Lecţia 15

Căsătoria eternă

Introducere

Căsătoria eternă este esenţială pentru exaltarea în cel mai înalt grad de glorie al împărăţiei celestiale şi poate fi dobândită numai prin pecetluire în templu de către o persoană care deţine autoritatea corespunzătoare iar, apoi, printr-o viaţă trăită potrivit legămintelor făcute atunci. Această lecţie le va reitera cursanţilor faptul că hotărârea de a lua în căsătorie persoana potrivită, în locul potrivit şi prin autoritatea potrivită este cea mai importantă hotărâre pe care o vor lua vreodată.

Lecturi suplimentare

Russell M. Nelson, „Căsătoria celestă”, Ensign sau Liahona, nov. 2008, p. 92-95.
„Honorable, Happy, Successful Marriage”, capitolul 18 din manualul Teachings of Presidents of the Church: Spencer W. Kimball (2006), p. 189-201.
Cree-L Kofford, „Marriage in the Lord’s Way, Part One”, Ensign, iun. 1998, p. 7-12.

Sugestii pentru predare

Doctrină şi legăminte 132:1-24

Doctrina căsătoriei eterne

Explicaţi că importanţa căsătoriei a fost propovăduită încă din perioada de început a Bisericii. Totuşi, doctrina căsătoriei eterne nu a fost predată foarte mult de către profetul Joseph Smith decât în perioada în care sfinţii se aflau în Nauvoo. Expuneţi declaraţia de mai jos a vârstnicului Parley P. Pratt (1807-1857), din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, care descrie cum s-a simţit când a aflat pentru prima oară că uniunea prin căsătorie poate dura pentru eternitate. Invitaţi un cursant să o citească cu glas tare.

„De la [Joseph Smith] am învăţat că soţia inimii mele poate să-mi fie asigurată pentru timp şi toată eternitatea… De la el am învăţat că trebuie să cultivăm aceste sentimente de afecţiune şi să le mărim în toată eternitatea; în timp, rezultatul uniunii noastre fără de sfârşit vor fi urmaşi la fel de numeroşi ca stelele de pe cer sau ca nisipul de pe malul mării… Am iubit înainte, dar nu am ştiut de ce. Însă acum am iubit – cu puritate – cu intensitatea unui sentiment înălţător, care te exaltează” (Autobiography of Parley P. Pratt, redactată de Parley P. Pratt jr. [1938], p. 297-298).

Ce efect asupra sentimentelor faţă de soţia sa a avut înţelegerea pe care vârstnicul Pratt a dobândit-o privind căsătoria?

Explicaţi că multe dintre învăţăturile Domnului legate de căsătoria eternă se găsesc în Doctrină şi legăminte 132. Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Doctrină şi legăminte 132:19. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să identifice condiţiile care trebuie îndeplinite pentru ca o căsătorie să fie eternă.

Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru ca o căsătorie să fie eternă? (Cursanţii trebuie să înţeleagă următorul lucru: Căsătoria este eternă pentru cei care sunt căsătoriţi potrivit cuvântului lui Dumnezeu, a căror căsătorie este pecetluită de Spiritul Sfânt al făgăduinţei şi care rămân în legământ.)
Ce înseamnă a „rămâne în legământ”? (A respecta termenii şi condiţiile legământului căsătoriei. Când un bărbat şi o femeie păşesc în căsătoria eternă, ei îşi fac promisiuni solemne unul altuia şi lui Dumnezeu. Soţului sau soţiei i se promite că va fi iubit/iubită şi slujit/slujită cu fidelitate totală. Lui Dumnezeu ei îi promit solemn că vor respecta termenii şi condiţiile legământului făcut în templu.)
Ce înseamnă că o căsătorie este „[pecetluită] prin Spiritul Sfânt al făgăduinţei”? (Aveţi în vedere să subliniaţi că Spiritul Sfânt al făgăduinţei este unul dintre titlurile Duhului Sfânt. Duhul Sfânt are multe titluri, inclusiv Mângâietor sau Revelator. Fiecare dintre aceste titluri se referă la una dintre responsabilităţile sau funcţiile Sale specifice.)

Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă titlul Spiritul Sfânt al făgăduinţei, expuneţi declaraţia de mai jos şi rugaţi un cursant să o citească cu glas tare.

„Duhul Sfânt este Spiritul Sfânt al făgăduinţei (Faptele apostolilor 2:33). El confirmă ca fiind acceptate de Dumnezeu faptele drepte, rânduielile şi legămintele oamenilor. Spiritul Sfânt al făgăduinţei mărturiseşte Tatălui că rânduielile necesare salvării au fost îndeplinite cum se cuvine şi că au fost ţinute legămintele care le însoţesc” (Ghid pentru scripturi, „Spiritul Sfânt al făgăduinţei”, scriptures.lds.org).

