ta ratou e nehenehe e tatara, e aore râ, e haamaramarama, e aore râ, e ite i te auraa o te mau mea o te varua na roto i ta ratou hi‘oraa, e aore râ, na roto i ta ratou feruriraa mana‘o. Na roto ana‘e i te Varua e nehenehe ai e tatara i te auraa o te mau mea o te varua. No roto mai te reira i te aau, i reira ho‘i te iteraa papû e parahi ai.3

Ua riro te iteraa papû no ni‘a i te ti‘a mau o te evanelia ei uputa e roaa ai te mau faautuaraa rahi e te mau oaoa faito ore. Ia tau‘a ore te hoê taata i te iteraa papû, mai te huru ïa e, te haere ra oia na roto i te hoê ana poiri taotao, e aore râ, na ni‘a i te hoê purumu tereraa pereoo ataata, i roto i te rupehu. E mea aroha no taua taata ra, i te mea e, te taahi atu nei oia i roto i te poiri i te avatea ti‘a nei, e te rohi ra oia i roto i te mau fifi o te nehenehe e tatara, e te parahi faufaa ore noa ra oia i roto i te papû ore e te ti‘aturi ore. E au te ite varua i te parau mau ei mori anaana e turama i te ana; ei mata‘i e ei mahana e faaore i te rupehu; ei mauhaa puai no te tatara i te mau fifi i ni‘a i te purumu.

E roaa te iteraa papû e e tape‘a-maite-hia te reira na roto i te haaraa puai.

Te iteraa papû o te heheuraa ïa e fariihia e te hoê taata—te hoê o te mau horo‘a faufaa rahi—e o te nehenehe i te mau taata ato‘a ia fana‘o mai te mea e, e aufau ratou i te hoo i titauhia.5

E uiraa maitai roa tei uihia e te mau taata e rave rahi milioni mai te taime a faahiti ai Iosepha Semita i te reira: Mai te mea e, te vai ra, nahea vau e ite ai e, tei hea te faanahonahoraa ti‘a, te hanahana, e tei ite-au-hia mai e te Fatu, ?

Ua horo‘a mai oia i te tatararaa. E mea ti‘a ia outou ia ite. Aita e titauhia ia outou ia vai noa i roto i te papû ore… Teie te rave‘a: e tuatapapa, e feruri, e pure, e e rave. Te heheuraa te taviri. E faaite mai te Atua i te reira ia outou mai te mea e, e auraro outou ia’na, e roaa ia outou te aau haehaa e te farii. Mai te mea e, e faaru‘e outou i to outou te‘ote‘o, e farii outou i to outou ite ore, e haavî outou i to outou huru haapa‘o noa ia outou iho, e e farii outou i te haapiiraa a te Varua Maitai, ua ineine ïa outou ia haamata i te haapii mai.6

E noaa ia tatou te hoê iteraa papû no ni‘a i te hoê Atua e tino to’na; te oraraa ohipa o te Mesia, mai te huru i to to’na Metua, noa’tu to raua taa ê te tahi i te tahi; te hanahana o te faaho‘i-faahou-raa-hia mai, na roto ia Iosepha Semita e te tahi atu mau peropheta, te faanahonahoraa e te mau parau haapiiraa a te Ekalesia a te Atua i ni‘a i te fenua nei; e te puai e te mana o te autahu‘araa hanahana tei horo‘ahia i te taata nei na roto i te heheuraa no ô mai i te Atua ra. E roaa te iteraa i te reira mau mea i te mau taata mana‘o paari ato‘a mai te iteraa e, e hiti mai te mahana. Ia ore te hoê taata e farii i te reira ite, e nehenehe ïa e parau e, aita oia i rave i te mea i titauhia. Mai te mau ite vanaa, e roaa te reira na roto i te tutavaraa ma te tuutuu ore. Te taata tei mâ na roto i te tatarahapa e te mau oro‘a, e roaa ia’na taua huru ite ra mai te mea e, e hinaaro oia, e e titau ho‘i i te reira, e imi maite, e tuatapapa, e e pure ma te faaroo.7

Ua parau te Taraehara e:

« E ere i ta‘u e haapii nei, na’na râ, na tei tono mai ia‘u nei.

« O tei hinaaro maite i te haapa‘o i to’na ra hinaaro, e ite ïa i ta‘u e haapii nei e na te Atua, e na‘u iho » (Ioane 7:16–17).

