2023
Te mau hōro’a o te ’evanelia i Guam
Tēnuare 2023


« Te mau hōro’a o te ’evanelia i Guam », Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī, Tēnuare 2023.

Te mau hōro’a o te ’evanelia i Guam

I ni’a i te hō’ē motu o te moana, ’ua ’itehia ia Franchesca te auhoara’a ’e te tāmāhanahanara’a nā roto i te ’evanelia.

Hōho’a
feiā ’āpī tamāhine

Mau hōho’a nā Cody Bell

I tōna mau pae tahatai, te mau pape hau ’e te mau ana tahito, e au te motu nō Guam i te vāhi moemoeāhia nō te tau fa’afa’aeara’a, e mahana mai terā noa rā i roto i te orara’a ’o Franchesca N., 15 matahiti ! ’Ua here ’oia i teie pae tahatai nehenehe mau. « E mea au roa ’ia haere nā rāpae ’e ’ia māta’ita’i haere i te nātura. »

’Ua fānauhia ’e ’ua pa’ari ’oia i Guam, e mea au nāna te rave i te mau mea i rāpae. Tē parau ra ’oia ē : « E mea huru au nā’u te mau ’ohipa nā rāpae, nō reira, ’aita vau e au roa i te fa’aea noa i roto i te fare. » E mea au roa nāna ’ia ti’a i ni’a i te ’iri ’e ’ia hoehoe i ni’a i te moana, ’ia hapu nā raro a’e i te miti, e ’ia hāhaere nā muri i tōna nā metua ’e tōna nā tuahine to’opiti. E mea au ta’a ’ē roa nā rātou i te haere i te hō’ē vāhi e mau ana tahito i reira.

Hōho’a
tamāhine ’e tōna ’utuāfare i Guam

« E mea piti mātou tō’u mau tuahine. ’O rāua tō’u nā hoa rahi roa a’e », ’o tāna ïa parau. Tē haere ra tōna tuahine pa’ari i te ha’api’ira’a i Vaihī. « ’Ua riro te mau rāve’a tūreiara’a sōtiare ’ei fa’anahora’a faufa’a roa nō te tauturu ia mātou ’ia paraparau », tē fa’ata’a nei Franchesca. E mea au roa nāna ’ia vai piri noa ’e rātou ’e ’ia fārerei noa ia rātou.

E hi’ora’a nō vetahi ’ē

’A piti matahiti ’o Franchesca i te fare ha’api’ira’a Katorika nō te mau tamāhine, i reira ’o ’oia ana’e te melo nō Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei. Nō te mea ’o ’oia ana’e te melo nō te Ēkālesia i roto i tāna fare ha’api’ira’a e mea mata’u ri’i ïa i te ha’amatara’a, terā rā, ’ua mātau roa ’oia ’ia hi’ohia ’oia ’ei ta’ata ta’a ’ē. Hau atu, tē auhia nei ’oia e te feiā ’ati a’e iāna, nō te mea, e ha’apa’ora’a fa’aro’o ’ē tōna.

’Ei hi’ora’a, i te hō’ē mahana tē inu ra tōna mau hoa i te taofe i te avatea, ’ua ti’a roa ia Franchesca ’ia fa’a’ite ia rātou i te aura’a nō te Parau pa’ari.

’Ua mā’iti ato’a ’o Franchesca ’eiaha e parau ’ino, noa atu ē, tē nā reira nei vetahi mau pu’era’a i te fare ha’api’ira’a. Tē parau ra ’oia ē : « ’Ua fa’ahemahia vau e rave rahi taime nā mua atu, terā rā, te hō’ē mea ’o te tāpe’a papū maita’i iā’u, ’o tō’u ïa tū’atira’a ’e te Metua i te ao ra nā roto i te pure. Tē parau fa’ahou ra ’oia ē : « ’Eiaha vau e rave i teie mau mea, nō te mea e mea hape ’e nō te mea ho’i ’ua here au i te Metua i te ao ra ’e ia Iesu Mesia. »