În ce fel această declaraţie ajută şi explică faptul că, pentru a dobândi exaltarea, este nevoie de mai mult decât pecetluirea în templu? Ce altceva trebuie să se întâmple? (Trebuie, de asemenea, să trăim vieţi neprihănite şi să rămânem credincioşi tuturor rânduielilor necesare salvării, incluzând botezul, împărtăşania, rânduielile preoţiei şi rânduielile făcute în templu. Numai rămânând credincioşi, Duhul Sfânt va depune mărturie Tatălui că legămintele au fost respectate.)

Ajutaţi cursanţii să înţeleagă mai bine căsătoria eternă comparând-o şi deosebind-o de căsătoria civilă, folosind următoarea reprezentare grafică. Copiaţi următoarea reprezentare grafică pe tablă:

Împărţiţi membrii clasei în echipe de câte doi. Rugaţi un cursant din prima echipă să studieze Doctrină şi legăminte 132:15-18 şi un cursant din cea de-a doua echipă să studieze Doctrină şi legăminte 132:19-24. Invitaţi cursanţii să-şi noteze cuvinte şi expresii care descriu ce îi aşteaptă pe cei care se căsătoresc civil şi binecuvântările care îi aşteaptă pe cei care se căsătoresc pentru eternitate.

După ce le-aţi acordat suficient timp, rugaţi cursanţii să-şi împărtăşească ceea ce au aflat. Apoi, adresaţi întrebarea:

După moarte, în ce fel condiţiile celor care se căsătoresc civil şi condiţiile celor care se căsătoresc pentru eternitate vor fi diferite? (În timp ce cursanţii răspund, puteți să adăugaţi răspunsurile lor pe reprezentarea grafică de pe tablă. Puteţi să subliniaţi că respectivele condiţii descrise în versetele 20-24 sunt similare binecuvântărilor promise în legământul avraamic [vezi Genesa 17:1-7; 22:17].)

Pentru a-i ajuta să răspundă la această întrebare, puteţi împărtăşi declaraţia de mai jos a vârstnicului Cree-L Kofford, din Cei Şaptezeci.

„Autoritatea pentru promisiunile făcute în cadrul unei căsătorii celestiale vine de la Dumnezeu şi consecinţele neonorării acestor promisiuni vor veni, de asemenea, de la Dumnezeu. Într-o căsătorie civilă, autoritatea promisiunilor făcute de mire şi mireasă este integritatea celor doi oameni. Nimic mai mult. Nu poate fi mai mult de atât. Autoritatea căsătoriei civile vine de la oameni şi nu de la Dumnezeu” („Marriage in the Lord’s Way, Part One”, Ensign, iun. 1998, p. 9).

Ce vă vine în minte când comparaţi condiţiile enumerate pe tablă?
Ce binecuvântări aţi observat în căminele celor care se căsătoresc în templu şi se străduiesc să trăiască fideli legămintelor pe care le-au făcut? Ce observaţi că fac aceste cupluri pentru a-şi onora legămintele? (În cadrul acestei discuţii, puteţi împărtăşi declaraţia de mai jos despre căsătorie, făcută de vârstnicul L. Whitney Clayton, din Cei Şaptezeci. „Nicio altă relaţie de orice fel nu poate să aducă la fel de multă bucurie, să genereze la fel de mult bine sau să producă la fel de mult rafinament personal” [„Căsătoria – priveşte şi învaţă”, Ensign sau Liahona, mai 2013, p. 83].)

Explicaţi membrilor clasei că Doctrină şi legăminte 132 conţine, de asemenea, câteva dintre instrucţiunile Domnului cu privire la practicarea căsătoriei pluraliste. Domnul le-a poruncit sfinţilor să practice căsătoria pluralistă ca parte a restaurării tuturor lucrurilor (vezi Faptele apostolilor 3:21; D&L 132:45) Membrii Bisericii au practicat această lege până în anul 1890, când Domnul i-a revelat preşedintelui Wilford Woodruff că nu le mai cerea membrilor Bisericii să urmeze această lege. Pentru a clarifica poziţia Bisericii cu privire la căsătoria pluralistă, invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, declaraţia de mai jos a preşedintelui Gordon B. Hinckley (1910-2008).

„Dacă se constată că vreunul dintre membrii noştri practică respectiva căsătorie pluralistă, acesta este excomunicat, aceasta fiind cea mai gravă sancţiune pe care o poate impune Biserica… Cu mai bine de un secol în urmă, Dumnezeu a revelat, în mod clar, profetului Wilford Woodruff că practicarea căsătoriei pluraliste trebuie să înceteze, ceea ce înseamnă că acum este împotriva legii lui Dumnezeu. Chiar şi în ţările în care legea civilă sau religioasă permite poligamia, Biserica propovăduieşte în ceea ce priveşte căsătoria faptul că trebuie să fie monogamă şi nu acceptă ca membri pe aceia care practică căsătoria pluralistă” („What Are People Asking about Us?” Ensign, nov. 1998, p. 71-72).