Eaha te auraa i te parau e, ia ite i te haapiiraa ? O te hoê ïa ite aueue ore. Ua horo‘a mai te Fatu i te hoê haamauruururaa faufaa rahi, tera râ, ua faanaho oia e, e fariihia te reira na roto i te haapa‘oraa i te tahi mau titauraa. I taua taime ra, te haamaitairaa i fafauhia mai, o te iteraa ïa i te haapiiraa a te Atua. E te ture i taua taime ra, o te « haapa‘oraa ïa i to’na ra hinaaro »…

… Te haapa‘o-ha‘umani-noa-raa i te mau parau haapiiraa, eita te reira e horo‘a mai i te iteraa papû; eita te haapa‘o-afa-noa-raa i te evanelia e horo‘a mai i taua haapapûraa ra, na roto râ i te haapa‘o-hope-roa-raa i ta’na mau faaueraa.

E mea pinepine tatou i te ite i te reira i roto i te oraraa o te mau melo o te Ekalesia. Ua parau mai te hoê taata ia‘u i roto i te hoê tere to‘u i roto i te hoê tĭtĭ, « Te haapae papû nei au i te haere atu i roto i te mau pureraa iritiraa mana‘o. Aita ta‘u e nehenehe e farii i te mau faahitiraa mana‘o ta te tahi mau taata e faaite nei. Aita ta‘u e nehenehe e farii i te reira mau haapiiraa maori râ, ia hope te mau tuhaa o te reira i te imi-papû-hia e au ». Ua ite au i teie huru taata i te mea e, ua farerei a‘e nei au i te tahi atu mau taata mai ia’na ra te huru. Aita roa’tu ratou i haapa‘o hope roa i te mau faaueraa: mea iti roa ta ratou tuhaa ahuru e aore râ, aita roa’tu, te haere nei ratou i te mau pureraa i te tahi noa mau taime, te faaino nei ratou i te mau haapiiraa, i te mau pŭpŭ tauturu, e i te feia faatere, e te ite papû nei tatou e, no te aha aita e roaa ia ratou te iteraa papû. Haamana‘o na tatou e, ua parau mai te Fatu e:

« Ua ruuruuhia vau, o te Fatu, ia rave outou i te mea ta‘u i parau ra; ia ore râ outou ia rave i ta‘u i parau ra, e ore ïa ta outou e fafauraa i reira » (PH&PF 82:10).

Aita teie huru taata i « rave i ta’na i parau ra »,no reira, aita ïa ta ratou e fafauraa i reira…

… E ere i te haapa‘oraa matapo, e haapa‘oraa ti‘aturi papû râ e te taviriraa i te mau taviri o te iriti i te vahi vairaa o te ite varua. Eita te Fatu e mata ê i te huru o ta’na mau tamarii, e oaoa râ oia ia riro tatou ei mau tamarii na’na e ia haamaitai ia tatou paato‘a, mai te mea e, e farii tatou ia na reira oia.

Eaha te ohipa ta outou e rave no to outou iteraa papû ? E tape‘a noa anei outou i te reira ia oi maitai mai te tipi ta to tatou mau metua vahine e faaohipa nei no te tapu i te i‘o puaa ? E vaiiho anei outou i te reira ia faufaa ore e ia tutae-auri-hia ?… E au oia mai te hoê tumu roti. Paruru i te ûa eiaha ia topa i ni‘a ia’na; paruru i te pape eiaha ia tahe na piha‘i iho ia’na no te tahi tau taime iti, eaha te ohipa e tupu i ni‘a i ta outou tumu roti ? E pohe oia. E pohe to outou iteraa papû. E pohe to outou here. E titauhia te mau mea ato‘a ia faaamu i te maa. Te faaamu nei outou i to outou tino e toru taime i te mahana. Ua parau te Fatu e, no te tape‘a i to outou iteraa papû, no te faaora i to outou varua, ua titauhia ia outou ia faaamu noa ia’na i te mau mahana ato’a… No reira oia i parau ai e, a pure noa i te mau pô ato‘a e i te mau po‘ipo‘i ato‘a.

E mea ti‘a ia tatou ia faaite i to tatou mana‘o i roto i te mau pureraa iritiraa mana‘o.