Te ’imira’a i te hoa

I te tahi taime, e vaira’a huru mo’emo’e ’o ’oe ana’e te melo nō te ’Ēkālesia i te fare ha’api’ira’a. I te matahiti mātāmua i reira, e mea mo’emo’e rahi i roto i te pararera’a ma’i pe’e Tovi 19 ’e ’aita i rahi tōna mau hoa. ’Ua taiā ri’i ’oia i te paraparau atu i tōna nā metua, i tōna rā purera’a, ’ua tae mai te fa’aurura’a e fa’a’ite ia rāua i tōna mana’o.

Hōho’a
te metua tāne ’e te mau tamahine

’Ei ’utuāfare, ’ua fa’aoti rātou e pure ’ia ti’a iāna ’ia ’ite mai i te tahi mau hoa e nehenehe e ti’aturi atu. Mai te hō’ē semeio, ’a fa’aoti ai rātou i tā rātou pure, ’ua fa’aro’o rātou i te pātōtō i ni’a i tō rātou ’ōpani. ’E inaha ho’i, teie te tahi o tōna nau hoa nō te tahi atu pāroita, tē ’āfa’i mai nei i te mau faraoa monamona ! ’Ua ’ite Franchesca ē, ’ua fa’aro’o te Metua i te ao ra i tā rātou pure.

I roto i te titi o Franchesca, e mau melo nō Guam ’e nō te tahi atu ā mau motu e rave rahi. E pupu feiā ’āpī na’ina’i noa i roto i tāna pāroita, ’ua riro rā tāna pāroita mai te hō’ē ’utuāfare. ’Ua aupiri te mau melo, ’e tē fa’aitoito nei te reira iāna ’ia haere i te purera’a i te mau sābati ato’a. E mau fa’aurura’a rahi ’e e mau hi’ora’a ta’a ’ē rātou i roto i tōna orara’a.

’Ua ’ite-ato’a-hia ia Franchesca te pūai i roto i tāna piha séminaire. « ’Ua riro te séminaire ’ei tuha’a nō te mau mea faufa’a rahi nō tō’u hepetoma », tē nā ’ō ra ’oia. « ’Ia haere au i te ha’api’ira’a ’evanelia, e au ra ē ’ua mo’e pauroa tō’u mau pe’ape’a. »

E mea au roa nāna ’ia haere i te séminaire, i ni’a i te natirara ānei ’e ’aore rā ’ia haere tino roa atu, ’e ’aita roa atu ’oia e ma’iri i te hō’ē ha’api’ira’a maori rā e mea tītauhia. Tē parau ra ’oia ē, e mea maita’i roa tāna mau hepetoma nō te mea ’ua ma’iti ’oia ’ia haere i te ha’api’ira’a ’evanelia. Mai te mea e hepetoma hepohepo tōna, e ha’apāpū ïa ’oia i te haere i te séminaire nō te mea ’e noa’a te hau iāna i reira.

E ’ātivite ato’a tā te feiā ’āpī mai te piti ē tae atu e toru taime i te ’āva’e. ’Ua fa’anaho ato’a Franchesca i te hō’ē—e pō ha’utira’a e rave rahi ha’uti perē fa’anu’u ’e hō’ē ha’uti pāpa’ira’a mo’a. ’Aita i ti’a ia rātou ’ia fārerei rahi i roto i te pararera’a ma’i tovi19, nō reira ’ia fārerei ana’e rātou, e ’oa’oa rahi ïa tō rātou.

