Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 17: Te ture no te viivii ore


Pene 17

Te ture no te viivii ore

Hoê ana‘e ture ta te Fatu no ni‘a i te oraraa morare—te viivii ore no te mau tane e no te mau vahine na mua i te faaipoiporaa e te vai haapa‘oraa te tahi i te tahi i muri iho.

No roto mai i te oraraa o Spencer W. Kimball

Na roto i te a‘oraa i te mau melo no te Ekalesia no ni‘a i te faahoaraa, te haamatauraa e te faaipoiporaa, ua haapapû te peresideni Spencer W. Kimball i te faufaa rahi no te oraraa i te ture a te Fatu no te viivii ore e te haapa‘o-noa-raa. Ua faaara ato‘a oia no ni‘a i te mau tamataraa a Satane ia riro te ofatiraa i teie nei ture ei ohipa faati‘ahia aore râ ei ohipa o te ore e faatupu i te ino. Ua parau oia no ni‘a i te hoê feia apî tane e te hoê feia apî vahine tei topa i roto i te haavareraa a te enemi:

« Ua na ô mai te tamaroa e, ‘Oia ïa, ua horo‘a maua ia maua iho i te tahi e te tahi, aita râ maua i mana‘o e e mea hape te reira no te mea te here nei maua te tahi i te tahi.’ Ua mana‘o ihora vau e aita vau i taa i ta’na parau. Mai te haamataraa o te ao nei, e rave rahi mau hara faaturi tai‘o-ore-hia, e ua hitimahuta roa vau i to‘u faarooraa i te Feia Mo‘a Apî no te mau Mahana Hopea nei ia faati‘a i te reira mau hara. Ua tamau oia i te parau mai e, ‘Aita, e ere i te mea hape, no te mea te here nei maua ia maua iho.’

« Ua rave pinepine noa raua i teie hara rahi e ua papû roa’tura ia raua e e mea tano te ohipa ta raua i rave e ua patuhia te hoê patu no te pato‘i, e i muri i taua patu ra, ua ti‘a raua ma te etaeta e te te‘ote‘o.

Ua pahono atu te peresideni Kimball i ta raua tatararaa, ‘Aita roa, e ta‘u na feia apî e, aita orua i here ia orua. Ua hiaai râ orua te tahi i te tahi… Ahiri ua here mau te tahi i te tahi, e pohe ïa te hoê o orua no taua taata ra eita râ oia e haapepe atu ia’na. I te hora no te haamaharaa, ua tura‘ihia’tu te here mau i rapae au na roto i te hoê opani a tomo mai ai te hiaai ti‘a ore na te tahi atu opani ».1

Ua faaite papû ato‘a te peresideni Kimball e e noaa mai te oaoa e te hau na roto i te haapa‘oraa i te ture no te viivii ore. Ua ite oia i teie nei mau haamaitairaa i roto i te oraraa o te mau melo haapa‘o maitai, mai teie nei ohipa tei tupu ia’na i roto i te hiero:

« Te vai nei i ô nei te hau e te au maite e te oaoaraa rahi. Ua tuturi te hoê taure‘are‘a nehenehe maitai e te hoê taure‘are‘a tamahine i roto i to’na ahu nehenehe roa, eita e noaa i te faaitehia, i te fata. Na roto i te mana tei mauhia e au nei, ua faatere vau i te oro‘a hanahana tei faaipoipo e tei taati ia raua e a muri noa’tu i ni‘a i te fenua nei e i roto i te mau ao tiretiera. Tei reira te feia tei mâ te aau. Tei reira te ra‘i.

Te mau haapiiraa a Spencer W. Kimball

Te pato‘i nei te ture no te viivii ore i te mau taotoraa ato‘a o te tane e te vahine i rapae au i te faaipoiporaa.