O te mau pureraa iritiraa mana‘o te tahi o te mau pureraa maitai roa a‘e i roto i te [Ekalesia] i roto i te hoê ava‘e taato‘a, mai te mea e, ua farii outou i te varua. Mai te mea e, ua ha‘umani outou i roto i te hoê pureraa iritiraa mana‘o, te vai ra ïa hoê fifi i roto ia outou iho, eiaha râ i roto i te tahi atu mau taata. E nehenehe ta outou e ti‘a i ni‘a e e faaite i to outou iteraa papû e ia feruri e, o te reira te pureraa maitai roa a‘e i roto i te ava‘e; mai te mea râ e, e parahi noa outou a tai‘o noa ai i te mau hapehape o te reo, e a ata noa ai i te taata e ere i te mea ite roa i te paraparau, i reira ïa outou e ha‘umani ai… Eiaha e haamo‘e i te reira ! E titauhia ia outou ia aro no te hoê iteraa papû. E titauhia ia outou ia aro tamau maite noa !

Te parau nei te Fatu i roto i te tuhaa 60 o te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau, « Area râ i te tahi râ aore au i mauruuru roa ra, no te mea e ore roa ratou e hamama mai i to ratou ra mau vaha » (PH&PF 60:2). Eaha ta’na e parau nei ? Te parau nei oia e, mai te mea e, aita ratou e faaohipa i te reira, e ere ratou i te mea ta’na i horo‘a atu ia ratou ra. E ere ratou i to ratou varua. E ere ratou i to ratou iteraa papû. E teie tao‘a faufaa rahi tei roaa ia outou, e riro te reira i te mo‘e ê roa i to outou nei oraraa.

I te mau ava‘e ato‘a te putuputu nei te Peresideniraa Matamua e te Tino Ahuru Ma Piti e te mau Hui Mana Faatere Rahi i roto i te hiero. Te faaite nei ratou i to ratou iteraa papû e te parau nei ratou te tahi i te tahi i to ratou here te tahi e te tahi mai ia tatou ato‘a e na reira nei. Eaha te tumu te mau Hui Mana Faatere Rahi e faatupu ai i te pureraa iritiraa mana‘o ? Hoê â ïa tumu a faatupu ai tatou i te pureraa iritiraa mana‘o. Ia mana‘o outou, e nehenehe anei ta outou e ora noa e toru, e ono, e iva, e hoê ahuru ma piti atu ava‘e ma te faaite ore i to outou iteraa papû, e a tape‘a noa ai i te reira i roto i to’na puai hopea ?…

Ua ite outou e, e ohipa faufaa rahi teie iteraa papû, e ohipa faufaa rahi roa a‘e ïa. Te mau huru orometua ato‘a e aore râ, te mau huru tahu‘a ato‘a o te nehenehe e faahiti i te papa‘iraa mo‘a, e e vauvau mai i te tahi mau tau‘araa parau. E ere râ te mau huru tahu‘a ato‘a e aore râ te mau huru orometua ato‘a te nehenehe e faaite i to’na iteraa papû. Eiaha e parahi noa i roto i ta outou pureraa iritiraa mana‘o a faaere ai ia outou i te mau haamaitairaa e a parau ai e, « Ia‘u i mana‘o, eita vau e faaite i to‘u iteraa papû i teie mahana. Ia‘u i mana‘o, e ere i te mea tano no te tahi mau melo ia na reira vau, i te mea e, te vai atu ra te tahi mau taime e nehenehe ta‘u ia na reira ».A faaite i to outou iteraa papû. Hoê minuti, ua rava’i roa no te faaite i te reira.

E iteraa papû to outou ! E titauhia ia patu e ia faateitei e ia faarahi i te reira; te reira ïa te ohipa ta outou e rave nei. I te mau taime ato‘a e faaite outou i to outou iteraa papû, te puai atu ra ïa te reira.10

E faaitehia te mau iteraa papû ma te faaohipa i te mau parau ohie e te puai.

« Ua ite au e, e parau mau ». Ua faaohipahia teie mau parau ehia rahiraa milia taime na te mau taata e rave rahi milioni, aita râ te reira i faaiti i to ratou faufaa. Eita roa’tu ratou e marau. Te pe‘ape‘a nei au no te mau taata e tamata nei i te faahiti i te reira na roto i te tahi atu mau huru parau, no te mea aita e parau mai teie, « Ua ite au ».Aita e parau e nehenehe e faaite i te mana‘o hohonu no roto mai i te aau o te taata mai teie parau ‘Ua ite au ».11