Hōho’a
feiā ’āpī tamāhine e rave ra i te mau ’ātivite

’Ua hāmani ato’a te feiā ’āpī tamāhine i te hō’ē video nō te hīmene a te feiā ’āpī o te ’Ēkālesia « Good Day [Mahana Maita’i] » ’e ’ua pia i te reira nō te fa’a’ite i te here ’e nō te fa’aitoito ia vetahi ’ē. « E nehenehe mau te mau rāve’a tūreiara’a sōtiare e ’āmui i te mau ta’ata ato’a, i te mau taime iho ā rā e’ita e nehenehe e fārerei i te tā’āto’ara’a. »

Te tīa’ira’a i te hō’ē hiero

I roto i te ’āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2018, ’ua fa’aarahia te hiero nō Yigo (Kuama). Tē parau ra ’o Franchesca ē : « ’Ua ’oa’oa roa te feiā ’āpī—’ua pure pā’āto’a mātou nō te reira. » I muri iho, ’ua māta’ita’i ’oia i te patura’a ’e ’ua tīa’i i tā rātou iho hiero, tei fa’aotihia i te ’āva’e Mē 2022.

Hōho’a
tamāhine ’e te ’utuāfare i te hiero nō Guam

I muta’a rā ’ua marere noa rātou i te fenua Firipino nō te tere hiero. Nō te ’aufau i te tere, e rave rātou i te tahi mau ’imi’imira’a moni nā roto i te ho’ora’a i te mau ma’a tunuhia ’e te horohoroi i te pere’o’o. Nō te mea e tere ātea, e fa’anaho ïa rātou i te reira nō te hō’ē hepetoma te māoro. E ’ana’anatae rahi tō Franchesca ’ia haere pinepine atu ā i te hiero ’e ’ia fāri’i i te mau ha’amaita’ira’a e tae mai nā roto i te bāpetizora’a iāna nō tōna mau tupuna.

Te tāmāhanahanara’a nā roto i te pure

Tē parau ra ’o Franchesca ē, e tamāhine ha’ape’ape’a rahi ’oia, terā rā, ’ua tauturu te pure iāna. « E mana rahi mau tō te pure. Te paraparau-noa-ra’a i te Metua i te ao ra ’ua riro ïa te reira ’ei tāmāhanahanara’a mau iā’u nei. E fa’aro’o ’oia ’e e nehenehe ’oia e tauturu mai. »

« ’Ia pure ana’e au, e’ita te pāhonora’a e tae noa mai iā’u nei mai te reira te huru », tāna ïa parau. « ’O te mana’o noa ïa nō te arata’ira’a tei tauturu iā’u ; taua mana’o ra nō tōna aro ’e nō tōna here. E tāmāhanahana te reira iā’u ’e e ha’amaita’i roa iā’u. »

Tāna parau a’o i te tahi atu feiā ’āpī ’oia ho’i : « E pure i te Metua i te ao ra. ’A paraparau iāna. E tauturu rahi te reira. »

Hōho’a
tamāhine ’āpī e pure ra

Tē parau ra ’oia ē, e ta’ata ha’ape’ape’a ato’a tōna māmā, e pāturura’a rahi ato’a rā. « ’Ua riro tō’u metua vahine ’ei ha’amaita’ira’a nō ’ō mai i te Metua i te ao ra, ’e ’ua arata’i tāmau ’oia iā’u. »

« ’Ua riro te ’utuāfare ’ei ha’amaita’ira’a rahi », tāna ïa parau. « Tē mana’o nei au ē, te fa’a’itera’a i tō ’outou ’utuāfare’e ’aore rā i te hō’ē hoa i te mea tā ’outou e fa’aruru nei, e mea faufa’a roa te reira. »

Tē hina’aro nei Franchesca i te feiā ato’a ’ia ’ite i te mau ha’amaita’ira’a a te Fatu i te mau mahana ato’a. « ’E mea ’ōhie roa te mau ha’amaita’ira’a i te mau mahana ato’a. ’Ua riro te haerera’a i te ha’api’ira’a ’ei ha’amaita’ira’a teitei roa. E rave rahi semeio maita’i mai te mea ē e rave tātou i te taime nō te hi’o atu i te reira. ’Ua māuruuru roa vau i te fāri’ira’a i te ’evanelia i roto i tō’u orara’a. »

Nene’i