În cazul în care cursanţii dumneavoastră au întrebări despre căsătoria pluralistă, spuneţi-le să studieze Gospel Topics (Teme din Evanghelie), „Plural Marriage in The Church of Jesus Christ of Latter-day Saints” (Căsătoria pluralistă în Biserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă), lds.org/topics.

Doctrină şi legăminte 131:1-4

Importanţa alegerii căsătoriei eterne

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Doctrină şi legăminte 131:1-4. Rugaţi membrii clasei să caute de ce este important să ne căsătorim în modul decretat de Domnul.

Ce binecuvântări le revin celor care aleg să intre în noul şi nepieritorului legământ al căsătoriei? (Asiguraţi-vă că respectivii cursanţi înţeleg acest principiu: Când intrăm în noul şi nepieritorul legământ al căsătoriei, putem fi exaltaţi în cel mai înalt grad de glorie al împărăţiei celestiale. Explicaţi că, în acest context, cuvântul noul înseamnă că acest legământ a fost restaurat de curând, în dispensaţia noastră. Cuvântul nepieritor înseamnă că acest legământ va dura în veşnicie şi că a fost rânduit în lumea spirituală premuritoare ca parte a planului salvării. El a făcut parte din Evanghelia lui Isus Hristos din vremea lui Adam. Cu privire la cuvântul creştere, profetul Joseph Smith ne-a învăţat că cei care obţin cel mai înalt grad de glorie din împărăţia celestială „vor continua să crească şi să aibă copii în gloria celestială” [în History of the Church, 5:391].)

Expuneţi declaraţiile vârstnicului Russel M. Nelson şi invitaţi un cursant să le citească cu glas tare.

„[Salvarea] înseamnă să fii salvat de la moartea fizică şi spirituală… [Exaltarea] se referă la cel mai înalt stadiu de fericire şi glorie în sfera celestială” („Salvare şi exaltare”, Ensign sau Liahona, mai 2008, p. 8).

„În timp ce salvarea este o problemă personală, exaltarea este o problemă de familie. Numai cei care sunt căsătoriţi în templu şi a căror căsătorie este pecetluită prin Spiritul Sfânt al făgăduinţei vor continua să fie soţi după moarte şi să primească cel mai înalt grad al gloriei celeste sau exaltarea” („Căsătoria celestă”, Ensign sau Liahona, nov. 2008, p. 92).

De ce este căsătoria eternă atât de importantă? (Pe măsură ce cursanţii răspund şi, după cum sunteţi îndrumaţi de Spirit, puteţi scoate în evidenţă moda distrugătoare de astăzi prin care oamenii aleg să nu se căsătorească deoarece pun mai mare preţ pe lucruri precum cariera, decât pe îndeplinirea planului lui Dumnezeu pentru ei. Prin respingerea căsătoriei, ei pierd dreptul la binecuvântările pe care Dumnezeu ar dori să li le dea acum şi în veşnicie.)
De ce credeţi că o căsătorie în templu oferă unui cuplu mai multe posibilităţi de a fi fericit decât o căsătorie civilă sau faptul de a locui împreună fără a fi căsătoriţi?

Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă că toţi sfinţii vor primi, în cele din urmă, binecuvântările unei căsătorii eterne, atât timp cât nu îşi compromit standardele în niciun fel, rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, declaraţia de mai jos a preşedintelui Howard W. Hunter (1907-1995).

„Nicio binecuvântare, inclusiv aceea privind căsătoria eternă şi familia eternă, nu va fi refuzată unei persoane demne. Deşi poate dura mai mult – poate chiar după această viaţă muritoare – ca unele persoane să primească această binecuvântare, ea nu le va fi refuzată” („The Church Is for All People”, Ensign, iun. 1989, p. 76).

Câţi dintre voi cunoaşteţi persoane care doresc să fie căsătorite în templu, dar nu au avut această ocazie? Cum le-ar putea ajuta declaraţia preşedintelui Hunter pe aceste persoane?

Încheiaţi invitând cursanţii să răspundă în scris la una sau la ambele întrebări de mai jos:

Ce decizii iau în prezent care mă vor conduce la a fi pecetluit în templu?
Ce aspecte ale vieţii mele trebuie schimbate sau îmbunătăţite pentru a fi pregătit să fiu pecetluit în templu?

Invitaţi mai mulţi cursanţi să împărtăşească ce fac pentru a se pregăti pentru căsătoria în templu. Împărtăşiţi-vă mărturia că, atunci când un soţ şi o soţie respectă legămintele pe care le-au făcut când au fost pecetluiţi în templu, ei vor fi uniţi pe veşnicie. Împărtăşiţi modul în care această cunoaştere a fost o binecuvântare în viaţa voastră.

Materiale de citit pentru cursanţi

Doctrină şi legăminte 131:1-4; 132:1-24.
Russell M. Nelson, „Căsătoria celestă”, Ensign sau Liahona, nov. 2008, p. 92-95.