2023
Haere i mua, i te mau mahana māramarama a’e
Tēnuare 2023


« Haere i mua, i te mau mahana māramarama a’e », Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī, Tēnuare 2023.

Tauturu orara’a

Haere i mua, i te mau mahana māramarama a’e

E roa’a te tīa’ira’a, te tauturu ’e te fa’aorara’a nō te feiā tei ora mai i te hāmani-’ino-ra’a.

Hōho’a
vahine ’e Iesu Mesia

I te hō’ē taime ’ua rere au i rapae’au i te hō’ē vāhi tei ’ī i te au auahi nō roto mai i te hō’ē uru rā’au ura fātata mai. ’A rere ai te manureva, ’ua tomo atu mātou mai roto i te vāhi rehu i roto i te hō’ē ra’i māramarama ’e te mahana. ’Ua ’ite a’era vau ē, tei reira noa te mahana ’ana’ana ’e te mata’i mā, terā rā, nō te hō’ē mea ’aita tō’u mana i ni’a i te reira, ’aita atu ra tō’u ’aravihi e ’oa’oa i te reira. E ’ere te uru rā’au ura i tō’u hape, ’ua fa’atupu rā te reira i te hō’ē fifi i roto i tō’u orara’a.

Mai te reira ato’a te hāmani-’ino-ra’a. Te feiā e fa’aruru i te hāmani-’ino-ra’a, ’eiaha roa atu rātou ’ia fa’ahapahia, tītauhia rā ia rātou ’ia tātā’i i te mau mea i muri mai. E nehenehe te hāmani-’ino-ra’a e ha’apōiri i tō tātou mana’o faufa’a ia tātou iho ’e e ha’afifi i te ’itera’a i te here o te Atua. E tītauhia paha te tahi taime nō te feiā tei ora mai i te reira, nō te tātara i te mau ha’avare a Sātane nō te tū’ati fa’ahou atu i te mau parau mau mure ’ore. Terā rā, e roa’a te ti’aturira’a, te tauturu ’e te fa’aorara’a i te mau ta’ahira’a ato’a o te ’ē’a !

Hō’ē ā’amu

E mea ’ino te pāpā o Stacie.1 ’Ua parau ’oia iāna ē, e’ita ’oia e riro ’ei ta’ata maita’i i roto i te mau mea ato’a ’ia pa’ari ana’e ’oia. ’Ua fa’ariro ’oia iāna ’ei ta’ata faufa’a ’ore.

I tō Stacie haerera’a i te fare ha’api’ira’a tuatoru, ’ua ti’a iāna ’ia feruri maita’i atu ā. ’Ua ha’amata ’oia i te haere fa’ahou i te purera’a ’e ’ua putapū i te here o te Atua nōna ’e nō tōna ’utuāfare. I te roara’a o te tau, ’ua ’ite ’oia i te hau rahi i roto i te ’evanelia ’e tōna aura’a ’e te Fa’aora.

Hō’ē mīria tamari’i nā te ao ato’a nei e fāri’i i te tahi huru hāmani-’ino-ra’a i teie matahiti.2 Pēnei a’e tē nā roto nei ’outou ’aore rā te tahi atu ta’ata tā ’outou i ’ite, i te hō’ē ’ohipa mai ia Stacie. E nehenehe te mau mana’o i muri nei e tauturu.

Mai te mea tē fa’aruru ra ’outou i te hāmani-’ino-ra’a

Mai te mea ’ua pēpē ’outou, ’a parau i te hō’ē ta’ata nō ni’a i te mea e tupu ra i ni’a ia ’outou. ’Ia ’ite ’outou ē, ’ua here te Atua ia ’outou ! Nā reira ato’a te mau melo parau ti’a o te ’utuāfare, te mau hoa ’e te mau melo o te ’Ēkālesia i roto i tō ’outou orara’a. E ti’a mai rātou i pīha’i iho ia ’outou ’e e tauturu ia ’outou ’ia fa’aruru i te reira.

’E ’a ha’amana’o ē : « ’Aita te hāmani-’ino-ra’a i tō ’outou hape, e ’ere roa atu… E ’ere nā ’outou e tātarahapa ; e ’ere nā ’outou te hape. »3

Tē parau ra te taote Sheldon Martin, te hō’ē taote rapa’au e te Piha ’ohipa nō te ’utuāfare a te ’Ēkālesia, e mea maita’i nō te feiā i ora mai i te reira ’ia fa’atumu i ni’a i te mau parau mau mure ’ore nō tō rātou orara’a tahito, nō teienei, ’e nō ananahi.