Ia taa-maitai-hia te ti‘araa o te Ekalesia no ni‘a i te oraraa morare, te parau papû nei matou ma te taui ore e ere te reira mai te hoê ahu tahito roa faito tahito, o tei marau e o tei mahaehae. Hoê â huru to te Atua, i nanahi, i teie nei mahana, e a muri noa’tu, e eita ta’na mau fafauraa e ta’na mau haapiiraa e taui; e ia to‘eto‘e ana‘e te mahana e ia ore ana‘e te mau feti‘a e anaana faahou, e vai noa mai ïa te ture no te viivii ore ei niu i roto i to te Atua ao e i roto i te ekalesia a te Fatu. E tape‘a noa te Ekalesia i te mau faufaa tahito e ere no te mea e mea tahito ratou, no te mea râ e e mea ti‘a ratou.3

Te viivii ore hope roa na mua a‘e i te faaipoiporaa e te haapa‘oraa hope roa i muri iho i te faaipoiporaa e ture ïa o te vai noa mai e aore roa e faahuru-ê-raa e nehenehe e ravehia ma te hara ore, te ati e te oaoa ore.4

E au ra e ua faaoti te feia e vahavaha nei i te faanahoraa no te faaipoiporaa, e te hi‘o nei i te parau no te viivii ore na mua i te faaipoiporaa e te haapa‘oraa i muri iho i te faaipoiporaa mai te tahi mea tahito, i te haamau i te hoê peu apî no ratou iho e i te faaheporaa’tu te reira i ni‘a ia vetahi ê. Aita anei ratou e ite ra i te nounou rahi o te arata‘i ti‘a’tu ia ratou, i te pae hopea, i te huru mo‘emo‘e ? Aita anei e nehenehe ia ratou ia ite e e atea noa’tu â ratou i te oaoa na roto i te tura‘iraa a te ohipa arearea ? Aita anei e nehenehe ia ratou ia ite e faatupu ta ratou huru raveraa i te hoê apoo e te hoê ereraa e na roto mai i te reira aore roa te hoê oaoa poto e faaora ia ratou i te pae hopea ? Aita te ture no te ootiraa i faaorehia [a hi‘o Galatia 6:7].5

Te faahiti nei te mau aposetolo e te mau peropheta no mutaa ihora i te mau hara e rave rahi tei faahapahia e ratou. Te rahiraa o taua mau hara ra e mau hara ïa no te tino–te faaturi, te aroha ore, te hiaai i te mau mea no te tino, te haapa‘o ore i te fafauraa no te faaipoiporaa, te haapa‘o ore, te parau-ti‘aâ i to outou vaha, te viivii, te pa‘i‘a ra, te poreneia. Tei roto ato‘a te taato‘araa o te mau faaohiparaa i te tino i rapae au i te faaipoiporaa—te mirimiriraa, te ohipa ti‘a ore no te tino, te ha‘utiraa i to’na peni, e te faaapiapiraa i to’na mana‘o e ta’na parauparauraa i te mau mea no te tino. Tei roto ato‘a te mau hara huna e te mau mana‘o e te mau peu mo‘a ore e te viivii. Te hoê hara ino roa‘e o teie mau hara o te taotoraa ia te metua i ta’na tamarii.6

Mai te mea te vai nei te mau hinaaro e te mau peu i roto i te tane no te tahi atu tane, e upooti‘a ïa oia i ni‘a i te reira mau hinaaro mai ta’na e rave ahani te vai nei te hiaai i roto ia’na no te mirimiri aore râ no te poreneia aore râ no te faaturi. Te faahapa nei e te pato‘i nei te Fatu i teie peu mai ta’na i faahapa u‘ana i te faaturi e i te tahi atu mau hara mai te reira te huru… … Faahou â, taa ê noa’tu i te ti‘aturiraa e te parau a te mau taata e rave rahi, e nehenehe teie [peu], mai te poreneia, e haavîhia e e faaorehia e te Atua, na roto ana‘e râ i te hoê tatarahaparaa hohonu, oia ho‘i te faaru‘e-roa-raa e te taui-roa-raa i te mana‘o e te ohipa. Eita te tamataraa a te tahi mau hau fenua e te tahi mau ekalesia e te mau taata ino e rave rahi i te faaitiraa i taua huru peu ra mai te hoê hara rahi e tae atu i te ti‘araa no te taata iho, e taui i te natura e te huru ino o taua peu ra. Te faahapa noa nei â te mau taata maitai, te mau taata paari, te mau taata tei măta‘u i te Atua i te mau vahi ato‘a i teie peu tei ore i tano no te mau tamaroa e te mau tamahine a te Atua, e te faaite nei e te faahapa nei te Ekalesia a te Mesia i te reira… I vai na teie nei hara ino no te hiaai i to’na iho ra huru i te mau tau ato‘a. E rave rahi mau oire e mau oraraa sotiare tei haamouhia no teie peu.7