Te vai ra te tahi pae o to tatou mau taata maitai, e mea ri‘ari‘a roa na ratou ia faaohipa i te mau parau mataro-noa-hia, e no reira, e tamata ratou i te taamino noa na te hiti i to ratou iteraa papû na roto i te faahitiraa i te mau mea no te hiti. Eiaha roa’tu outou e haape‘ape‘a no te mau parau mataro-noa-hia i roto i te iteraa papû. Ia faaite ana‘e te peresideni o te Ekalesia i to’na iteraa papû, e parau oia e, « Ua ite au e, ua pii te Atua ia Iosepha Semita, ei ti‘a no te Atua. Ua ite au e, o Iesu te Mesia, te Tamaiti a te Atua ora ». Te ite ra outou, taua mau mea nei â ta outou tata‘i tahi e parau ato‘a nei. Tera te hoê iteraa papû. Eita roa’tu te reira e tahito, eita roa’tu e tahito ! Faaite pinepine atu i te Fatu i to outou here rahi ia’na.

E ere te iteraa papû i te hoê faaitoitoraa; e ere te iteraa papû i te hoê a‘oraa (aita outou i anihia ia faaitoito i te tahi atu mau taata); e ere ho‘i i te aamu no te hoê tere orihaere. Tei ô nei outou no te faaite i to outou iho iteraa papû. E mea maere roa te rahiraa parau ta outou e nehenehe e parau i roto i te roara e 60 tetoni na roto i te iteraa papû, e aore râ, 120, e aore râ, 240 tetoni, e aore râ, te huru o te taime i horo‘ahia na outou, mai te mea e, e haapa‘o noa outou i te faaite i te iteraa papû. Te hinaaro nei tatou ia ite e, eaha to outou mana‘o. Ua here mau anei outou i te ohipa ? Te oaoa ra anei outou i roto i ta outou ohipa ? Ua here anei outou i te Fatu ? Te oaoa ra anei outou i te mea e, e melo outou no te Ekalesia ? 12

Faaite noa i te mana‘o e vai ra i roto ia outou. Tera te iteraa papû. I te taime e haamata ai outou i te haapii ia vetahi ê, ua hope ato‘a ïa to outou iteraa papû i reira. Faaite noa mai ia matou eaha to outou mana‘o, eaha ta to outou feruriraa, ta to outou aau e te taato‘araa o te mau tuhaa o to outou tino e parau mai nei ia outou.13

No to‘u ite papû e, ia tae i te hoê tau, ia au i te tereraa o te mau mea ato‘a, e titauhia ia‘u ia ti‘a atu i mua i te Fatu e ia horo‘a’tu i te hoê faaiteraa no ta‘u mau parau, no reira, i teie nei, te faaite atu nei au i to‘u iho iteraa papû hanahana e, ua fâ mai te Atua, te Metua Mure Ore, e te Fatu ti‘afaahou, o Iesu Mesia, i te tamaiti ra ia Iosepha Semita. Te faaite papû nei au e, te Buka a Moromona, e iritiraa ïa no te mau parau o te tahi mau nunaa tahito tei ora na i te tuhaa tooa o te râ o te fenua, i reira ratou i tupu ai i te rahi e i te puai, na roto i te haapa‘oraa i te mau faaueraa a te Atua, tera râ, ua mou hope roa ratou na roto i te tama‘iraa ratou ratou iho, no to ratou haamo‘eraa i te Atua. Te faaite nei teie buka i te iteraa papû no te vai-mau-raa te Fatu o Iesu Mesia ei Faaora e ei Taraehara no to te taata nei.

Te faaite papû nei au e, te autahu‘araa mo‘a, ta Aarona e ta Melehizedeka, e te mana no te rave i te ohipa i te i‘oa o te Atua, ua faaho‘i-faahou-hia mai te reira i te fenua nei na roto ia Ioane Bapetizo, e o Petero, Iakobo e o Ioane; e ua faaho‘i-ato‘a-hia mai te tahi atu mau taviri; e te puai e te mana o taua mau horo‘a rau ra, tei rotopu te reira ia tatou i teie mahana. Te faaite hanahana nei au i te iteraa papû no teie mau mea i te mau taata ato‘a e faaroo mai nei i to‘u reo. Te fafau nei au na roto i te i‘oa o te Fatu e, te feia ato‘a e haapa‘o mai i ta tatou poro‘i, e e farii e e ora i te evanelia, e tupu ïa ratou i te rahi i roto i te faaroo e te haro‘aro‘a. E rahi atu te hau i roto i to ratou oraraa e i roto i to ratou utuafare, e na roto i te mana o te Varua Maitai, e parau ato‘a ratou i teie nei â mau parau o te iteraa papû e te parau mau.14

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene aore râ, a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu tautururaa, a hi‘o i te mau api v–xi.