  • I muta’a ra : « E rave rahi te ta’ata hau atu i tā ’outou i ’ite, ’o tē ha’ape’ape’a nei nō ’outou », tē nā reira ra te taote Martin, ma te fa’a’ite pāpū ē, ’a tahi roa ’e nā mua i te mau mea ato’a, e tamari’i ’outou nā te mau metua i te ra’i. E haere tō ’outou ’utuāfare mure ’ore i ’ō atu i tō ’outou mau aura’a tāhuti nei. ’E ta’a ’ē noa atu te pūai ’e te tāmāhanahana a te Metua i te ao ra, a Iesu Mesia, ’e te Vārua Maita’i, tē vai nei tō ’outou mau tupuna here i te tahi atu pae o te pāruru ’o tē ha’apa’o nei ia ’outou ’e ’o tē nehenehe e aupuru ia ’outou.

  • I teienei : « ’Aita e fifi ’ia here ia ’outou iho nei », tē parau ra te taote Martin, noa atu te vāhi tei reira ’outou i roto i te ’ohipa fa’aorara’a māuiui. Mai te reira iho ā, e tupu te mana’o riri, te mana’o pēpē, ’aore rā te mana’o fē’a’a. E fa’a’oroma’i ia ’outou iho.

  • Ananahi : « E maita’i mai te mau mea », tē parau rā te taote Martin. « ’Ua ’ite au i te reira nō te mea ’ua ’ite au i te Fa’aora. Tē ha’ape’ape’a nei ’oia nō ’outou. » ’A rave i te mea e nehenehe ia ’outou, nō te fa’aea noa i pīha’i iho iāna. ’A nā reira ai ’outou, e nehenehe ïa ia ’outou ’ia fa’aātea ia ’outou iho i te mau aura’a ta’ero nō te ’ite rahi atu ā i tōna hau ’e tōna here.

Mai te mea tē mana’o ra ’outou ē, tē fa’aruru ra te hō’ē hoa i te hāmani-’ino-ra’a

  • ’A ui ti’a atu iāna : « Tē ha’apēpē ra ānei te hō’ē ta’ata ia ’oe ? »

  • ’A fa’aro’o maita’i i te mea tāna e parau mai. ’A fa’a’ite iāna i te maita’i ’e te aroha.

  • ’A parau i te hō’ē ta’ata ’o tē nehenehe e tauturu, mai te hō’ē ’orometua, te hō’ē metua, te tauturu ha’api’ira’a, ’aore rā te ta’ata fa’atere o te ’Ēkālesia.

  • ’A tāmau noa i te riro ’ei hoa nōna. ’A hāmani maita’i atu iāna. ’A tauturu iāna ’ia fa’atupu i te tahi atu mau auhoara’a maita’i.

Tāmau noa i te haere i mua

I teie mahana, ’ua riro ’o Stacie ’ei ta’ata tōro’a manuia ma te hō’ē ’utuāfare here nōna iho. Tē vai noa ra ā te tahi mau mahana fifi, terā rā, tē ’ite nei ’oia i te ’oa’oa rahi ’e te fa’a’orera’a hapa a vetahi ’ē.

« ’Ua ’ite au ē, e nehenehe Iesu Mesia e fa’aora i tō tātou mau puta ato’a », tē parau ra Stacie. Mai te mea tē vai ra te hō’ē mea tāna e parau i te tahi atu mau ta’ata tei ora mai, ’o te vai-noa-ra’a ïa te ti’aturira’a.

« Tē vai noa ra te ti’aturira’a i roto i te Mesia », tē parau nei ’oia, « noa atu ē i rōpū i te mau tāmatara’a e au ē, ’aita e hope’ara’a. »

Noa atu te huru o te mau tāmatara’a tā ’outou e fa’aruru nei, ’a tāmau noa i te haere i mua. ’A fa’a’ī i tō ’outou orara’a i te maita’i ’e te fa’aro’o i roto i te mau huru rāve’a ato’a e ti’a ia ’outou ’ia rave. Tei mua te mau mahana māramarama a’e ia ’outou !

Fa’ata’ara’a

  1. ’Ua tauihia te mau i’oa.

  2. Hi’o i te mau ’api parau i te « Violence against Children », World Health Organization, https://www.who.int/health-topics/violence-against-children.

  3. Patrick Kearon, ’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2022 (Liahona, Mē 2022, 38).

Nene’i