E faati‘ahia te taotoraa mâ a te tane i te vahine i roto i te faaipoiporaa ti‘a. Te vai nei te hoê taime e te hoê tanoraa no te mau mea ato‘a e faufaa to ratou. Area te mau taotoraa i rapae au i te faaipoiporaa tei haamanahia e faariro ïa te reira i te taata mai te hoê tao‘a e ti‘a ia faaohipahia, te hoê tao‘a e ti‘a ia faafaufaahia, e te faariroraa ia’na ei tauhaa e nehenehe e taui, e faafaufaa-inohia, e o te nehenehe e faaru‘ehia i muri iho…

Te taotoraa i te hoê taata e ere i ta oe tane aore râ ta oe vahine o te hoê ïa ohipa o te haamaha noa ia oe iho, te hoê ïa haavareraa e te parau-ti‘a ore. Te oreraa e farii i te amo i te hopoi‘a e ohipa ri‘ari‘a ïa e te haavare. Te faaipoiporaa no te taime ïa e no a muri noa’tu. Te poreneia e te tahi atu mau peu viivii no teie nei ïa mahana, no teie nei hora, no « teie nei ». E horo‘a te faaipoiporaa i te ora. E arata‘i te poreneia i te pohe.8

Te here e mea maitai e e ore e haapa‘o noa ia’na iho, area te hiaai i to te tino e mea ino ïa e te haapa‘o ia’na iho.

Aita te taure‘are‘a tamaroa i haapa‘o i to’na huru tane o tei fafau ia horo‘a ia’na te roo, te mau taime oaoa, te oraraa maitai, te arearea, e tae noa’tu i te here, te mea noa ra ta’na e nehenehe e horo‘a o te hiaai rahi ïa e to’na mau hotu ino—te mau mana‘o tatarahapa, te poihu, te riri, te au ore, te iria, e penei a‘e te hapûraa na roto i te ti‘a ore e te hanahana ore. Te paruru nei oia to’na ti‘araa na ni‘a i te i‘oa o te here e te mea ana‘e ta’na e horo‘a o te viivii ïa. Oia ato‘a, te hoo mâmâ nei te potii apî ia’na iho. Te hopea o te inoraa ïa o to’na oraraa e te pe‘ape‘a o te varua…

E te parauparau nei teie feia apî i te parau no te here. Auê ïa viiviiraa no teie ta‘o nehenehe mau ! E mea avaava te hotu no te mea e mea ino te tumu raau. Te parau nei to raua mau utu, « Te here nei au ia oe ». Te parau nei to raua mau tino e, « Te hinaaro nei au ia oe ». E mea maitai te here e te mâ. Te here o te horo‘araa ïa e ere i te raveraa. Te here o te taviniraa ïa e ere i te faafaufaa-ino-raa…