  • A tai‘o faahou i te rata ta Elder Spencer W. Kimball i papa‘i atu i ta’na tamaiti o Andrew (mau api 83–84), ma te ite i te faaauraa o te iteraa papû i te hoê vauvau tahua. Eaha te mau mea i tupu e te mau mana‘o o tei riro ei mau « taura nehenehe no te iteraa papû » ? A feruri na eaha ta te Fatu ohipa i rave no te tauturu ia outou ia raraa i to outou mau taura no te iteraa papû ei vauvau tahua.

  • I to outou mana‘oraa, eaha te tauturu tei roaa ia Andrew Kimball i to’na fariiraa i te rata a to’na metua tane ? Eaha te mau taime e nehenehe ai i te mau metua e faaite i to ratou iteraa papû i ta ratou mau tamarii ? Nahea tatou i te tauturu i te feia apî ia farii e ia ite i te muhumuhu a te varua o te arata‘i atu i roto i te hoê iteraa papû ?

  • A hi‘o poto noa i te mau api 85–92, ma te imi i te mau ta‘o e te mau faahitiraa parau ta te peresideni Kimball i faaohipa no te faataa i ta tatou mau tautooraa no te farii e no te haapuai i to tatou iteraa papû. Mai te mea e, e ite te hoê taata e, te aueue ra to’na iteraa papû, eaha ta te reira taata ohipa e rave ?

  • A tuatapapa i te haapiiraa a te peresideni Kimball no ni‘a i te mau pureraa haapaeraa maa e te iritiraa mana‘o (mau api 90–91). I to outou mana‘oraa, no te aha i faatupuhia teie mau pureraa no tatou ? No te aha to tatou mau iteraa papû e tupu ai i te rahi ia faaite ana‘e tatou i te reira ? Eaha te ohipa ta tatou e nehenehe e rave no te haapapûraa ia riro mau te pureraa iritiraa mana‘o ei hoê o te mau pureraa maitai roa a‘e o te ava‘e no tatou ?

  • A hi‘o faahou i te haapiiraa a te peresideni Kimball no ni‘a i te huru no te faaiteraa i to tatou iteraa papû (mau api 91–93). No te aha e puai rahi te vai ra i roto i te mau parau ra « Ua ite au » ?

Te mau papa‘iraa mo‘a: 1 Korinetia 12:3; 1 Petero 3:15; Alama 5:45–46; Moroni 10:4–7; PH&PF 42:61; 62:3

Te mau nota

  1. Te rata i papa‘ihia e Spencer W. Kimball ia Andrew E. Kimball, 1947; no roto mai i te haaputuraa parau a Andrew E. Kimball.

  2. « President Kimball Speaks Out on Testimony », New Era, atete 1981, 4.

  3. I roto i te H. Stephen Stoker e o Joseph C. Muren, comps., Testimony (1980), 167–68

  4. Faith Precedes the Miracle (1972), 14.

  5. « The Significance of Miracles in the Church Today », Instructor, titema 1959, 396.

  6. « Absolute Truth », Ensign, tetepa 1978, 7–8.

  7. Faith Precedes the Miracle, 13–14.

  8. New Era, atete 1981, 4, 6, 7.

  9. The Teachings of Spencer W. Kimball, nene‘iraa a Edward L. Kimball (1982), 141–42.

  10. New Era, atete 1981, 6–7.

  11. The Teachings of Spencer W. Kimball, 141.

  12. New Era, atete 1981, 6.

  13. In Stoker and Muren, Testimony, 139.

  14. I roto i te Conference Report, eperera 1980, 78; e aore râ, Ensign, me 1980, 54.

Hōho’a
Christ and Peter

Ei pahonoraa i te iteraa papû o Petero, na ô atura te Faaora e: « E ao to oe, e Simona Bare-iona, e ere ta te taata i faaite mai ia oe i te reira, na ta‘u Metua râ i te ao ra » (Mataio 16:17).

Hōho’a
woman reading scriptures

No te feia e imi nei i te iteraa papû, « Teie te rave‘a: e tuatapapa, e feruri, e pure, e e rave.

Nene’i