Eaha ïa te here ? Te mana‘o nei te mau taata e rave rahi e e umeraa noa no te tino e te faahiti pinepîne nei ratou i te parau « ua topa vau i roto i te here » e « te here i te hi‘oraa matamua »…E nehenehe i te hoê taata ia umehia i te reira iho taime i te tahi atu taata, area te here, ua hau atu ïa i te umeraa i te pae tino noa. E mea hohonu, tei roto te mau mea ato‘a e e mea aano. Te umeraa i te pae tino, o te hoê noa ïa tuhaa o te mau mea ato‘a; e ti‘a ia vai mai te faaroo e te ti‘aturiraa e te maramaramaraa e te hoaraa. E ti‘a ia vai mai te mau mana‘o e te mau ture fariihia e na taata toopiti. E ti‘a ia vai mai te haapa‘oraa e te hoaraa rahi. Te here o te mâraa ïa e te haereraa i mua e te tusia e te haapa‘o-ore-noa-raa ia’na iho. Eita teie nei huru here e rohirohi noa‘e aore râ e pohe atu, e ora râ oia i roto i te ma‘i e te oto, te veve e te ereraa, te tupuraa e te mauruuru-ore-raa, no te tau e no a muri noa’tu. Ia nehenehe i te here ia tamau noa, e ti‘a ïa ia rahi tamau noa mai te ti‘aturiraa e te maramaramaraa, te faaite-pinepine-raa i te tapa‘o mauruuru e te here mau. E ti‘a ia haamo‘ehia to’na iho hinaaro e ia vai tamau noa mai te haape‘ape‘araa no te tahi. E ti‘a ia faatumuhia te mau anaanataeraa, te mau ti‘aturiraa, te mau fâ, i roto i te hoê noa e‘a…

Te taure‘are‘a tane o te paruru i to’na hoa here i te mau faaohiparaa aore râ i te mau hamani-ino-raa ato‘a, i te mau parau ino e te mau ohipa ino mai roto atu ia’na iho aore râ ia vetahi ê, te faaite râ ïa oia i te here mau. Te taure‘are‘a tane ra o te faaohipa i to’na hoa mai te hoê ha‘uti no te tino no te haamaharaa i to’na mau hinaaro no te taime poto, e hiaai ti‘a ore ïa.

Te potii apî o te faanehenehe ia’na i te pae varua, i te pae feruriraa e te pae tino e o te ore, na roto i te parau aore râ te ahu aore râ te peu, e faatupu aore râ e faaama i te hiaai tino i roto i te hoa tane i piha‘i iho ia’na, te faaite râ oia i te here mau. Te tamahine o te tape‘apea, e o te faatupu, o te mirimiri, e o te faahema, e o te faaohipa, te faaite râ ïa oia i te hiaai ti‘a ore e te faaohipa-ino-raa i te tino…

A ara i te herepata a te diabolo i te faariroraa i te mea ino ei mea maitai na roto i te horo‘araa’tu i te reira te hoê tapa‘o o te huna i to’na huru. Taua huru mauhaa o te parauraa ïa e te hiaai ti‘a ore e here ïa.9

Noa’tu e e nehenehe te taotoraa te tane i te vahine ei tuhaa faufaa rahi e te mauruuruhia no te oraraa faaipoipo, e ti‘a ia tatou ia haamana‘o e aita te oraraa i faataa-noa-hia no te taotoraa ana‘e.10

Ua riro te taatiraa o te mau apeni, te tane faaipoipo e ta’na vahine (e te tane faaipoipo e ta’na vahine ana‘e), e tumu mau no te afairaa mai te mau tamarii i roto i te ao nei. Aita te mau ohipa taotoraa te tane i te vahine i opua-noa‘e-hia e te Fatu mai te hoê taoa ha‘uti aore râ no te haamahâ noa i te mau hinaaro e te mau hiaai ti‘a ore. Aita tatou i ite i te hoê arata‘iraa no ô mai i te Fatu e faaherehere nei te taotoraa au maitai o te tane faaipoipo i ta’na vahine no te hamaniraa noa i te mau tamarii, te ite nei râ tatou e rave rahi mau faaiteraa mai ia Adamu mai e tae noa mai i teie nei e aita e faanahoraa tei ravehia e te Fatu no te taoti‘a i te taotoraa te tane faaipoipo i ta’na vahine.

E ti‘a ia tatou ia ape i te mau hoho‘a faufau e te tahi ê atu mau huru no te viivii.

E mau tamarii varua tatou na te Atua, e… ua riro tatou ta’na poieteraa hopea roa. Te vai nei roto ia tatou tata‘i tahi te puai ia riro mai ei hoê Atua–mâ, mo‘a, parau mau, mana, puai, te ti‘amâ i te mau puai ato‘a no te fenua nei. Te haapii nei tatou mai roto mai i te mau papa‘iraa mo‘a e e oraraa mure ore to tatou tata‘i tahi, e i piha‘i iho na tatou i te Atua i te haamataraa (a hi‘o Aberahama 3: 22). Te horo‘a nei taua iteraa ia tatou i te hoê iteraa taa ê no te hanahana o te taata.

Te vai nei râ te mau orometua haavare i te mau vahi ato‘a, o te faaohipa nei i te parau e te mau buka faufau, te mau ve‘a, te ratio, te afata teata, te parau ino–ma te opere haere i te mau haapiiraa hape tei faahapahia e te ofati nei i te mau ture morare, e te reira no te haamahâ ïa i te hiaai ti‘a ore o te tino.12

Te pato‘i u‘ana nei matou i te mau hoho‘a faufau o te tirui nei i te fenua. Te tutava nei te mau faatureraa i te tape‘a i te reira, te rave‘a maitai roa‘e râ no te tape‘a i te reira ia patu ïa te mau tane e te mau vahine, e to ratou mau utuafare, i te mau paruru no te tape‘a i te reira. Te ani nei matou ia outou, « Te hinaaro ra anei outou te feia maitai no to outou oire i teie hara ino roa no te haaviivii i to outou mau utuafare e to outou taata tupu ? 13

Ia ite ana‘e tatou i te ohipa ino a te mau taata e rave rahi i roto i to tatou iho sotaiete i roto i ta ratou faaotiraa ia faahepo atu i ni‘a i te taata ta ratou mau faaiteiteraa faufau, te parau-ti‘aâ i to outou vaha, te mau peu tano ore, e uiui tatou e, ua toro anei Satane i to’na rima ino no te huti mai i roto i to’na mau nuu te mau taata o teie nei fenua ? Ua nava‘i anei te mau taata maitai no te tape‘a i te ino e haamatau nei i to tatou nei ao ? No teaha tatou e tamau noa ai i te faati‘a i te ino e no teaha tatou e tamau noa ai i te faati‘a i te hara ? 14

Te ti‘aturi nei matou e eita to tatou mau metua e taata faatere e faati‘a i te mau hoho‘a faufau. E peu hairiiri mau te reira, te faarirohia râ te reira i teie nei mahana mai te maa tano e te maitai… Te vai nei te hoê tu‘atiraa i rotopu i te mau hoho‘a faufau e te mau hiaai e te mau peu faufau.15

E faatupu mai te mau hoho‘a faufau i te mau hara, e te faatupu nei teie mau hara i te tahi atu mau hara ino roa’tu mai te haamaruaraa tamarii.16

E parau maamaa ia parau e aita e ino to te mau hoho‘a faufau. Te vai nei te hoê auraa papû maitai e te taparahiraa taata. Te taparahiraa taata, te eiâ, te maferaraa, te faaturi, e te mau hara na roto i te hoo ua faatupuhia ïa na roto i teie nei viivii. E au ra te faaite nei te mau numera no te mau taparahiraa taata i te hoê auraa i rotopu i te taparahiraa taata e te mau hoho‘a faufau.

Aita roa’tu to reira e faufaa no te faaora i te sotaiete. Te ti‘aoro nei matou i to tatou mau utuafare ia paruru i ta ratou mau tamarii na roto i te mau rave‘a ato‘a e vai nei. Te ora nei tatou i roto i te hoê ao aore e faatureraa, e ti‘a râ ia tatou ia haapapû e ia ore tatou e riro ei tuhaa no taua ao aore e faatureraa, taua ao ino ra.17

Te ti‘aorohia nei te mau melo no te Ekalesia i te mau vahi ato‘a ia pato‘i i teie nei ma‘i rahi no te mau hoho‘a faufau, ia riro ato‘a râ tatou ei mau huiraatira o te aro itoito nei e ma te faaea ore i teie nei enemi haavare no te taata na te ao taato‘a nei…

… A haapii i ta outou mau tamarii ia ape i te mau mea faufau mai te ma‘i rahi te huru. Ei huiraatira, a amui ana‘e atu i te aroraa i te ohipa faufau i roto i to tatou mau vahi nohoraa. Eiaha e hema atu i roto i te faaea-noa-raa no te parau a te feia e monihia nei na roto i te mau hoho‘a faufau, o te parau e e ia tatarahia ana‘e te ohipa faufau te faaere râ ïa tatou i te taata i to ratou ti‘araa no te ma‘iti. Eiaha ia vaiiho ia ratou ia huna i te ohipa faufau ei ti‘amâraa.

Tei roto te mau varua faufaa rahi i te ati–te mau varua tei piri e tei herehia e tatou tata‘i tahi.18

E ti‘a i te mau metua e i te feia faatere ia paruru i te mau tamarii e te feia apî i te mau ino.

E haapii mai ta outou mau tamarii i roto i to ratou oraraa i to ratou apî-roa-raa i piha‘i iho ia outou e eita roa e ti‘a ia ratou ia tomo atu i roto i te mau huru peu ti‘a ore ato‘a. Eita e nava‘i i te hoê noa taime i te parau atu ia ratou. Tera râ, hou a‘e i to ratou faaipoiporaa e ti‘a ia ratou ia parauhia e hanere a‘e taime, e e ti‘a ia ratou ia ite e e ere ana‘e to ratou utuafare e to ratou mau metua o te tutava nei i teie titauraa rahi, o te Fatu ato‘a râ i te ra‘i, o Iesu Mesia, o te tutava nei ia ratou ia tape‘a mâ e ia ti‘amâ ratou i te viivii.19

Ua riro te viivii te ino rahi roa‘e o teie tau. Mai te fee ra te huru, e tapii oia i to’na rima i ni‘a iho i te taata. E rave rahi mau haere‘a e arata‘i i te feia apî i teie nei mau haaviiviiraa. Te hinaaro nei au e faahiti i te tahi o teie mau rave‘a e ofati nei i te mau ture morare.

Te rave haumani nei te tahi i ta ratou ohipa i roto i te Ekalesia e te faatea nei ratou ia ratou iho i te mau mana paruru o te Ekalesia. E au ra tei muri te evanelia i to ratou mau mana‘o taata. Te ma‘iri nei ratou i ta ratou mau pureraa, ma te faati‘a i te ohipa no te fare haapiiraa, te oraraa sotiare, aore râ te ohipa imiimiraa faufaa aore râ te mau ohipa ia faatea ê atu i te mau ohiparaa faufaa rahi a te Ekalesia e a te evanelia e tae noa’tu e ua pohe to ratou mau mana‘o no ni‘a i te Ekalesia e ta’na mau ture.

Te hoê o te mau mea e rave rahi o te arata‘i atu i te viivii o te ahu ti‘a ore ïa. I teie nei mahana e rave rahi te feia apî vahine e te feia apî tane o te te‘ote‘o i to ratou iteraa no ni‘a i te mau mea no te hamaniraa i te mau tamarii. Te mana‘o nei ratou e e ua ite ratou i te taato‘araa o te mau pahonoraa. Te parauparau nei ratou no ni‘a i te taotoraa te tane i te vahine mai ta ratou e parauparau ra no ni‘a i te mau pereoo uira e te mau hoho‘a teata e te mau ahu. E ua tupu mai te hoê varua ia oomo i te ahu ti‘a ore e tae noa’tu aita roa’tu e mo‘araa to te mau mea.20

Aore e tumu no teaha te mau vahine i hinaaro ai i te ahu i te ahu poto aore râ i te ahu o te faaite mai i te tino no te mea noa e faito ahu tera no to te ao. E nehenehe ta tatou e hamani i to tatou iho huru faito ahu…

Aita ato‘a e otoheraa no te feia apî tane ia vai tahaa e ia faaiteite i to ratou mau tino. E nehenehe ta te feia apî tane e faaite i te itoito e te mana‘o paari mai te mea e faaitoito ratou i to ratou mau hoa tamahine ia oomo i te ahu tano. Mai te mea eita te hoê taure‘are‘a e haere na muri i te hoê tamahine o te oomo i te ahu tano ore, eita e maoro roa e taui te faito ahu…

Ua fafau te Fatu i te feia itoito e, « E te mau taoa ato‘a na‘u nei, na oe ïa » No te tapae atu i teie nei mau vahi teitei e te mau haamaitairaa hopea ore, eita ïa e ti‘a ia tatou ia tuha tarero. A tape‘a mâ e te viivii ore e te maitai i to outou mau oraraa, ia ore roa e tupu mai te hoê noa‘e hara. No te raveraa i te reira, e ti‘a ïa ia outou ia « haapae atu i te mau mea huru rii ino ra » e «te tapiriraa’tu i te ino ».21

Eita e nehenehe ia matou ia ore e haapapû faahou â e ua riro te oomoraa i te mau ahu tano ore ei herepata e ti‘a ia apehia mai te mea e ape tatou i te faahemaraa e e tape‘a mâ noa tatou ia tatou iho.22

Te horo‘a nei au… i teie nei faatureraa. E ti‘a i te mau faahoaraa aore râ te mau haamatauraa i roto i te mau auraa sotiare ia faataimehia e tae noa’tu i te 16raa o te matahiti aore râ paari atu, e noa’tu â te reira faatureraa e ti‘a ia faaohipahia te mana‘o paari i roto i te mau ma‘itiraa e i roto i te paari. E ti‘a â i te feia apî ia taotia i te mau farereiraa piri no na matahiti e rave rahi, no te mea e haere te tamaroa i ta’na misioni ia raehia to’na 19 matahiti.

E mea ataata roa te faahoaraa e te faahoa-tamau-noa-raa i te apî-roa-raa. E faahuru ê te reira i te taato‘araa o te hoho‘a no te oraraa. E faaere te reira ia outou i te mau ohipa maitai e te faufaa; e taotia te reira i te mau hoaraa; e faaiti te reira i te rahiraa taata ta outou e haamatau o te riro ho‘i ei tuhaa faufaa no te ma‘itiraa i te hoê hoa no te taime e no a muri atu.

Te vai mau nei ihoa te hoê taime no te ori, no te tere haere, no te mau hoaraa, no te faahoaraa, e tae noa’tu i te faahoatamau-noa-raa e tapae atu ai i te here o te afa‘i te feia apî i te hiero mo‘a no te faaipoiporaa mure ore. O te taime tano râ te mea faufaa rahi roa. E mea hape ia rave i te mau ohipa tano i te taime hape i te vahi hape i raro a‘e i te mau huru hape.23

A tape‘a mâ noa i to outou oraraa e te ti‘amâ i te mau mana‘o e te mau ohipa mo‘a ore e te viivii. A ape i te mau amuimuiraa o te faafaufaa ore e o te faahaehaa i te mau ture teitei e te parauti‘a tei haamauhia no outou. I reira ïa to outou oraraa e tere au maitai ai e e haatihia outou e te hau e te oaoa.24

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa‘i outou i te pene aore râ a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu tautururaa, a hi‘o i te mau api v–xi.

  • A faaau i te tane e te vahine ta te peresideni Kimball i faaite i te api 215 e te tane e te vahine ta’na i faahiti i roto i te paratarafa matamua i te api 217. Eaha te mea i arata‘i i teie nei na tane e vahine e piti i taua mau huru e mau ohipa taa ê ?

  • A tai‘o i te paratarafa piti i te api 217. Eaha ra ïa ta outou e parau atu i te tahi taata tei parau e e peu tahito te viivii ore ? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te mau api 217-19. Eaha te tahi o te mau hopea no te haafaufaa-ore-raa i te ture no te viivii ore ? Eaha te tahi o te mau haamaitairaa ia haapa‘ohia-ana‘ehia te reira ?

  • A feruri nahea outou e faahope ai i teie nei mau irava parau: Te hereraa o te _______. Te hiaai tano-ore-raa o te _______. (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te mau api 219–21. Nahea to tatou maramarama-maitai-raa no ni‘a i te natura o te here e haamaitai ai i to tatou mau mana‘o e ta tatou mau ohipa ?

  • I to outou feruriraa, no teaha te peresideni Kimball e te feia faatere e rave rahi no te Ekalesia mai ia’na mai i faaara ai no ni‘a i te parau no te mau hoho‘a faufau ? (A hi‘o i te mau api 221–23. Eaha te mau rave‘a e nehenehe ta tatou e aro i te puhararaa e te mana o te mau hoho‘a faufau ? Eaha ta tatou e nehenehe e rave i roto i to tatou mau utuafare no te « patu i te mau paruru no te aro atu i te reira » ?

  • A tai‘o i te mau faatureraa i te mau api 223–25. No teaha e ti‘a ai i te mau metua e te feia faatere ia haamata i te haapii i te ture no te viivii ore i te omuaraa o te oraraa o te hoê tamarii rii ? Eaha ta te mau metua e te feia faatere e nehenehe e rave no te tauturu i te feia apî ia faaea haapa‘o noa i te Ekalesia e i ta’na mau faatureraa ? Eaha te mau rave‘a ta te Ekalesia e horo‘a nei no te tauturu i te feia apî ia maramarama e ia haapa‘o i te mau faatureraa a te Ekalesia ?

  • Nahea te oomoraa i te ahu tano e te viivii ore e tu‘ati ai ?

  • Eaha te auraa te parau ia vai tano noa te huru no to tatou ahu ? Eaha te mau rave‘a e nehenehe ta tatou e « faatupu i te faito ahu no tatou iho « ? (api 225). Eaha te auraa te parau ia haapa‘o maite tatou i ta tatou mau parau e to tatou huru ? Nahea ta tatou e nehenehe ai ia tauturu i te feia apî ia maramarama no ni‘a i te hinaaro i te au-maite-raa i roto i te mau tuhaa ato‘a no to ratou oraraa ?

Te mau papa‘iraa mo‘a: 1 Korinetia 6:9, 18–20; Iakoba 2:7; Alama 39:3–5, 9; 3 Nephi 12:27–30; PH&PF 42:22–23, 40–41; 59:6

Te mau nota

  1. Faith Precedes the Miracle (1972), 151–52, 153, 154

  2. I roto i te Conference Report, atopa 1971, 153; aore râ te Ensign, titema 1971, 36

  3. Faith Precedes the Miracle, 155

  4. I roto i te Conference Report, atopa 1980, 4; aore râ te Ensign, novema 1980, 4

  5. I roto i te Conference Report, eperera 1978, 117; aore râ te Ensign, me 1978, 78

  6. « President Kimball Speaks Out on Morality », Ensign, novema 1980, 95

  7. Ensign, novema 1980, 97.

  8. Faith Precedes the Miracle, 155, 156–57

  9. Faith Precedes the Miracle, 157–59

  10. Te Semeio no te Faaoreraa Hara (1969), 73

  11. « The Lord’s Plan for Men and Women », Ensign, atopa 1975, 4

  12. Ensign, novema 1980, 94

  13. I roto i te Conference Report, eperera 1975, 8–9; aore râ te Ensign, me 1975, 7

  14. I roto i te Conference Report, eperera 1975, 162; aore râ te Ensign, me 1975, 109

  15. I roto i te Conference Report, atopa 1974, 7; aore râ te Ensign, novema 1974, 7

  16. « A Report and a Challenge », Ensign, novema 1976, 6

  17. I roto i te Conference Report, atopa 1974, 7; aore râ te Ensign, novema 1974, 7

  18. Ensign, novema 1976, 5, 6

  19. I roto i te Conference Report, La Paz Bolivia Area Conference 1977, 22–23

  20. Faith Precedes the Miracle, 162–63

  21. Faith Precedes the Miracle, 166, 167, 168

  22. Te Semeio no te Faaoreraa Hara, 227

  23. Ensign, novema 1980, 96

  24. Ensign, novema 1980, 98

Hōho’a
bride and groom at temple

« Te faaipoiporaa no te tau ïa e no a muri noa’tu… e horo‘a te faaipoiporaa i te ora ».

Hōho’a
young couple on date

Ua horo‘a te peresideni Kimball i te mau arata‘iraa maramarama no te feia apî e faahoa ra.

Nene’i